1,180 matches
-
Asăvoaei Corina (ȘerbeștiIași); Stanciu Magdalena Gabriela (Techirghiol Constanța) poezie; Ciobanu Alexandra-Elena (Vaslui); Ianculescu Raluca-Eden (Albeni Alba); Iovu Raluca (Timișoara) - proză. PREMIUL SPECIAL AL LICEULUI TEHNOLOGIC DUMEȘTI: Dan Cristina (Ibănești-Pădure Mureș); Duță Ana-Maria (Boldești-ScăeniPrahova); Iftode Roxana-Marina (Galați); Popa Maria (Boldești-ScăeniPrahova) - poezie; Cîmpean Flavia (Cluj-Napoca Cluj); Roșca Șerban (Breaza Prahova) ; Vurdea Robert (Brad - Hunedoara) - proză. PREMIUL SPECIAL AL MUZEULUI LITERATURII ROMÂNE IAȘI: Bălan Alexandra-Nadia (Galați); Constantinescu Ana Rebeca (Rm. Vâlcea Vâlcea); Tamaș Cristian (Craiova Dolj) poezie; Gălățanu Nicoleta (Niculițel Tulcea); Popa Cătălina-Elena (Vaslui
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
risipi. Se maturizase brusc, privind viața cu alți ochi. Tata avea acum nevoie de sprijin, iar ea se simțea obligată să-l ajute să depășească momentele grele pentru a putea ca împreună să străbată drumul anevoios și ascuns al vieții. Cîmpean Flavia, clasa a VI-a Școala „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca Cluj profesor coordonator Gabor Elena Dans cu îngerii Un înger alb, ca sticla, cosea cu fir de viață rana sângerândă a cerului. Și eu simțeam că am aripi din vise de
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Flavia Cîmpean, clasa a VII-a Școala Gimnazială „Iuliu Hațieganu”Cluj-Napoca județul Cluj profesor coordonator Gabor Elena Soarele de vară strălucește voinic pe cer, iar copacii se scutură în semn de bun-venit. Nu e ușor să te muți în alt oraș, la
Prietenia este magică. In: ANTOLOGIE:poezie by Flavia Cîmpean () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_669]
-
61 HYPERLINK \l " Toc160586467" Anexa 1 - Atribuții ale facilitatorului PAGEREF Toc160586467 \h 73 HYPERLINK \l " Toc160586468" Anexa 2 - Rețele între comunități PAGEREF Toc160586468 \h 74 HYPERLINK \l " Toc160586469" Capitolul 3 HYPERLINK \l " Toc160586470" EVALUAREA INIȚIATIVELOR DIN ARIA DEZVOLTĂRII COMUNITARE (Cosmin Câmpean) PAGEREF Toc160586470 \h 77 HYPERLINK \l " Toc160586471" Cele trei fețe ale evaluării PAGEREF Toc160586471 \h 77 HYPERLINK \l " Toc160586472" Opțiuni în evaluare. De la evaluarea „convențională” la evaluarea „participativă” PAGEREF Toc160586472 \h 80 HYPERLINK \l " Toc160586473" Criterii și standarde, etape și
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
în capitolul final - o voi face nu ca observator din afară, din spațiul academic, ci ca moderator, cât se poate de imparțial, în permanent dialog cu patru remarcabili specialiști care fac practică de dezvoltare comunitară în interiorul Fondului - colegii mei Cosmin Câmpean, Mihaela Peter și Vasile Șoflău în centrala Fondului de la București și Lucian Marina în sucursala Fondului de la Alba Iulia. De ce „cât se poate de...”, și nu pur și simplu „imparțial”? Pentru că nu se poate. Istoria contează. O întâmplare de viață
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
evaluările și riscurile pe carele implică. Problematizările sper să fie utile în a face câmpul de experiență al FRDS cât mai roditor pentru dezvoltarea comunitară din Romania. În fapt, capitolele semnate în volum de către cei patru specialiști ai Fondului - Cosmin Câmpean, Lucian Marina, Mihaela Peter și Vasile Șoflău - sunt o probă de practică reflexivă la nivelul principalului agent de dezvoltare comunitară din Romania anului 2000. Deși este centrat pe activitatea Fondului Român de Dezvoltare Socială, volumul nu constituie o monografie a
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
