56,840 matches
-
infinit ca forță de proliferare, ce trece dincolo de constrîngerile fizice ale pînzei, și o parte ea însăși mărturie a întregului prin bogăția sugestiilor coagulate pe un spațiu determinat. Asemenea lui Arcimboldo, Georgeta Năpăruș creează metonimii plastice și redefinește noțiunile în cîmpul imaginarului. Eposul ei, atît de confortabil și de generos la prima vedere, este, în profunzimea lui, o încercare patetică de a salva pluridimensionalitatea unei lumi subminată de ignoranță și mereu amenințată de uitare. Acolo unde privirea încearcă să deslușească istorisiri
Georgeta Năpăruș - o rememorare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11463_a_12788]
-
mijloc de ridicol și vizionarism. Criticul nu trebuie să adopte o conduită justițiară de haiduc, deposedându-i pe cei ce au vizibilitate, prestigiu simbolic și succes de public, pentru a-i împroprietări pe cei ce nu le au. Egalitarismul în câmpul artistic este un nonsens, intrând în contradicție cu relieful atât de accidentat al valorilor estetice. Dar tocmai prin recunoașterea și omologarea acestor valori, o parte semnificativă din creația lui Ion Gheorghe merită girul și chiar entuziasmul nostru. Cu toate inegalitățile
Roșu vertical by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11456_a_12781]
-
colțuri. Într-un poem ca Marele Spirit este chiar evocat - fără pic de ironie - ,Potirul Inițial" de unde popoarele au băut ,roșul profund", potir, vai, spart de tehnocrații modernității industriale. Linia de ruptură cu ideologia oficială și cu aplicațiile ei în câmpul social se conturează în mod clar, poetul situându-se de partea unei clase (țărănimea) condamnate să dispară în noua orânduire. Lumea țărănească este ,vertebra de pământ" ce ține laolaltă Neamul și Patria, o tradiție cu un capăt pierdut în negura
Roșu vertical by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11456_a_12781]
-
transcrierea fonetică a termenului: ,e jale cu-al tău aichiu" (onlinesport.ro); ,cu aichiu-ul mult peste normal" (hanuancutei.com); ,poate-mi mai ridic aichiu-uî" (forum.taifas.ro) etc. E și aceasta o confirmare a popularității celei mai noi achiziții din cîmpul lexical al capacităților mentale.
IQ -ul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11481_a_12806]
-
unde calul văzut în umbră aproape că își pierde configurația, căpătând aspectul unei pete cvasiuniforme, care contrastează puternic cu imaginea luminată a chipului și, parțial, a bustului carabinierului. La o cercetare atentă devine limpede că expoziția ne introduce într-un câmp de probleme, rigoarea fiind o condiție indispensabilă pentru a le explora și adânci, prin prisma specificității franceze și nu numai. în fond, referindu-ne la pictură, "lumină și umbră" e problematica dominantă, cheia de boltă a oricărei aplicații concrete. Pentru
Umbre și lumini. Patru secole de pictură franceză by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11505_a_12830]
-
și totodată al primei expoziții impresioniste. Prezentă într-o manieră foarte diversificată, dată fiind cuprinderea ei, problematica umbră/lumină își află în această creație târzie a lui Corot (artistul avea să moară în anul următor) ilustrarea cea mai deplină din câmpul picturii moderne. Accentele de lumină și umbră, jocul petelor de lumină pe întinderea apei și a pereților morii, freamătul calm al frunzișului surprins în toată prospețimea dinamicii sale sunt născătoare de poezie, dând curs unei expresii lirice fără egal. Corot
