361 matches
-
limbi de melițe : „Strigoii ieșeau pe la răscruci, pe la miezul nopții, călare pe melițoi” (220, p. 187). Or, această unealtă de lemn, foarte obișnuită în gospodăria tradi- țională românească, este impregnată în mod normal cu o substanță uleioasă provenită din zdrobirea cânepii (Cannabis sativa), chiar dacă are un conținut redus de canabinol. Din păcate, ingredientele folosite la prepararea alifiei haluci- nogene nu sunt precizate în nici una dintre relatările populare culese în România. Așa cum am arătat mai sus, se vorbește doar despre „un fel
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
văzut dacă și în ce măsură a fost împrumutată practica evocată sau a fost preluat numai motivul legendar. 6. „Prăjitura morților” : narcotice pentru lumea de dincolo în secolul al XIX-lea este atestat ceea ce pare a fi un obicei de folosire a cânepii și a macului ca plante narcotice, dar nu în scop terapeutic, ci în scop magico-ritual. În unele zone ale țării, de Mucenici (9 martie), când „se deschide raiul tuturor morților”, se coceau și se dădeau de pomană „pentru sufletele morților
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de vărsat, cu nasul coroiat și urechile clăpăuge ascunse sub pletele proaspăt retezate. A doua siluetă părea mai scundă, dar de la o iscodire mai atentă se vădea a fi un tânăr extraordinar de înalt, cu picioarele rășchirate, pistruiat, cu părul cânepiu și cu un ochi hoțoman care-ar fi făcut să tremure orice femeiușcă mai slabă în vârtute“. Așa începe primul episod din cele 230 ale romanului O sută de ani de zile la Porțile Orientului. O satiră dură la adresa dictaturii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
inelul mortului și a pus în locul lui un safir imens, aidoma catifelei în care era înveșmântată. Ea și-a înclinat capul a supunere, el i-a smuls diadema sărăcăcioasă de prințesă creștină și plasa care-i zăgăzuia noianul de păr cânepiu. Nu a întrebat-o cum o cheamă. A atins neîncrezător un zuluf cum nu mai văzuse până atunci și a chemat-o la el pe numele ei cel nou - Omalissan. În partea cealaltă a încăperii înalte, de piatră, Tariq o
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
Extraterestrul dădea semne de oboseală. Se pare că alcoolul dat pe gât păhărel după păhărel Începea ușor-ușor să-și facă efectul. Ochii Îi sticleau din ce În ce mai rigizi În cap, vocea Începu să-i tremure ușor, iar barba sa de o culoare cînepie se acoperi de broboane de sudoare. Gura Însă Îi melița Întruna. Oaspetele, tot clătinînd din cap, Îi vorbi Mașei despre nu știu ce energie vitală, risipită prin sex, despre imaculata concepțiune, ceasul mileniului, băncile de embrioni conservați În vid și Înmulțirea in
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
le lumina pașii și calea, cântând laolaltă Întru Slava Domnului. În frunte Îl purtau pe Ioan, cuviosul păstor; cu mâinile Împreunate a rugă Își șoptea o rugăciune simplă, atât de dragă Domnului; apoi urma Malhus cel cu lunga‑i barbă cânepie, Îl Înfășuraseră și pe el cu straie țesute În fir de aur, iar imediat venea legănat ca‑ntr‑o luntre, pe umerii vânoși ai purtătorilor săi, el, Dionisie. Oare și ăsta fusese tot vis? Și atunci văzu capetele rase chilug
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
cînipa din pământ, am pus[-o] rezemată de pereți în jurul odăilor, iar așternutul de pat pe care a fost soția mea l-am dus într-o magazie și l-am așternut pe cînipă". Ciurileanu era convins că numai sub protecția cânepii au scăpat cu viață el, cei doi fii și nora sa. Pentru apărarea împotriva paraziților și a molipsirilor "este bine - recomanda el - să se semene cînipă pe sub ferestrele casei, prin ogrăzi, pe lângă garduri". Oricine vrea să trăiască liniștit pe timp
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
era chiar lângă capul scării în dreapta. Aici, era așezată masa în jurul căreia toată familia se adunase deja. Un bărbat cu părul grizonat, îmbrăcat în uniformă de polițist ședea în capul mesei. În stânga lui era o femeie tânără, cu părul blond cânepiu strâns într-o coadă împletită, încolăcită într-un coc mic în creștetul capului. Doamna Maria tocmai se întorcea de la bucătărie cu o supieră aburindă în mână. Bărbatul se ridică de pe scaun și veni spre el cu mâna întinsă: Bine ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
bine. Își rezemase capul în palmă și o privea ascultând-o atent. Rostea cuvin tele cu patimă și se cunoștea că este convinsă până în adâncul sufle tului de adevărul vorbelor ei. Era o femeie subțire, nu prea înaltă, cu părul cânepiu tuns până la nivelul umerilor. Înfățișarea ei era foarte plăcută, poate din cauza ochilor mari și cenușii și a gurii bine conturate, iar nasul subțire și ușor acvilin îi dădea un aer preocupat. În colțul gurii lui Cristi înflori un zâmbet slab