că am abordat această temă la întâlnire. Am înțeles cu ce probleme v-ați confruntat și sper că ne va fi mai ușor acum să ne acredităm.” (Adina Bărcuțean, Fundația Parada) Capitolul 3 EVALUAREA INIȚIATIVELOR DIN ARIA DEZVOLTĂRII COMUNITARE Cosmin Câmpean Cele trei fețe ale evaluării Evaluarea unei inițiative din sfera dezvoltării comunitare poate părea, la prima vedere, un demers fără mari provocări pentru actorii implicați în derularea lui. Așa s-ar explica, în mare parte, și interesul relativ redus al
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
în concordanță cu cea sistematică și a considera dezvoltarea comunitară ca formă de inginerie socială. Vezi, de exemplu, Campfens, 1999. Pentru invitație și stil de cooperare le datorez mulțumiri doamnelor directoare Liliana Vasilescu și Mihaela Peter, dar și colegilor Cosmin Câmpean, Lucian Marina și Vasile Șoflău, care au acceptat dificilul rol de implicare într-un proces de autoevaluare instituțională. Sunt în mod particular îndatorat domnului Vasile Șoflău și doamnei Mihaela Moroșanu de la Editura Polirom, echipei editoriale pe care o conduce, pentru
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
opinie publică, noiembrie 2003). În calitate de consultant al Fondului Român de Dezvoltare Socială sau de cercetător universitar. Vezi numeroasele detalii oferite în Dicționar de etnologie și antropologie, coord. P. Bonte, M. Izard, Polirom, 1999. D. Sandu, 2003, pp. 9-13, 2005. C. Câmpean, 2005, studiu intern al FRDS. Pentru distincția dezvoltare comunitară/dezvoltarea comunității, vezi D. Sandu, 2005, p. 34. Detalii pe paginile Web ale FRDS și PDR ( HYPERLINK "http://www.frds.ro" www.frds.ro și www.rdp.ro). În text, doar
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
inevitabilă? / 160 Mihail Mihailide. Cartea albă a medicilor-scriitori / 163 Gabriel Liiceanu. De la madonizarea femeii la morala lumească / 168 Gabriel Dimisianu prin el însuși / 174 Cornel Mihai Ionescu. Autoportret în palimpsest / 181 Eugen Negrici. Mitomahie, lustrație, desvrăjire / 186 ADDENDA / 193 Mariana Câmpean. Cinci proze de Eminescu în limba italiană / 195 Poezii de Eminescu în limba italiană. Însemnări despre traducerea "nativului" Sauro Albisani / 200 Angelo Moretta. AUM sau cuvântul-necuvânt / 207 Jurnalul fericirii în limba italiană / 213 Alexandru Balaci. Profesorul de iubire, adevăr și
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
conspirație antinațională. Concluzia criticului Eugen Negrici e că, în privința destrămării iluziilor și miturilor, istoricii și interpreții fenomenului artistic românesc, în ciuda nu puținelor tentative de higienizare a maladiilor și complexelor semnalate încă din 1981, mai au mult de trudit. Addenda Mariana Câmpean Cinci proze de Eminescu în limba italiană Adevărul este că anvergura ideatică, estetică și filosofică din poemele eminesciene (incompatibilitatea ireversibilă dintre ideal și real, între divin și uman, între cer și pământ) provine sau revine din proza poetului. Prilejul de
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
poetului. Prilejul de a o reciti ne-a fost oferit de o antologie de cinci nuvele și povestiri traduse în italiană sub titlul Mihai Eminescu "Scritti scelti" (ISTAR Editrice, Reggio Calabria, 2002, 174 pag.). Versiunea în dulcele idiom aparține Marianei Câmpean, născută în România, rezidentă de mai mulți ani în Italia (Imola, Bologna). Licențiată în Litere și Filosofie, desfășoară o intensă activitate de cercetătoare în domeniul literar, și care, așa cum se specifică pe coperta IV, și-a dedicat cercetările mai bine
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
de la sfârșitul fiecărui text (foarte utile cititorului italofon). Un portret didactic al poetului făcut de Romeo Magherescu, ce ignoră de fapt, în ciuda titlului Un act de devotament și talent, chiar obiectul comentariului său: strădania ieșită din comun a traducătoarei Marianei Câmpean. În plus, R. M., avansând obsoleta și comoda teorie a intraductibilității poeziei, și în speță a poeziei eminesciene, se preface că nu are cunoștință de traducerea a zeci de poeme, apărute la București, la Iași și la Roma, începând cu
