715 matches
-
voie să guverneze prin decrete arbitrare, improvizate în funcție de circumstanțe sau interese diverse. Supușii au nevoie de legi stabile pentru a se putea simți în siguranță atâta vreme cât nu se supun oamenilor (și bunului lor plac), ci legilor imparțiale: "Ei trebuie să cârmuiască prin intermediul unor legi stabile și promulgate, care să nu varieze în cazuri particulare, ci să existe ca singură regulă atât pentru bogați, cât și pentru săraci, atât pentru favoritul de la curte, cât și pentru țăranul de la plug"32. Puterea legislativă
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
supune. În expunerea teoriei sale despre tiranie Locke invocă discursurile către parlament din 1603 și 1609 ale lui Iacob I70: "Regele se leagă el însuși printr-un dublu jurământ să asculte de legile fundamentale ale regatului său"71, "un rege cârmuind într-un regat stabil încetează a mai fi rege, degenerând într-un tiran, de îndată ce încetează să conducă după legile acestuia"72. Putem identifica aici o definiție negativă a arbitrarului, căci legea, având o structură rațională, se situează la polul opus
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
poate să însemne aceasta? Adevăratul sens al acestei chemări se descoperă celor cărora duhul adevărului le face cunoscute tainele cele mai ascunse. Noi putem da o explicație. Există mai presus de toate o adevărată autoritate și o adevărată putere care cârmuiește întreg universul. Nu prin constrângere, nu printr-o conducere autocrată, nu prin frică și nici prin impunerea care să-i aducă la ordine pe supuși. Aceasta, fiindcă cei ce lucrează virtuțile trebuie să fie liberi de orice spaimă, să nu
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
cerând și ajutorul hanului Uzbek, care se grăbi să-și apere drepturile de suzeran, el bătu oastea polonă ușor și-și ocupă tronul oferit după o intrare triumfală în Liov. Creștinat în ortodoxie și botezat sub numele Dimitrie, Lubart a cârmuit Haliciul până în anul 1349, ajutat fiind de către boierul rutean Detko, numit de regele Ungariei în anul 1344 „capitaneus ruthenorum”, dar cunoscut, în general, cu titlul, pe care-l poartă și în anul 1347, de „provizor sau capitaneus terre Russie”. Respingerea
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Când Medeea îi reproșează lui Iason că a uitat cum și-a trădat țara de dragul lui, el îi răspunde că această acțiune i-a adus destule avantaje o dată ce astfel s-a putut bucura și ea de traiul într-o cetate cârmuită de legi : În schimbul mântuirii mele-ai căpătat/ Mai mult decât ai dăruit. Să-ți lămuresc :/ Întâi că locuiești într-un pământ hellen/ Și nu barbar. Ai cunoscut dreptate, legi,/ Le-ai folosit, n-ai mai trăit de capul tău. Ideea
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
le opune lumea cea nouă a conștiinței. El se sustrage determinismului universal, fiindcă acceptă liber să se supună unui țel ideal (p. 21), deosebindu-se de omul natural prin conștiința de sine întemeiată pe răspunderea vinovăției proprii într-o lume cârmuită de destin (p. 22). Suferința este asumată activ de eroul care își cunoaște misiunea de a se lupta cu orbul destin, pentru a împlini un ideal (p. 23). În această viziune, Eschil are un loc aparte în istoria tragediei : deși
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
anunță viitoarea armonie universală bazată pe conștiința trează a omului (p. 329). În concluziile monografiei, exegeta revine asupra ideii că Eschil incarnează spiritul veacului al V- lea, căci din vechea lume stăpânită de un implacabil determinism, plăsmuiește un univers nou, cârmuit de legea morală (p. 331). În opera lui se ivește omul tragic, care înfruntă soarta, și se afirmă pentru prima oară într-un univers determinat o conștiință liberă (p. 331). Eroismul și aspirația spre libertate definesc concepția tragismului configurată de
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
al lui Brătianu și niciodată nu l-a invidiat pentru că era șeful guvernului. Rosetti a spus-o de mai multe ori că nu e om de guvern, deși a fost și el ministru. Rosetti se mulțumea cu directiva partidului, el cârmuia partidul din coloanele Românului, iar ca președinte al Camerei avea o mare autoritate, așa cum n-a mai avut-o un alt președinte de Parlament în România. Atât de mare era prietenia care lega pe Brătianu Ion de Rosetti C.A
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
ți-au stat de pază”. Regele a accentuat că „oștirea este una din marile școli ale națiunii și acestei școli a tuturor fiilor țării te încredințez astăzi cu dragoste și încredere. Pentru unul, a cărui menire va fi de a cârmui oamenii, nu există o școală mai înaltă și mai pilduitoare decât aceea în care intri”. Suveranul l-a îndemnat apoi pe Mihai: „Arată-te demn de haina ce o porți și să fii pildă de credință prin jurământul ce l-
