723 matches
-
o venit și mai greu..." accentuează imposibila descătușare din înlănțuirile trăirilor: "Frunză verde trei căline, / Doru meu îi mare câne, / Greu se duce, ușor vine / Și nu se lasă de mine. Am vrut să-l azvârl în foc, / Da el , câne cu noroc, / O scăpat din acel loc; / Ș-am vrut să-l înec în apă, / Da el și de-acolo scapă; / Și l-am vânturat în vânt, / De-o umblat pe sub pământ / Și tot la mine-o venit.../ Și-o
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Da să fie floarea-n sat, / Că de-urât m-am săturat, / Că zilele mi-o mâncat; / Într-una m-o păzit / Și m-o tot năpăstuit / Cum că aș avea iubit. Da am să-l las, mânca-l-ar cânii, / C-o rupt inima din mine; Da și eu lui am s-o rup / Și în lume-am să mă duc, / Să-mi trăiesc viața cu drag, / La umbruța cea de fag."169 Stăpân al lucrurilor văzute, "pe față", soarele
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pe acoperiș și cântă, iar dacă se coboară pe arături și mănâncă porumbul va fi secetă, iar dacă se adună în stol înseamnă că va fi furtună, iar dacă țipă strident, anunță o nenorocire 272: "Țarca e ca ș-un câne. Ea când merge cu pădurarul prin pădure, cârâie și arată unde e. Țărcile umblă cârd după om. (...) Țarca de se pune pe gard la o casă, e semn că vor veni oaspeți."273 O altă pasăre prevestitoare este bufnița (cucuveaua
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
gură cu limba smulsă, mută"/ ("Luptele"). Versurile ne trimit la Blaga: "Lucian Blaga e mut ca o lebădă". și harul este divin, poetul va întârzia sub aripa protectoare ("La tine, Doamne sub aripă") și va cere dreptul la porc, la câne, la ocară, la cultul strămoșilor, dar și la perlă, smarald, înger, șarpe, otravă, elemente cunoscute în lirica argheziană. O primă ipostază este similitudinea cu divinul: "toți mă credeau el, chiar și eu însumi" ("Odă bucuriei", "Necuvintele"). Aceeași idee apare și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de aceea să nu tai părul de pe ele, că pierzi norocul. Amăgire Să nu amăgești pe nimeni cînd vrei să dai cuiva de facere de bine, că plîng morții că-i amăgești pe ei. Amărăciune Cînd ți s-a scutura cînele ori mîța lîngă tine, ai să ai amă răciune, supărare. Amețeală Tigva de om arsă în foc e bună pentru amețeală. Amuțire în mijlocul Păresimilor [postului Paștilor] înnumără-ți ouăle găinilor, că dacă nu, vei amuți. Ana în ziua Zămislirii [de către] Sf.
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vorbesc în noaptea de Sf. Andrei. Oamenii care ascultă cum vorbesc animalele în noaptea Sf. Andrei, aceia mor. Animal Cînd sălbătăciunile intră în sat ziua nu-i a bine. Se crede că o casă lîngă care se află un cucoș, cîne și mîță neagră trebuie să fie bîntuită adesea de nenorociri. Primăvara, cel care vede pe nemîncate un animal întîi născut, precum un vițel, un mînz etc., sau aude cîntul cucului sau al pupezei se spurcă. Mîța și cînele, cînd au
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
un cucoș, cîne și mîță neagră trebuie să fie bîntuită adesea de nenorociri. Primăvara, cel care vede pe nemîncate un animal întîi născut, precum un vițel, un mînz etc., sau aude cîntul cucului sau al pupezei se spurcă. Mîța și cînele, cînd au durere de cap, mănîncă iarbă. Antihrist Antihristul are să se nască în Vremea de Apoi dintr-o femeie roșie. Anul Nou în ziua de Anul Nou nimeni nu doarme, că tot anul va fi somnoros; nu se dau bani
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se umflă îi semn că copilul are să îm bătrînească. în timpul cît un copil suge, femeia ce-l alăptează să nu bea apă, căci ia copilul vînt* în nas. Apa primită pe fereastră nu se bea, nici se aruncă nimic la cîne, căci turbă. Cine bea apă dintr-un vas nou trebuie să verse mai întîi jos cîteva picături, apoi să bea, ca mai întîi morții să bea, apoi viii. Cînd cineva e bolnav și are credință că i-a fost dat
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