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
doar sub raza neprihănită a primordiilor. Este cheia esteticii romantice, a expansiunii cosmice și a delirului uranic, a retragerii în insula edenică a voluptății și mistuirii (cupio dissolvi). Scrisă la doar 19 ani, nuvela Avatarii faraonului Tlà, tradusă de Mariana Câmpean prin Le trasmigrazioni del Farone Tlà, aduce în scenă cam toate rețetele epicii postmoderne, începând cu metamorfozele și transformismul personajului, și terminând cu transmigrația sufletului și pierderea identității. Dublul și androginul, protagonismul narcisic, simulacrele, contagiul vampiric, cluburile secrete de inițiere
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
magică, iată câteva ingrediente reperabile în romanele gotice de la Arthur Schnitzler și Tolkien la Tournier. Visul romantic, așadar, în ce are el mai ocult, senzațional și tenebros, continuă să însuflețească imaginarul și creativitatea unor mari scenarii epice de azi. Mariana Câmpean, prin strădania sa aproape anonimă de traducere a textelor eminesciene, de o dificultate incredibilă, aduce un omagiu profesionist limbii române, al cărei împătimit faur a fost Eminescu, și totodată face un serviciu excepțional literaților și cititorilor italofoni avizați, oferindu-le
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
e că traducerea de proză este mai dificilă decât cea de poezie și nu vom înceta să credem că traducătorul român din limba română într-o limbă străină are avantajul și privilegiul prin naștere și studii este și cazul Marianei Câmpean de a înțelege la nivel de fonem, nuanță și spirit opera abordată. Ca să nu mai vorbim de șansa traducătoarei de a se fi naturalizat în Italia, limba italiană a traducerii de față, netimorată de juvenilele ampolosități manieriste, de cascade adjectivale
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Moara, Pădurea, Șesul, Valea ; Aluniș, Băncioaia, Cărpiniș, Cânepărie, Păltiniș, Borzești, Onești, Coțofănești, Urechești, Dărâmătura, Ciopești, Motocești, Rădeni, Lupărie, Lingurari, Viișoara, Dărmănești, Comănești, Poieni, Gutinaș, Poieniță, Dogărie, Măguricea, Pietricica, Ursoiu, Negroiu, Vrânceni, Sârboaia, Vărzărie, Lucăcești, Albeni, Bălăneasa, Bârsănești, Bogdănești, Brătești, Brusturoasa, Câmpeni, Cireșoaia, Făget, Lărguța, Negoiești, Popeni, Prăjoaia, Răchitiș, Sărățel, Tescani, Văleni etc. etc. Un alt strat etimologic este compus din elemente lingvistice alogene, provenite din limbile slavă, greacă, bulgară, turcă, maghiară, ucraineană, sârbă. Evident, nu numele topice (care sunt formații românești
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
puteau oferi drept materii prime. Cum, în cazul județului Bacău, diversitatea resurselor naturale și a materiilor prime era deosebit de vastă, industrializarea a cunoscut o puternică dezvoltare atât în sectorul extractiv - sare (Târgu Ocna, Grozești, Sărata), petrol (Moinești, Lucăcești, Zemeș, Solonț, Câmpeni, Stănești, Comânești, Dofteana, Harja), gaze naturale, cărbuni (lignit - binecunoscutul lignit de Comănești, premiat la Expoziția Universală de la Paris, în anul 1867, Brusturoasa, Căiuți), ape minerale (Băile Slănic, Băile Năstăsache, Băile Sărata), bogat fond forestier (în zona Asău, Agăș, Târgu Ocna
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
vorbește despre un minus, o absență pe care Neacșu o identifică în personalitatea lui Iorgovan: tânărul bogătan nu cunoaște responsabilitatea de sine. Bătrânul pădurean nu se înșală. Nuvela nu menționează niciun moment al asumării unei decizii importante în viața tânărului câmpean. Există însă nenumărate pasaje care vorbesc despre rețineri, ezitări sau abandon în educație, în raporturile inter sau chiar intrapersonale. La doar douăzeci de ani, acest bărbat își pierde interesul pentru cunoaștere, instrucție, activitate profesională de orice fel; trăiește sentimente de