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
ar mai fi trăit sau i-ar fi urmat altcineva? Și aceasta, deoarece Ceaușescu nu a fost un lider comunist ca oricare altul. Cu el, comunismul românesc a luat o Întorsătură suprarealistă. Gheorghiu-Dej sau altul dintre posibilii succesori ar fi cârmuit probabil Într-o manieră mai echilibrată (nici n-ar fi fost greu În comparație cu maniera lui Ceaușescu). Este Însă cale lungă de aici și până la a ne Închipui (așa cum sugerează unii simpatizanți ai lui Gheorghiu-Dej) că România ar fi avansat treptat
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
mai rău: evacuare, demolare... Se vorbea inclusiv de intenția de a se săpa un lac În locul cartierului! De ce nu, Ceaușescu tocmai intrase În faza sa lacustră! Ne putem imagina istoria macabră a unei Românii În care Ceaușescu ar mai fi cârmuit vreo douăzeci de ani. Ce s-ar fi Întâmplat cu Bucureștiul? N-ar mai fi rămas cu siguranță mare lucru din ceea ce fusese. Mai puțin criticabil este ce a făcut Ceaușescu sub pământ, unde nu avea nimic de dărâmat. Paralel
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
făcând ravagii Îndeosebi În secolul al XVIII-lea și la Începutul secolului al XIX-lea (facilitată de războaie și de deplasările de trupe). Cu deosebire a rămas În amintirea oamenilor „ciuma lui Caragea“ din 1813 (de la numele domnitorului fanariot care cârmuia atunci țara Românească), comparabilă prin proporții cu marea ciumă de la Londra din 1665. Căruțele cutreierau Bucureștiul și Încărcau de-a valma morți și muribunzi. Ar fi pierit atunci 25-30000 de oameni din populația de 80000 a Capitalei (o proporție chiar mai
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de greci. L-a amenințat și cu pumnul. Iar sfântul Gheorghe l-a mușcat de deget. Geografia Boieriile și clerul Ceremonialul Oastea Partea sufletului, pentru mănăstiri, e cât dreptul unui copil. Cârmuitor la Cotnari este marele Paharnic Spatarul cel mare Cârmuiește Cernăuții Hatmanul cel mare cârmuiește Suceava Logofătul cel mare peste Cetatea Albă Nechifor Căliman, staroste, ptiu, drace! Onofrei și Samoilă Manole Păr Negru Jder feciorii lui Căliman Ilisafta Muța Simion Nicodim Nicoară Cristea Condochia fata lui Buzdugan fratele Gherasim Dămian
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și cu pumnul. Iar sfântul Gheorghe l-a mușcat de deget. Geografia Boieriile și clerul Ceremonialul Oastea Partea sufletului, pentru mănăstiri, e cât dreptul unui copil. Cârmuitor la Cotnari este marele Paharnic Spatarul cel mare Cârmuiește Cernăuții Hatmanul cel mare cârmuiește Suceava Logofătul cel mare peste Cetatea Albă Nechifor Căliman, staroste, ptiu, drace! Onofrei și Samoilă Manole Păr Negru Jder feciorii lui Căliman Ilisafta Muța Simion Nicodim Nicoară Cristea Condochia fata lui Buzdugan fratele Gherasim Dămian dela Bârlad (om cărunt și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mai spunem că e datoria noastră să demonstrăm, pe bază de documente, și să îi informăm pe străini care nu știu, ca Ferdinand Lot, care a fost contribuția noastră la apărarea civilizației europene. Sfatul Domnesc De la începutul statului feudal, domnul cârmuia țara cu ajutorul boierilor care formează Sfatul Domnesc. Interpolatorul Letopisețului lui Grigore Ureche scria că Alexandru cel Bun“ tocmit-au și boieri mari în sfat, de chivernisala țărâi și a pământului Moldovei”. Din documentele de până la domnia lui Ștefan cel Mare
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Nu se poate vorbi de un Sfat Domnesc care să ilustreze fărâmițarea feudală și un sfat care reflectă centralizarea. C. C. Giurescu avea dreptate când afirma că, de la întemeiere, țările noastre au avut un aparat administrativ-fiscal fără de care nu puteau fi cârmuite. Nicolae Stoicescu considera și el că a existat de la început un Sfat Domnesc cu observația potrivit căreia, în secolul al XIV-lea și prima jumătate a secolului al XV-lea, “Dregătorii ocupau în general o poziție mai puțin importantă în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de tristă amintire, care își sfârși zilele contribuind la înapoierea regelui Carol [II], în înțelegere cu Iuliu Maniu, fără știrea lui Vaida-Voevod. Aceste personaje naive își închipuiau că prin cipele Carol va intra în regență în locul lui Sărățeanu și va cârmui țara ca colegul patriarhului și al principelui Nicolae. În dimineața nopții când Carol sosi în București, după ce ocupă militărește Cotrocenii, veni la Palatul Regal pentru a i se prezenta regenții. Era de față și președintele Consiliului, Iuliu Maniu. La ușă