celui ce ți-a dat se duce. Blîndă Ca să-ți treacă blînda de pe trup, să iei de dimineață, pînă nu răsare soarele, pămîntul de la rădăcina gutuiului și să te freci pe piele. Boală Să aibă tot omul la casa lui cîne negru sau pisică neagră, că nu se prea lipesc boalele. Ca să te aperi de orice boală, poartă în deget un inel făcut dintr-o monedă căpătată de pomană. Să legi trei țăruși cu pai de om mort (luat din steag
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Gh.F.C.) Bolnavii de stomac să bea apa cu care s-au spălat pietre roșii. (Gh.F.C.) Urciorul trece dacă-l atingi de trei ori cu fir de orz din baligă de cal. (Gh.F.C.) Buboaiele trec dacă le spurci cu murdărie de cîne alb. (Gh.F.C.) Boală lumească Cămeșa cu care o femeie a născut se leapădă, ca să nu capete copilul boală lumească. Boalărea Inima din corb, dacă o vei pune în horn să se usuce și o vei zdrobi, și o vei da
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Dacă are vreo femeie sau fată niște bube pe trup, apoi se vindecă spălîndu-se cu apă neîncepută, care apoi trebuie a o turna înainte de răsăritul soarelui în crucile drumului; dacă trece peste acea apă mai întîi o vită sau un cîne, apoi boala aceea nu se prinde de nime’; dacă trece însă un om, apoi se prinde de dînsul. Buboaiele să se vindece, dacă se ia într-o zi de post apă neîncepută și pune într-însa piele de la un ciur
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cap popă făcut din nou, nu-l mai doare capul. Să nu lași să-ți caute doi în cap, că faci și mai multe gîngănii. Să strecori leșia prin mătură lată dacă vrei să fii curat în cap. Mîța și cînele cînd au durere de cap mănîncă iarbă. Capac Cînd a plesni căpacul de pe oală, să știi că ai să prinzi o mare veste. Capră Laptele de capră roșie e bun pentru bolnavi de oftică (tusă cu înecăciune). Carne Cînd iese
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cuvînt că la cizme se pot încăputa carîmbii, astfel că și ginerele se va căsători cu altă mireasă, netrăindu-i cea dentîi. Cîine Se crede că, după păcatul lui Adam, Dumnezeu a blăstămat pămîntul. Scutită de blăstăm a rămas partea cînelui și a mîței, și din aceea se hrănesc oamenii acum; deci este păcat a ucide un cîne sau o mîță. Cînele aduce bine la casă, căci el zice: „Să dea Dumnezeu să trăiască stăpînul, ca să aibă cine să vadă de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mireasă, netrăindu-i cea dentîi. Cîine Se crede că, după păcatul lui Adam, Dumnezeu a blăstămat pămîntul. Scutită de blăstăm a rămas partea cînelui și a mîței, și din aceea se hrănesc oamenii acum; deci este păcat a ucide un cîne sau o mîță. Cînele aduce bine la casă, căci el zice: „Să dea Dumnezeu să trăiască stăpînul, ca să aibă cine să vadă de mine.“ Să omori cățeii înainte de a face ochi, iar nu după, că-i păcat. Femeia însărcinată să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dentîi. Cîine Se crede că, după păcatul lui Adam, Dumnezeu a blăstămat pămîntul. Scutită de blăstăm a rămas partea cînelui și a mîței, și din aceea se hrănesc oamenii acum; deci este păcat a ucide un cîne sau o mîță. Cînele aduce bine la casă, căci el zice: „Să dea Dumnezeu să trăiască stăpînul, ca să aibă cine să vadă de mine.“ Să omori cățeii înainte de a face ochi, iar nu după, că-i păcat. Femeia însărcinată să nu dea cu piciorul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bine la casă, căci el zice: „Să dea Dumnezeu să trăiască stăpînul, ca să aibă cine să vadă de mine.“ Să omori cățeii înainte de a face ochi, iar nu după, că-i păcat. Femeia însărcinată să nu dea cu piciorul în cîne, căci copilul ce-l face va fi cînos la inimă. Să nu ții cîne roșu la casă. Cînd îți urlă cînele pe lîngă casă, trage a pustietate. Cînd urlă cînii, vestesc a moarte. Cînd noaptea urlă cînele la casă e
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cine să vadă de mine.“ Să omori cățeii înainte de a face ochi, iar nu după, că-i păcat. Femeia însărcinată să nu dea cu piciorul în cîne, căci copilul ce-l face va fi cînos la inimă. Să nu ții cîne roșu la casă. Cînd îți urlă cînele pe lîngă casă, trage a pustietate. Cînd urlă cînii, vestesc a moarte. Cînd noaptea urlă cînele la casă e semn sau că va muri cineva din casă, sau că cei din casă au