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
ospitalieră și deschisă cu ai săi și cu străinii în egală măsură; trăiește un puternic sentiment al apartenenței de neam, fără ca acesta să se transforme într-una de castă. "Drumarul" − a se înțelege călătorul − care îi calcă pragul casei sau câmpeanul pe care îl cunoaște atunci când coboară pentru a munci, mânată de nevoie, pe holda acestuia e considerat, fără rețineri, un partener potrivit al unei bune comunicări. Deși viața sa e jalonată de norme de comportament impuse de puterea tradiției, fata
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
maghiară. Astfel de exemple sunt cu zecile pe teritoriul județului Harghita. La Remetea, comună apropiată de Subcetate, localitate atestată Încă din anul 1567, În anul 1786 avea denumirea de Kaluger Călugăr, prin anul 1930, Teodor Chindea identifica nume ca: Baci, Câmpean, Ciubuc, Țepeluș, Ciobotar, Goga, Iacob, Matei, Morar, Stan, Sava, Urzică, Vodă, nume frecvente astăzi În Subcetate, Gălăuțaș și Toplița. Aici, În Remetea, s-a născut cărturarul transilvănean Ștefan Crișan, distins lingvist și filolog cu studii făcute la Colegiul Reformat din
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
În maghiară devenind astfel Remetea. Și prin anul 1930 Theodor Chindea În lucrarea Contribuții la istoria românilor din Giurgeul Ciucului, Editura Brăduț, Tg. Mureș 1995, afirma că În Remetea, Înainte cu 1, 3 secole erau români ce purtau numele: Baci, Câmpean, Țepeluș, Ciubotar, Ciortan, Deac, Goga, Iacob, Chindea, Colcer, Cozma, Marc, Morar, Molnar, Olah, Român, Simion, Stan, Suciu, Sava, Stașca, Urzică, Vodă, Vescan, și alții. Aceste nume acum au dispărut, dar se găsesc În Subcetate, Gălăuțaș, Sărmaș și Toplița. Români În
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
a spera, ea nici va esista. ["PROMONTORII ALE ARDEALULUI"] 2257 Moldova și Țara Românească nu sunt decât promontorii ale Ardealului. ["GENS ȘI CONSTITUȚIE GENTILĂ... "] 2261 Gens și constituție gentilă. Vrancea, Soroca, Tegheciul, Câmpulung. Analogie în Ardeal: moți, mocani, țutueni, mureșeni, câmpeni, pădureni. [CRONOLOGIE] 2263 Suta XII și XIII Epoca de naștere și formațiune. Suta XIV și XV Epoca eroică. Suta a XVI și XVII Epoca literară. Suta a XVIII și XIX Epoca de decadență. {EminescuOpXV 97} ["ISTORIA... "] 2262 Istoria - un necrolog
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
efectuate de D. Danielopolu privind relația sistem nervos vegetativ-endocrin cu rol în reglarea funcțiilor organice, ca și studiul său în Bucovina și Făgăraș asupra gușei endemice. În chirurgia tiroidei, respectiv în endocrinologia clinică se disting N. Hortolomei, I. Juvara, L. Câmpean ca și în terapia hormonală. În 1946 se înființează Institutul de endocrinologie, devenind centru de cercetări clinice și experimentale. Se întreprind cercetări de teren în echipe. Se remarcă la jumătatea secolului șt. Milcu (1903 - 2000) în combaterea gușei endemice. în
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
are ca termen de finalizare trimestrul II al anului 2007. ( M. D. M.) Taxă Salvamont În zona Munților Apuseni, pe raza localităților Albac, Arieșeni, Cugir, Gârda de Jos, Horea, Ighiu, Sălciua, Scărișoara, Șugag, Vadu Moților, Râmeți, Meteș, Cricău, Săscior și Câmpeni, unitățile turistice vor trebui să achite o taxă specială pentru serviciile publice de salvare și de siguranță acordate turiștilor. Astfel, hotelurile, pensiunile, motelurile vor achita câte un leu RON pe zi/turist cazat, iar cabanele, campingurile, satele de vacanță, câte
Agenda2005-48-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284439_a_285768]