688 matches
-
bun. Cu o intrigă artificală, concluzia este previzibilă și la fel de artificială și închide filmul ca o moralitate oarecare, gen "fumatul dăunează grav sănătății". Ai sentimentul că genul filmului polițist trece printr-o criză chiar și după ce ai vizionat The Mole (Cîrtița, 2006) al lui Scorsese, cu un final sec mizînd pe același tipar al administrării ultimative a justiției, mai precis a pedepsei în afara cadrului legal, dar cu o justificare la care orice spectator aderă voios stimulîndu-i nevoia de raționalitate și compensație
Crime nejustificate by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7940_a_9265]
-
fie amestecat în această afacere. Dar iată că la un caz, ministrul Pașcu și-a călcat pe inimă. * Din Adevărul mai aflăm un lucru și mai grav, cităm titlul: Un fenomen care vizează strategiile economice ale ministerelor: Funcționari de stat - "cîrtițe" ale companiilor private. Printre cîrtițele citate de Adevărul se numără și actualul președinte al Senatului Nicolae Văcăroiu. Pe vremea cînd era și președinte al unei bănci particulare și președinte al Senatului, dl Văcăroiu își justifica această licență afirmînd că d-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14810_a_16135]
-
Dar iată că la un caz, ministrul Pașcu și-a călcat pe inimă. * Din Adevărul mai aflăm un lucru și mai grav, cităm titlul: Un fenomen care vizează strategiile economice ale ministerelor: Funcționari de stat - "cîrtițe" ale companiilor private. Printre cîrtițele citate de Adevărul se numără și actualul președinte al Senatului Nicolae Văcăroiu. Pe vremea cînd era și președinte al unei bănci particulare și președinte al Senatului, dl Văcăroiu își justifica această licență afirmînd că d-sa e un Hagi al
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14810_a_16135]
-
exterminatorii, înjunghierea lui Emil Georgescu, ata-carea, în stradă a Monicăi Lovinescu, atâta cât să nu moară, bombe la sediu și plicuri explozive la domiciliile actanților. Dacă nu s-a reușit dinamitarea postului, s-a trecut la infiltrarea lui. Câte o cârtiță ieșea din coșul de hârtii și gonea prin coridoare - după râme. Alta, mușuroia prin București. Bestiole cu viață lungă și barbișon. Postul de radio B.B.C., postul Europa Liberă își încetează emisiunile în limba română la întâi august a.c. Nu am
Adio, Olga! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8254_a_9579]
-
fi legat? - Eu, zise genistul. - Groparule, tu ți-ai găsit să vorbești? - Mai bine să fac gropi decât cu alea tăiate, răspunse genistul, care, văzându-le hainele, îi luase drept eunuci. Din întuneric, câțiva râseră. - Vino să mi le controlezi, cârtiță chioară, răcni Sadedin. Mevla Celebi îl trase de mânecă. - Hai, Sadedin, nu-ți pierde vremea cu unul ca el. - Mergem, spuse și astrologul. Undeva aproape se auzi iar tropot de cai și o voce strigând: „Înapoi!", „Leagă cățeaua!" După cum s-
Ismail Kadare - Mesagerii ploii by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/6535_a_7860]
-
Chioaru, poate cea aflată la temelia tuturor poemelor sale. Chiar dacă scrisul durează un monument interior și subteran, bucuria pură pe care, indubitabil, o aduce, e de găsit tocmai în efortul de edificare însuși: "Disperat până la Dumnezeu/ de existența mea de cârtiță/ ce sapă-n lumină tunele de poezie/ pentru a-i vorbi/ mi-am cioplit un monument/ ca mușuroiul de cârtiță/ peste care mișună furnici/ și crește mai înaltă iarba - asta e tot Doamne?/ asta e tot" (Mușuroiul de lumină). Ultimele
Noblețea discursului by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7346_a_8671]
-
care, indubitabil, o aduce, e de găsit tocmai în efortul de edificare însuși: "Disperat până la Dumnezeu/ de existența mea de cârtiță/ ce sapă-n lumină tunele de poezie/ pentru a-i vorbi/ mi-am cioplit un monument/ ca mușuroiul de cârtiță/ peste care mișună furnici/ și crește mai înaltă iarba - asta e tot Doamne?/ asta e tot" (Mușuroiul de lumină). Ultimele piese ale volumului formează împreună un manifest în două părți al poeziei, ce expune lucid schimbările veacului și ale retoricii
Noblețea discursului by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7346_a_8671]
-
a alerga de la un cuvînt la altul, prin propoziții și fraze, într-un maraton epuizant care ar fi chiar viața sa: „îți porți maratonul prin vorbire, și parcă ai înainta printr-un coridor negru,/ printr-o noapte fără capăt. o cîrtiță ești, care bîjbîie sub pămînt,/ își sapă galeria cu îndîrjire./ ai sub unghii și între dinți acel negru umed, tăcut, etern. ești/ un amnar? ești pe dracu! poate doar el stăpînul satan să mai fie în stare/ să descurce ițele
Tratat de descompunere by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13260_a_14585]
-
a Mărășeștilor.” Continuarea ostilităților pe linia de hotar e pusă de Gib.I. Mihăescu în paranteză, poate pentru simplul fapt că ea face, după cum bine știm, obiectul Rusoaicei. Unicul paragraf consacrat neîncetatului bombardament al aruncătoarelor de mine și traiului „de cârtiță bătută până-n fundul vizuinii” pare să anunțe faptul că adevărata viață a lui Mihai Aspru e, cum ar spune Kundera, în altă parte... La demobilizare, rămas singur pe lume - mama i-a murit între timp și ea de inimă rea