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
e înțelepciunea vieții, să calci pe urmele tatălui și să nu privești nici în dreapta nici în stânga. Când eram mic spuneam că o să mă însor cu fata unui șelar care locuia alături. Era o fetiță cu ochi albaștri și o codiță cânepie. Mi-ar fi ținut casa curată, strălucind ca soarele, și aș fi avut un băiat care să mă urmeze în aceeași meserie. Stroeve oftă puțin și rămase tăcut. Gândurile îi zăboveau printre imaginile a ceea ce ar fi putut să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
bunica ei. Bunica Saveta, deși nu era scutită de boală, cu picioarele deformate și de culoare violet din cauza nenorocitelor de varice, stătea ziua în vară câtu-i de mare în focul dogoritor împroșcat de razele soarelui, în ceața rezultată din praful cânepii, vrând să termine pentru că urmau inul, grâul apoi fasolea și altele. După ce bunicul s-a convins că bunica nu a observat nimic, i s-a limpezit fața, puțin s-a luminat continuând discuția cu Magnolia. -Fata mea, te rog ceva
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
da, așa e. — Cu cât mai puțin erotism, cu atât mai bine, nu crezi? Această întrebare retorică fusese însoțită de un fior sinistru, pornit din străfundurile ființei lui și care urcase pe șira spinării, terminându-se în chica de păr cânepiu. Ironia era că, pe măsură ce aspectul i se apropia tot mai mult de acela al unui androgin, vocea îi devenea din ce în ce mai gravă. — Da, am răspuns, cu cât mai puțin erotism, cu atât mai bine. — Cam așa. Unele chestii sunt de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
o asediază. Trenul se urnește, își dezmorțește articulațiile, bătrânește, fără grabă. Ar trebui să încerc câțiva pași pe culoarul traversat acum de o largă pelerină pestriță. Lipesc palmele de sticla rece, îmi frec pleoapele cu palma, rotesc mâna, văd părul cânepiu, roșcat, negru, crescut în dezordine pe degete. Am degete mici, cu streașina unghiilor scurtă și sticloasă, degete de copil cuminte și pervers. Citesc cadranul deasupra încheieturii, încă nu e ora șapte. Sprijin ceafa de umărul paltonului inert, trenul toarce mărunt
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
o gaură care avea toți pereții acoperiți cu un fel de blănuri cum nu mai văzusem nicicând. Unele blănuri erau numai dungi albe și negre, altele erau gălbui și pătate cu negru și cafeniu, iar altele, cele mai Înfricoșătoare, erau cânepii, dar se terminau cu niște uriașe coame roșcate. - Ăștia sunt leii. Din lei ne tragem noi și de aceea ne-a vizitat Dogon. Pe Dogon n-ai să-l vezi niciodată, dar ai putea să vezi leul dacă vii cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
funcționat doar un an de zile. Abia în 1895 se va reînființa, tot în curtea Galatei din Deal, această școală. Timp de 5 ani, elevele (la început doar în număr de 14) învățau: creșterea viermilor de mătase, cultura agudului, inului, cânepii, torsul mătăsii cu mâna sau cu mașina, torsul lânii, inului și cânepii, țesutul diferitelor stofe fine și duble, de mătase, lână, in, cânepă și bumbac, în mai multe ițe; diverse cusături pe pânză , curățenia și ordinea necesare pentru a deveni
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
tot în curtea Galatei din Deal, această școală. Timp de 5 ani, elevele (la început doar în număr de 14) învățau: creșterea viermilor de mătase, cultura agudului, inului, cânepii, torsul mătăsii cu mâna sau cu mașina, torsul lânii, inului și cânepii, țesutul diferitelor stofe fine și duble, de mătase, lână, in, cânepă și bumbac, în mai multe ițe; diverse cusături pe pânză , curățenia și ordinea necesare pentru a deveni o bună gospodină (Doamne, ce nevastă ai fi avut la casa ta
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
remarcă bogăția în animale a voievodului Ahtum din Banat (secolul al XI-lea). Animalele crescute în gospodărie erau sursă de hrană și îmbrăcăminte: carnea, laptele, brânza, lâna, pieile. Ocupații conexe agriculturii erau pomicultura, viticultura, grădinăritul, apoi cultura inului și a cânepii, creșterea păsărilor de curte, albinăritul mierea și ceara erau folosite și pentru exportapoi pescuitul, în bălți și iazuri, pentru pește, și vânătoarea, pentru vânat (carnea și blănurile). S-au aflat în așezări și unelte de grădină: săpăligi, rame de hârleț
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