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ne ajute Să ducem pan’ la sfarsit Lucrul ce l-am început. -Ei, acum ați priceput, Ce treaba avem de făcut!? Țăranii: -Înțelegem noi, cucoane, Că așa o fi cum spui, Dar ce vreți să facem noi? Noi stim plugul cârmui, Dumneavoastră ... a vorbi. Uite colo în grădină... Și de nu-i cu supărare, Să aduci acum la mine Bolovanu-acela mare. Ion Roată: Să îmi fie cu iertare, Bolovanul e prea mare. Și acolo-i greutate, A-l aduce, nu se
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
românesc scris pănă atuncea, era Evanghelia care ne inspira în toate zilele și întreținea căldura entuziasmului nostru. Căci soarta cea bună a țărei a vroit ca în împrejurări așa de grele să avem și oamenii mari trebuitori, pentru a ne cârmui barca și a o aduce la liman. III Divanul ad-hoc își isprăvise chemarea prin votarea celor patru puncte ale dorințelor țărei, și, în virtutea Convențiunei de la Paris din 7 august 1858, o altă Cameră urma să fie convocată pentru alegerea domnului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
nu era la "Paradis" nici o barcă de salvare. Una singură hârbuită se odihnea ironică pe uscat, răsturnată cu fundu-n sus. Pănă când s-o întoarcem și s-o târâm la apă, pănă când să găsim un băieș care s-o cârmuiască, căci noi toți ca locuitori ai "Paradisului" eram în costumul lui Adam, a trecut vreme la mijloc, astfel că ar fi putut bietul Doxachi să se înece nu o dată, ci de zece ori. În zadar, băiașul a umblat cu luntrea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
bazată pe textele ecleziastice. Coranul, izvorul primar, era considerat ca avînd scris în el cuvîntul lui Dumnezeu. Credincioșii erau convinși că acesta conținea tot ceea ce trebuia să știe un individ despre propria lui viață și despre cei ce i-o cîrmuiau. Sheriat-ul se aplica doar musulmanilor. Ca să completeze acest cod religios suprem, care nu putea cuprinde toate detaliile evoluției vieții politice a statului, sultanul putea formula legi, kanuns, care erau învestite cu autoritatea lui. De fapt, acestea erau elaborate de sfetnicii
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
politică fusese transferată în totalitate din lumea satelor și a nahijelor în cea a capitalei Belgrad. Odinioară, pe vremea administrației otomane, țăranul jucase adesea cel puțin un rol politic limitat în cadrul comunității sale sau ca luptător revoluționar; el era acum cîrmuit de agenții guvernului central trimiși în localitatea lui. Cu toate acestea, revoluția adusese unele cîștiguri, dintre care deosebit de important era faptul că țăranilor li se acordase tipul de rezolvare a chestiunii pămîntului pe care îl doreau. Așa cum am menționat, Serbia
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
din înțeleapta și activa inițiativă a conducătorului său, Nicolae Ceaușescu, iau mereu ființă acțiuni care înseamnă mereu ceva nou în așezarea unei vieți sociale, a unui popor care pentru prima oară în existența sa este în situația de a se cârmui liber.“ (Glasul Patriei, 20 noiembrie 1971) BOUREANU Radu „În viața tineretului nostru - și e firesc, în aceste coloane să ne preocupe îndeosebi tineretul scriitoricesc - s-a căutat de către spirite și mentalități retrograde, sau infectate de morbul unei modernități rău înțelese
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Flacăra, 29 septembrie 1977) PERPESSICIUS Perpessicius descoperă minuni în RPR (nota V. I.) „...Un nou peisaj și un nou climat s-au instaurat pretutindeni. În locul ficțiunilor teoretice și al idolilor interimari, cultul muncii constructive și al demnității omului domină și cârmuiește. Un ritm nou, de o febrilitate nemaiîntâlnită în istoria noastră străbate țara de la un cap la altul. S-ar zice că ne aflăm în zodia miracolelor. Însă miracolul e opera omului nou și omul nou s-a născut odată cu Republica
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Rodel Mohela Toder Ciucul Stanciul Tarcia Toder Stoica Bucur Cimașul Opre Roman Iuon Grecul Stanciu Springhe Iuon Spictie Iuon Hilibaci Vâduve de iobagi: Stanca Solomonsca Dina Ana Opri Popi Deși, după cum am văzut din recensământul celor două sate, Oprea era cârmuit de un preot în timp ce la Streza, satul era cârmuit de un boier, în general un obicei străvechi în satele din Țara Făgărașului, impunea alegerea unui boier care să poarte de grija comunității și să strângă darea. Acest boier era scutit
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]