3,622 matches
-
aceasta ar schimba din temelii imaginea pe care mulți și-au format-o atunci despre Körössy. La fel ca Eugen Ciceu și Richard Oschanitzky - Iancy Körössy avea deschiderea spre toate genurile, și tehnica instrumentală dublă: potrivită deplin cântului jazzistic și cântului academic. Al doilea moment de captatio benevolentiae a fost improvizația<footnote Körössy prefera formula „variațiuni spontane” footnote> pe melodia pop americană, la fel de cunoscută, Raindrops, de Burt Bacharach, trecută, ca într-o partidă de badminton, de la paleta lui Mozart la paleta
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
Bacharach, trecută, ca într-o partidă de badminton, de la paleta lui Mozart la paleta lui Beethoven. Un stol de idei melodice sprințare, zburătăcite pe claviatură spre a lua respirația ascultătorului. Momentul următor s-a aflat sub privirea lui Bach. Dincolo de cântul dezinvolt, cu nuanțe potrivite frazelor melodice fidele stilului, în pasajele dinamice se simte timp de o clipă ușoara accelerare a tempo-ului, principiu caracteristic ritmului în jazz (swing). Abia după o substanțială improvizație în manieră bachiană este amintită, destul de clar
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
parte atemporală, dar cu repere geografic-culturale recognoscibile. Primul set de înregistrări începe cu The Story I. Tema melodică „acoperă” un spațiu etnic vast, ce include Balcanii, linia melodică plutind, ca o doină fără sfârșit. Se mai simte mireasma nostalgică a cântului tradițional din Armenia și din Azerbadjan (care circulă azi datorită pianiștilor Armen Donelian și Aziza Mustafa Zadeh). Curgerea neântreruptă a improvizației într-o atmosferă extatică amintește de stilul pianistului Keith Jarrett, unul dintre modernii pe care Körössy mi-a mărturisit
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
în același stil - ultimul amintind de cântecele tradiționale rămase în colecțiile lui Béla Bartòk. The Story II este împărțită în trei secțiuni, să le numesc așa, 3 D: Dusk, Down, Dance. În același balans ritmic subtil, neântrerupt, variațiunile își păstrează cântul polifonic. Fără a operá comparații și evaluări inoportune în cazul unor mari muzicieni, aici între Keith Jarrett și Iancy Körössy, îmi exprim preferința pentru variațiunile neântrerupte ale pianistului român pentru că melodica și armoniile ies sensibil mai mult din zonele abstracte
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
Iancy Körössy, îmi exprim preferința pentru variațiunile neântrerupte ale pianistului român pentru că melodica și armoniile ies sensibil mai mult din zonele abstracte, sunt conectate la un spațiu tradițional ce nu-mi poate fi indiferent. Menținându-se în același stil de cânt pianistic, ultimul tablou muzical, Dance, se desfășoară, bineânțeles, într-un tempo mai mișcat, balansul ritmic asemănându-se în mod uimitor (fără să deranjeze) cu samba. Și desenul melodic este mai divers, mai colorat (incluzând scări cromatice ascendente), finalizând Suita într-
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
Partea a II-a a ipoteticului album (înregistrările comentate aici nu au fost editate) cuprinzând variațiunile intitulate Love Confession (from her), ... from Him, Movement of Romantic Jazz, Love Song 1 și 2 păstrează atmosfera delicată, exprimată prin aceeași finețe a cântului pianistic. Poate că nu întâmplător, cele două momente care alcătuiesc a V-a serie de meditații pe claviatură poartă titlurile World, I Love You So și Music for Jesus. Ieșită din sfera jazz-ului, muzica lui Iancy Körössy pătrunde într-
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
Palais footnote> Locul cu totul special în care a fost organizat recitalul a impus un program alcătuit exclusiv din compoziții românești. Dintre ale sale, Körössy a ales trei. For Oscar a fost recunoașterea influenței lui Oscar Peterson asupra stilului de cânt al muzicianului român. Tema definitorie din anii ’56-’57, La horă, a rămas din nou o demonstrație de comuniune a melosului românesc tradițional cu melodica de tip jazzistic. Alegând un tempo mai așezat decât în recitalurile anterioare și din anii