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cățeii înainte de a face ochi, iar nu după, că-i păcat. Femeia însărcinată să nu dea cu piciorul în cîne, căci copilul ce-l face va fi cînos la inimă. Să nu ții cîne roșu la casă. Cînd îți urlă cînele pe lîngă casă, trage a pustietate. Cînd urlă cînii, vestesc a moarte. Cînd noaptea urlă cînele la casă e semn sau că va muri cineva din casă, sau că cei din casă au să se mute în altă parte. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-i păcat. Femeia însărcinată să nu dea cu piciorul în cîne, căci copilul ce-l face va fi cînos la inimă. Să nu ții cîne roșu la casă. Cînd îți urlă cînele pe lîngă casă, trage a pustietate. Cînd urlă cînii, vestesc a moarte. Cînd noaptea urlă cînele la casă e semn sau că va muri cineva din casă, sau că cei din casă au să se mute în altă parte. Cînd urlă cînele, face a sărăcie. Dacă schiaună cînele de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu piciorul în cîne, căci copilul ce-l face va fi cînos la inimă. Să nu ții cîne roșu la casă. Cînd îți urlă cînele pe lîngă casă, trage a pustietate. Cînd urlă cînii, vestesc a moarte. Cînd noaptea urlă cînele la casă e semn sau că va muri cineva din casă, sau că cei din casă au să se mute în altă parte. Cînd urlă cînele, face a sărăcie. Dacă schiaună cînele de lîngă casă, apoi se crede că va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lîngă casă, trage a pustietate. Cînd urlă cînii, vestesc a moarte. Cînd noaptea urlă cînele la casă e semn sau că va muri cineva din casă, sau că cei din casă au să se mute în altă parte. Cînd urlă cînele, face a sărăcie. Dacă schiaună cînele de lîngă casă, apoi se crede că va urma vreo nenorocire. Cînd urlă cînele, face a moarte. Atunci să zici de trei ori: „Urlă, urlii, du-te pe pustii.“ Cînd latră cînele a pustiu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
urlă cînii, vestesc a moarte. Cînd noaptea urlă cînele la casă e semn sau că va muri cineva din casă, sau că cei din casă au să se mute în altă parte. Cînd urlă cînele, face a sărăcie. Dacă schiaună cînele de lîngă casă, apoi se crede că va urma vreo nenorocire. Cînd urlă cînele, face a moarte. Atunci să zici de trei ori: „Urlă, urlii, du-te pe pustii.“ Cînd latră cînele a pustiu, trec duhuri rele pe lîngă casă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că va muri cineva din casă, sau că cei din casă au să se mute în altă parte. Cînd urlă cînele, face a sărăcie. Dacă schiaună cînele de lîngă casă, apoi se crede că va urma vreo nenorocire. Cînd urlă cînele, face a moarte. Atunci să zici de trei ori: „Urlă, urlii, du-te pe pustii.“ Cînd latră cînele a pustiu, trec duhuri rele pe lîngă casă. Cînd se gudură cînele, are să vie cineva. Cînd se tăvălește cînele în bătătură, are să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd urlă cînele, face a sărăcie. Dacă schiaună cînele de lîngă casă, apoi se crede că va urma vreo nenorocire. Cînd urlă cînele, face a moarte. Atunci să zici de trei ori: „Urlă, urlii, du-te pe pustii.“ Cînd latră cînele a pustiu, trec duhuri rele pe lîngă casă. Cînd se gudură cînele, are să vie cineva. Cînd se tăvălește cînele în bătătură, are să vie oaspeți. Cînd urlă cînele, femeia să întoarcă papucii pe dos, că stă îndată de urlat. Cînd scurmă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
apoi se crede că va urma vreo nenorocire. Cînd urlă cînele, face a moarte. Atunci să zici de trei ori: „Urlă, urlii, du-te pe pustii.“ Cînd latră cînele a pustiu, trec duhuri rele pe lîngă casă. Cînd se gudură cînele, are să vie cineva. Cînd se tăvălește cînele în bătătură, are să vie oaspeți. Cînd urlă cînele, femeia să întoarcă papucii pe dos, că stă îndată de urlat. Cînd scurmă cînele în prispă, ai să ai scîrbă*. Cînd cînele se feștelește* înaintea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]