Umbre și lumini. Patru secole de pictură franceză by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11505_a_12830]
-
a nebuniilor artei pure; Schulz, un nebun sacrificat - rătăcirea în meandrele formalizării, iar eu, un nebun răzvrătit - intenția de a răzbate prin formă la sinele-mi autentic și la realitate". Asemenea concepte estetice, interferente sau comune, care se întâlnesc în câmpul mai amplu al experimentului artistic, i-au apropiat într-o solidaritate de idei și atelier ori de câte ori au avut prilejul să-și apere reciproc evaziunile metafizice din realitatea de facto în cea de ficțiune a operei, evaziuni criticate fără menajamente și
Bruno Schulz, precursorul by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/11528_a_12853]
-
chiar un exemplu în care hai precedă un verb la persoana a treia, o construcție impersonală - ,Hai să fie așa cum spuneți dumneavoastră" - cu sens de concesie. E o dovadă că hai a trecut de la îndemnul la mișcare, deplasare (,Hai la câmp") la unul mai general, de acțiune (,Hai la treabă"), apoi la acțiunea verbală (,Hai să zicem") și a devenit o simplă marcă pragmatică, tinzînd spre gramaticalizare (,Hai să fie"). Evoluția nu e încheiată; deocamdată excesul de hai în dialoguri ni
"Hai să zicem..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11564_a_12889]
-
mai recente, lupta cu spațiul, cu suprafața albă a pînzei, dar și bucuria de a triumfa prin culoare și de a clama supremația prin formă sunt prezente în aceeași măsură și se manifestă la fel de puternic. În al doilea rînd, în cîmpul fragil al culorii, oricît ar părea de paradoxal, vocația unui decorativism amplu și fascinația pentru ritmurile care susțin adevărate construcții simfonice sunt contrapunctate prin tensiunile irepresibile pe care le generează fie dinamica liniei, fie nenumăratele contraste, de la cele statice, de
Despre percepția feminității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11548_a_12873]
-
cînd mai e și frumos îți vine să-i iei frumusețea și să ți-o bagi sub piele. Pipi mă înnebunește mereu cu replicile ei. De ce dracu nu scrie?!" Spre deosebire de nonșalanta Pipi, Nora Iuga scrie. Și nu oricum, ci în cîmpul unei omogenități sensibile în care impulsului de seducție fizică i se adaugă cel al seducției cerebrale. Eva dispune de o dublă serie de armament, gata a apela la dotarea secundă, a ,creierului", pentru a fi sigură de reușită. Amestecul de
Un jurnal al Norei Iuga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11561_a_12886]
-
Te simțim în mâinile noastre, Comunism,/ Cu ele, mai aproape te aducem,/ Nu ești himeră sau Fata Morgana/ Exiști în forța ideilor noi, omenești,/ Te crește steaua de veghe a Moscovei... ș...țť Aveți versuri frumoase și în poezia Pe câmp. Trebuie să vă îmbogățiți însă gama imaginilor, acum încă atât de săracă, încât repetați, chiar în a doua poezie pe care o trimiteți, o imagine din prima: ŤGrâiele, cu spice dolofane, mustăcioase...ť ș...ț SEGHE - Tr. Măgurele. Cuvântul dv.