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
pe Körössy din programele radiofonice ale deceniilor trecute l-au aplaudat îndelung, ci majoritatea publicului, formată din tineri. Pentru a concluziona în privința înregistrărilor radio din 2005, trebuie remarcat că ilustrul pianist român a recunoscut, totuși, influența lui Bill Evans asupra cântului său (pe care, într-una din convorbirile noastre înregistrate, a considerat-o mai puțin evidentă). Dovada o constituie aranjamentul și improvizațiile pe tema Show Type Tune de Evans, și Come Dance With Me, de Jimmy Van Heusen. Varianta cu două
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
celor două tipuri de limbaj muzical folcloric - cel jazzistic și cel lăutăresc din România - într-o concepție unitară, cu caracter de pionierat. Al doilea paradox se ivește ascultându-i înregistrările europene din anii ’50-’60 și cele din perioada americană. Cântul său pianistic dinaintea stabilirii în America de Nord definea jazz-ul - cu toate calitățile tipice unei educații și practici de instrumentist de concert clasic. Recitalurile imprimate după 1970 în Atlanta și în Carolina de Nord dezvăluie o manieră de invenție spontană și
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
sau spontane ale lui Iancy Körössy, reținute de înregistrări (multe, încă inedite) care merită să fie cunoscute. Caracteristicile muzicii lui Iancy Körössy 1. consistența substanței muzicale asigurată de imaginația melodică; trecerea melodiei prin mai multe stiluri de jazz și de cânt pianistic european; cântul polifonic, întrupat deseori prin lanțuri de acorduri - fapt ce dă naștere celuilalt palier al limbajului muzical: generozitatea armonică.Aceasta se raportează direct, odată cu enunțarea temei, la un anumit stil pianistic din istoria jazzului, evocă în mod clar
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
lui Iancy Körössy, reținute de înregistrări (multe, încă inedite) care merită să fie cunoscute. Caracteristicile muzicii lui Iancy Körössy 1. consistența substanței muzicale asigurată de imaginația melodică; trecerea melodiei prin mai multe stiluri de jazz și de cânt pianistic european; cântul polifonic, întrupat deseori prin lanțuri de acorduri - fapt ce dă naștere celuilalt palier al limbajului muzical: generozitatea armonică.Aceasta se raportează direct, odată cu enunțarea temei, la un anumit stil pianistic din istoria jazzului, evocă în mod clar ori discret concepții
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
Asemenea unui generos "pater familiae". Iar specificul muncii în aceast colectiv devine cu totul aparte de vreme ce orchestra se înnoiește de la o stagiune la alta, de la un turneu la celălalt. Orchestra trebuie permanent construită, trebuie formată, permanent consolidată, trebuie educat spiritul cântului în ansamblu. Oricât de bun, oricât de valabil ar fi fiecare instrumentist în parte, construcția ansamblului trebuie operată "din mers". Valoarea individuală a fiecăruia trebuie raportată la sonoritatea partidei instrumentale din care face parte, iar aceasta din urmă la sonoritatea
Ateneul Român Muzică academică renăscută în compania tinerilor by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8585_a_9910]
-
operate la noi, în ultimele luni, nu a fost admis nici măcar un singur instrumentist. La selecție au fost prezenți opt candidați. La selecția organizată în Spania s-au prezentat 400 de tineri instrumentiști. Nu există comparații privind abordarea, privind motivațiile cântului instrumental în ansamblu la noi și în alte țări ale Uniunii Europene. Revenind la concertul de la Ateneu... în prima parte a serii de muzică, violonista germană Arabella Steinbacher ne-a oferit o versiune cu totul impresionantă a Concertului de Jan