puteau fi produse în gospodărie. În anii '30, îmbrăcămintea a trecut printr-un proces de tranziție. Ca peste tot, majoritatea oamenilor preferau produsele de manufactură. Desigur, tradițional, hainele fuseseră confecționate în gospodării. Torsul și țesutul lînii, al bumbacului sau al cînepii constituiseră o ocupație majoră a femeilor din fiecare familie; materialele erau apoi croite și cusute de mînă, deși unele din hainele bărbătești erau făcute de croitorul satului. Sandalele erau cumpărate din piață. Stilurile vestimentare erau tradiționale, dar pe măsură ce ața și
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
două nuielușe de alun la al nouălea hotar; țipătul copilului o determină pe mama lui să-i aducă adevăratul copil femeii. Să observăm că elementele folosite nu sunt luate întâmplător: cânepa are valențe mitico-simbolice în cultura populară românească. Despre "chinul cânepii" vorbește și Ioana Popescu în cartea Foloasele privirii, unde accentuează prefacerile acestei plante ("Chinul cânepii" începe cu înmormântarea seminței. Ea nu se face niciodată când e lună nouă, nici miercuri sau vineri, pentru că nu se face cânepă. Prelucrarea cânepii este
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
să-i aducă adevăratul copil femeii. Să observăm că elementele folosite nu sunt luate întâmplător: cânepa are valențe mitico-simbolice în cultura populară românească. Despre "chinul cânepii" vorbește și Ioana Popescu în cartea Foloasele privirii, unde accentuează prefacerile acestei plante ("Chinul cânepii" începe cu înmormântarea seminței. Ea nu se face niciodată când e lună nouă, nici miercuri sau vineri, pentru că nu se face cânepă. Prelucrarea cânepii este considerată "lucru sfânt"... Dacă înconjori casa de trei ori cu tort de cânepă, nici un râu
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
chinul cânepii" vorbește și Ioana Popescu în cartea Foloasele privirii, unde accentuează prefacerile acestei plante ("Chinul cânepii" începe cu înmormântarea seminței. Ea nu se face niciodată când e lună nouă, nici miercuri sau vineri, pentru că nu se face cânepă. Prelucrarea cânepii este considerată "lucru sfânt"... Dacă înconjori casa de trei ori cu tort de cânepă, nici un râu nu se mai poate apropia de ea."); apoi, Antoaneta Olteanu ("Tot în legătură cu existența unui ritual inițiatic - aici în legătură cu torsul - poate fi pusă și "povestea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
este considerată "lucru sfânt"... Dacă înconjori casa de trei ori cu tort de cânepă, nici un râu nu se mai poate apropia de ea."); apoi, Antoaneta Olteanu ("Tot în legătură cu existența unui ritual inițiatic - aici în legătură cu torsul - poate fi pusă și "povestea cânepii" - un fel de parolă cu ajutorul căreia persoanele inițiate puteau dovedi ființelor malefice că sunt la curent cu "marea taină". Pentru a scăpa de Joimărița, de exemplu, femeile care nu terminau încă torsul și stăteau sub amenințarea pedepsei cunoscute, puteau scăpa
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
foc strașnic: "Norocele, de te-aș prinde, / Ți-aș da foc și te-aș aprinde, / Pe trei părți, / Cu lemne verzi / Și pe-o parte, / Cu uscate, / Că de tine nu am parte! / Pe deasupra cu puzderi [resturi vegetale de la prelucrarea cânepii, ușor inflamabile, care ard cu flacără mare], / Să meargă focul la ceri, / Să vadă și Dumnezeu / Ce noroc am avut eu!" (p.154). Am mai sublinia printre meritele autoarei faptul că, în lucrarea sa, pune în circulație materiale inedite, fie
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
190; sămânța de cânepă se seamănă când este "lună nouă", iar drumul până la fir este în deplină armonie cu fenomenele naturii după cules, cânepa se duce la baltă (așa numitele "toptile de cânepă" din Bucovina), iar după ce apa domolește "îndărătnicia" cânepii, este supusă "focului" purificator al soarelui, pentru a fi dată pe mâna "melițoiului" și a "meliței", scăpând-o de "puzderie" și pregătind-o pentru "radila" ce va scoate firul cel bun pentru tors.191 Firul de pe "ghemul vieții" conturează un
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
negru, pisate, cu moare de varză, pe stomacul gol, Înainte de mesele principale, zilnic. Ceai din frunze de corn și de măslin, câte o linguriță, pe nemâncate, zilnic, până la eliminarea totală a ascarizilor. Ceai de secară, amestecată cu scuturătură de la melițatul cânepii, care se bea dimineața, câte o cană, pe nemâncate. Se pune pe buric usturoi pisat și i se dă bolnavului să mănânce dimineața, pe stomacul gol, pâine unsă cu usturoi. Se bea saramură (apă În care s-a dizolvat sare
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]