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11544_a_12869]
-
zece zile, dispunem alternativ cu Opera de scena mare. Ora 15:30: După o foarte scurtă pauză, întâlnirea cu cei 30 de actori ai Naționalului, în sala de repetiții ,I.L. Caragiale". Și actorii merg pe încredere. Un atelier e un câmp deschis de lucru, le explică Andrei Șerban. Întrebarea pe care trebuie să ți-o pui mai mult e aceea asupra instrumentului propriu: ,nimic nu-mi aparține, decât eu însumi". Se fac referiri la cartea lui Stanislavski, Munca actorului cu sine
Atelier Teatral - Andrei Șerban by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/11567_a_12892]
-
exersat într-un domeniu extrem de dificil, Dimitrie Vatamaniuc s-a ocupat în mod special de publicistica poetului, dar și de manuscrisele eminesciene și de editarea critică a operei, continuând munca filologică a lui Perpessicius. Prin urmare, istoricul literar are un câmp mai larg de desfășurare decât literatura ardeleană sau perioada marilor clasici. Cea mai spectaculoasă ieșire din spațiile culturale care l-au consacrat o reprezintă masiva biobibliografie Tudor Arghezi, în două volume, apărută în 2005 la Editura Institutului Cultural Român. E
Harta unui continent literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11584_a_12909]
-
ascuns în imaginarul lui Bikinski, în aristocrația lumii artiștilor ori în subsolurile sale: al balansului baroc dintre ceea ce poate fi privit și ceea ce, prin mintea, simțurile și stările lui Bikinski, poate fi văzut. Romanul ca și poezia din Fîntîni carteziene, Cîmp negru, Arlechini la marginea cîmpului, Poezii, Deasupra lucrurilor, neantul, Mirele orb, Suflete la second-hand, Secol, publicistica din Urechea de cîrpă, Apocalipsa de carton și prozele din Nevasta lui Hans, rămîne al umorului negru și al viziunilor expresioniste; altfel, o radiografie
Roman burlesc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/11587_a_12912]
-
în aristocrația lumii artiștilor ori în subsolurile sale: al balansului baroc dintre ceea ce poate fi privit și ceea ce, prin mintea, simțurile și stările lui Bikinski, poate fi văzut. Romanul ca și poezia din Fîntîni carteziene, Cîmp negru, Arlechini la marginea cîmpului, Poezii, Deasupra lucrurilor, neantul, Mirele orb, Suflete la second-hand, Secol, publicistica din Urechea de cîrpă, Apocalipsa de carton și prozele din Nevasta lui Hans, rămîne al umorului negru și al viziunilor expresioniste; altfel, o radiografie amară a epocii, un rezumat
Roman burlesc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/11587_a_12912]
-
doi,/ Dar într-o zi (sau luni sau joi)/ Și-a amintit Apolodor/ De frații lui și-a plîns de dor" (§ 27). Ca și la Circul din București, unde se întreabă întîia dată asupra menirii sale, chemarea străbunilor irumpe în cîmpul conștiinței atunci cînd Apolodor pare a fi atins tot ce își putea dori de la viață. Uitarea cea mai adîncă, întrucît este uitare a ceva, ascunde deja în sine sîmburele amintirii. În fine, proba supremă nu este de fapt una de
Apolodor și drumul spre Ithaka - Motive homerice la Gellu Naum by Cătălin Enache () [Corola-journal/Journalistic/11588_a_12913]
-
de a închide ochii mai găsea puterea de a-l șopti la urechea altui curios, care dădea numaidecât ortul popii, mai găsind și acesta forța să-l destăinuie unui terț. Bineînțeles, și acesta dădea colțul. Până la urmă se întindea un câmp de decedați comparabil cu cel al victimelor celui de al doilea război mondial, iar secretul tot secret rămânea, ca unul pecetluit pe buzele unor morți. De asemenea gânduri muncit, la mici ore ale ultimului telejurnal și lunecând în lumea somnului
Secretul secretului rămâne secret by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11644_a_12969]
-
pictură, vaporoase, în spiritul epocii. Voi incerca o translatare aproximativă a primelor două versuri, - iar pe cunoscători îi rog să mă ierte: Le pré est vénéneux mais joli en automne Leș vaches y paissant Lentement s-emposoinnent... înveninat e toamnă, frumosul câmp lumesc, Dar vacile păscându-l, încet se otrăvesc...
Apollinaire by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11653_a_12978]
-
la o intersecție, doar un miracol ne-a salvat de la un accident ce ar fi putut fi fatal. Am scăpat ca prin urechile acului de ceea ce fusese ca un fel de presimțire a morții: ochii păsării de noapte strivite în câmp. Risc al nopții urbane, noapte la antipodul celeilalte, eterne, pe care o cunoscusem în ajun. Ceea ce iubim cu patimă sfârșește întotdeauna prin a ne ucide", scria Maupassant într-un mic text, intitulat chiar așa, Noaptea.