Ateneul Român Muzică academică renăscută în compania tinerilor by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8585_a_9910]
-
avut revelația tinereții spirituale a artistului care, înfruntând timpul, își păstrează neștirbit elanul și bucuria de a dărui publicului talentul și tot ce are mai frumos; a fost o adevărată lecție de gândire artistică superioară, de noblețe și frumusețe expresivă. Cântul său pianistic este o îngemănare armonioasă de frumusețe materială și de puritate spirituală; în cazul inegalabilului pianist, sinceritatea exprimării se află în perfectă concordanță cu viziunea sa artistică. “Secretul” forței magnetice inconfundabile se află nu numai în arta pianistică situată
Valentin Gheorghiu - 70 de ani de activitate by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83963_a_85288]
-
pentru tineri interpreți de valoare, violonista Darya Varlamova din Minsk - Belarus a revenit și la Câmpina 21 aprilie, și Ateneul Român (Sala mică), 23 aprilie 2013. Împreună cu pianista Zhanna Varlamova, Darya aduce un omagiu lui G. Enescu, ambele interprete, prin cântul sensibil, visător, dramatic, povestitor, ardent, pasionat, cu o mare forță de expresie, cum și-ar fi dorit compozitorul însuși în Sonata a 3-a în la minor (în caracter popular românesc). lnterpretele au intuit și realizat capodopera enesciană în cele
C?mpina, stagiunea muzical? 2012-2013 by Cornelia BRONZETTI () [Corola-journal/Journalistic/84005_a_85330]
-
într-o exprimare modală. Se poate afirma fără exagerare, că cele zece miniaturi reprezintă chintesența și sensibilitatea unei personalități muzicale care prin lucrările sale demonstrează dragostea pentru muzica corală. Constantin Catrina contribuie prin creația sa, la îmbogățirea tezaurului coral românesc, cântul coral reprezentând modalitatea cea mai potrivită de exprimare a simțămintelor sufletului uman. Volumul 10 miniaturi corale este de fapt, un preambul al marcării unui an cu o semnificație deosebită pentru distinsul muzician, în pragul împlinirii unei venerabile vârste.
10 MINIATURI CORALE de Constantin Catrina by Mariana POPESCU4 () [Corola-journal/Journalistic/84019_a_85344]
-
perioadă, întinsă pe aproape o jumătate de secol - o veritabilă epocă de aur -, din gloriosul istoric al vechii Reuniuni Române de Cântări și Muzică, actualul Cor „Ion Vidu”. Demn urmaș al unei galerii de providențiali dirijori care au marcat evoluția cântului coral românesc lugojean (Iosif Czegka, Ion Vidu, Filaret Barbu și Dimitrie Stan), Remus Tașcău a atins culmile perfecțiunii interpretative, suprema măiestrie artistică. Sunetul diafan al corului său, înnobilat cu splendide irizări cristaline, era asemuit cu cel al unei viori Stradivarius
Remus Tașcău și momentele de grație ale muzicii corale lugojene by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Journalistic/84060_a_85385]
-
maestrul Jean Lupu și de lect. univ. dr. Luminița Guțanu. Repertoriul a cuprins lucrări religioase și laice, din muzica românească și universală. Bucuria Sărbătorii Învierii Domnului a fost evocată cu har și dăruire de muzicienii aflați pe scenă, care, prin cântul lor sensibil și elevat au impresionat puternic audiența. În cei 24 de ani de activitate, corul Symbol și-a câștigat un binemeritat renume pe scenele de concert din țară și de peste hotare, fiind aplaudat pretutindeni și răsplătit cu numeroase distincții
Corul Symbol la Ateneu by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84049_a_85374]
-
și pasiune. Prin intermediul muzicii, artiștii au încântat publicul și l-au făcut să viseze la o lume mai bună și mai frumoasă, în care credința și valorile culturale autentice sunt onorate. Pe scena Ateneului, corul Symbol a reușit să transforme cântul într-un miracol necesar existenței oamenilor ca pâinea cea de toate zile.
Corul Symbol la Ateneu by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84049_a_85374]
-
emoția unui debut pe scena Operei. Îi dorim succese și o mai așteptăm și în alte roluri. Escamillo a fost cântat de baritonul Ștefan Ignat, care ne-a demonstrat că a ajuns la maturitate, a căpătat aplomb și ușurință în cânt, aria din actul al II-lea fiind o elocventă realizare în acest sens. De altfel, baritonul ne-a demonstrat în ultima vreme că și-a câștigat personalitatea interpretativă pe care unui spectacol-eveniment. Cele două artiste, soprana Simona Neagu și mezzosoprana
CARMEN, spectacol - eveniment la Opera Na?ional? by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/84204_a_85529]
-
și serenadele mozartiene, muzica a captivat publicul, creând o stare de entuziasm și bucurie. Pianiștii au reliefat cu subtilitate frumusețea melodică, ineditul limajului armonic, varietatea ritmică și diversitatea scriiturii instrumentale. În mișcarea a doua, Larghetto, publicul a fost captivat de cântul pianistic expresiv plin de sensibilitate și culoare al celor doi soliști, care au evidențiat într-o manieră unitară ideile muzicale. Colaborarea soliștilor, dar și dialogul acestora cu anumite compartimente ale orchestrei, au cucerit ascultătorii prin sinceritatea, prospe- țimea și ineditul
Excelență pianistică by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84209_a_85534]
-
atmosferă de grație, de vervă și de intensă trăire lirică a animat interpretarea. Am apreciat modalitatea originală în care pianiștii au realizat saltul de la stadiul decorativ al muzicii, caracterizat prin efecte de virtuozitate, la formele superioare de exprimare artistică. Cântul însuflețit, generos, surâzător și transparent a sugerat zborul înalt, solar, iluzoriu și fantastic. Cea de-a treia mișcare, Allegro molto, scrisă în formă de rondo a oferit muzicienilor posibilitatea de a dezvălui alte fațete ale talentului lor. Atmosfera dansantă, plină
Excelență pianistică by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84209_a_85534]
-
lui Poulenc, intitulată Vals-Musette. Prestația celor doi admirabili interpreți caracterizează excelența pianistică: o interpretare originală, remarcabilă prin varietatea paletei dinamice și timbrale, care devine un veritabil mijloc de comunicare cu publicul, o tehnică a expresiei poetice rafinate, capabilă să transforme cântul pianistic în metaforă și să-i lărgească limitele, să întruchipeze un miracol, simultan clipei.
Excelență pianistică by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84209_a_85534]
-
Croanei. Notăm în final că Liceul de Artă din municipiul nostru poartă numele consacrat de Regină activităților sale artistice: Carmen Sylva (Carmen - cântec Sylva - pădure) și credem că e util să reamintim cititorilor cum și-a explicat Ea numele ales: Cântul pădurii, Carmen Sylva, este numele meu, nume sub care m-am ascuns vreme îndelungată (...) și pe care dacă îl scot astăzi la iveală este fiindcă mulți copii și-au dorit acest lucru, și fiindcă acum am păr alb și aș
REGINA POETĂ by Sanda Hîrlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84216_a_85541]
-
spaniol Claudio Arrau care își are și el recitalul la București, vine la un ceai la mine și iar trebuie să-i cânt și lui Rapsodia, de care a auzit așa mult vorbindu-se. Rămâne extasiat de felul cum o cânt și ce muzică colorată atât de viu a rapsodiei lui Liszt. Pe urmă Ignaz Friedman, pianistul cu renume mondial, Borowski tot celebru pianist, în fine toți care trec prin București și fac artă adevărată. Concertul în București e fixat pe
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]