Noaptea din Dumbravă by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/11658_a_12983]
-
spunea Goethe... că, pentru un valet, nu există genii, întrucât cunoaște toate intimitățile stăpânului; și-i face pantofii, îi lustruiește, și-l perie, îi îmbracă hainele scumpe, să vază cum e... Sau (dacă e vorba de un valet lucrând în câmpul literelor)... răstoarnă oala de noapte a stăpânului drept în capul nesuferitului, în trecere, cu o decizie a lui, slugarnică, strict personală, cu toate că ceilalți doi sunt, în fond, buni amici.
Scribul egiptean by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11699_a_13024]
-
Propunîndu-și a-l reduce, a-l așeza în paranteză, a-l radia, poeta artifex e pus în situația de-a ne aminti mereu impactul cu factorii săi de care ființa nu s-ar putea lipsi. Cu cît e mai întins cîmpul de referințe și cel lexical, cu atît efortul metaforizării e mai amplu, ca într-o probă sisifică. Precum într-un ghioc, în sofisticatele imagini plînge melosul vieții îmbrățișate de un elan insațiabil. Pasionalitatea livresc-caligrafică are drept obiect evocarea acesteia în
Pasionalitate livrescă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11696_a_13021]
-
însăși, pe un fel de platformă de unde putea să-și contemple spaimele. Teama o însoțea mai puțin în acele perioade. Pastilele îi uscau gura. O făceau să se simtă de parcă ar fi avut capul înfășurat în vată, iar la periferia cîmpului vizual vedea stele verzi. Ar fi trebuit să ia doar cîte o pastilă, dar adesea lua cîte două. Exista o zonă, la jumătatea drumului între conștiență și inconștiență, în care Tessie reușea să gîndească cel mai bine. În timpul zilei își
De curînd în librării - Jeffrey Eugenides - Middlesex by Alexandra Coliban-Petre () [Corola-journal/Journalistic/11707_a_13032]
-
se observă cu ușurință în filigranul paginii, pe tot parcursul ei, chiar și când acesta e mai accidentat. Spirit geometric, în descendență barbiană, Ion Mircea translează în poezie un alt univers "de curății și semne": cel al credinței. Într-un câmp cultural ce tocmai descoperise textualismul, autoreferențialitatea, imanența universului ficțional, poetul cu lecturi din René Char și Cartea tibetană a morților operează o deschidere pe verticală, descărcând energiile cuvântului și făcându-l să se ridice până la o maiestuoasă cupolă metafizică. Repulsia
Poemele luminii by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11767_a_13092]
-
un zeu flămând și nesățios care devoră întregul univers, creația fiind damnată să existe încă o vreme în burta acestui monstru gigantic, plutind prin și luând forma intestinelor sale puturoase, înaintând spre dejecția finală care o va arunca în neant. Câmpul gravitațional format se ghidează de acum după o nouă ecuație eâM, unde e este lumea, întotdeauna mai mică decât M, runa ce îl desemnează pe Melmont, emblema noii (non)existențe, un fel de pecete apocaliptică. Oferim cititorilor "României literare" două
Snoo Wilson - Isprăvile lui Melmont by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11754_a_13079]
-
ani. După plecarea evreilor, terenurile fuseseră la început revendicate de către vecini, apoi folosite de gherile. Acum totul ajunsese o paragină deasupra căreia planau câțiva corbi. Între șanțurile săpate odinioară de roțile căruțelor, ce duceau acum spre grajduri pustii, crescuseră bălăriile. Câmpurile pe care Melmont le privise cu ochii copilului trimis cu vitele la păscut, fuseseră de mult abandonate. Ceva mai încolo, nici o colibă nu mai avea acoperiș. Cu o presimțire neagră crescându-i în piept, Melmont începu să urce poteca de
Snoo Wilson - Isprăvile lui Melmont by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11754_a_13079]