Haimanaua, dulcineea și maestrul by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/5166_a_6491]
-
ce aducea după spusele unora cu o curea de piele sau poate chiar cu sufletul care sub pămînt, precum fumul, pleacă învelit într-un țipăt - și mă gîndesc că viața are subînțelesuri care nu au de-a face cu omul. Cîrtița cu cheiță Frumoasă ca un pahar îngrijorat la colțul mesei ea are două feluri de mers, niciunul pentru mine, rasă, tatuată și îngustă-n șolduri cum e literatura scrisă la parter și publicată un etaj mai sus luna mică își
Poezie by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/6119_a_7444]
-
sus luna mică își plimbă pe cer juponul cu spițe, cîteva stele zgîriate cad în cutia milei la ziuă, am noroc să descopăr un gram de cianură sub podea așa cum copiii se roagă unui tată plecat să le aducă o cîrtiță cu cheiță. Nu-mi mai doresc de mult să primesc vizite grave făcute precis de un domn spilcuit ce-și amintește de ținuturi unde sufletul e un chibrit cu două măciulii -și asta mă nedumerește atît de mult încît mă
Poezie by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/6119_a_7444]
-
noastre politice. Trăiască ideologia noastră feministă și egalitaristă! Doar arta cu tendință, doar ea ne mai poate salva! Daniel Cristea-Enache Cartoful alternativ ,Îmbrăcați în straie de iască/ Sunt gata cartofii să nască./ S-au pregătit o iarnă, de soroc,/ Cu cârtițele la un loc,/ Cu întunericul, cu coropijnița și râmele,/ Și din toate fărâmele/ Au rămas grei ca mâțele,/ Umflân- du-li-se țâțele." Începutul poeziei lui Tudor Arghezi (nume cu o anumită rezonanță pentru cei tributari tardo-modernismului) ni-l arată
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
democratică și o gesticulație liberală, este remanența în spiritul arghezian a unor ,valori" și aspecte cu indice reacționar. Desigur, se poate argumenta că autorul respectiv a realizat o relativă democratizare a universului poetic, aducând inclusiv în spațiul acestui text cartofi, cârtițe, coropijnițe și râme. Dar această democratizare e una de suprafață, făcută ,la derută", menită să arunce praf în ochii celor creduli. Cine se poate oare îndoi de sexismul lui T.A., care transformă cartoful, masculinul cartof, într-un fel de
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
această democratizare e una de suprafață, făcută ,la derută", menită să arunce praf în ochii celor creduli. Cine se poate oare îndoi de sexismul lui T.A., care transformă cartoful, masculinul cartof, într-un fel de rege barbar, subpământean, dominând cârtița oarbă, coropijnița necăjită și râmele multe, dar ușor de divizat și stăpânit? Nu întâmplător, autorul Florilor de mucigai utilizează o imagine (,umflându-li-se țâțele") care, sub termenul vulgar, neaoșist, indică un machism deviat. Nu e suficient un cartof omnipotent
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
și de a-și refuza condiția ,dată", biologică. Esențial este ca el să devină conștient de drepturile individuale, atât de ușor încălcate; și, recunoscând dreptul la diferență al coropijniței și al râmei, să participe la o largă coaliție a Binelui. Cârtița, nevăzătoare, membră a unei categorii defavorizate din naștere, trebuie adusă în prim-plan, transformată în protagonist. În loc de a săpa, bezmetică, galerii subpământene, ea va întruchipa și propaga valorile adevăratei democrații, scoțându-le la lumină - prin multiple mușuroaie făcute în pământul
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
acestei povești pline de semnificații. Renunțând la complexele de superioritate și la oficierea unei religii pernicioase, cartoful alternativ va deveni un factor activ în procesul democratic. În loc să domine, va lupta împotriva dominației, în loc să discrimineze negativ, va discrimina pozitiv. Și când cârtița va vedea, cartoful însuși se va elibera... Pentru mai multe detalii, accesați www.potato freedom.com.
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
în ospiciul de peste drum/ medicii s-au apucat de dictare/ iar bolnavii completau conștiincios frunzele. păsări cu timbre fiscale în ciocurile lor micuțe/ au înconjurat comisia/ formată din costume/ de toate culorile/ �este atît de frumos afară"/ a șoptit o cîrtiță/ apoi s-a ascuns rapid/ în mușuroiul de lîngă zid// este atît de frumos afară// a oftat procurorul/ încît eu nu mai pot să trăiesc/ și s-a împușcat/ din "cinematograful republicii" a iești un cîrd de capre/ și după ce
Poezie by Ion Chichere () [Corola-journal/Imaginative/14796_a_16121]
-
simbolurilor ar putea spune că ține pentru o clipă în palmă tainele Universului, Orbirea și Lumina, Târâtul și Mersul Drept, în picioare, Umilința, Delăsarea și totuși utila Perseverență de a te strădui să exiști, fie și în vecinătatea neagră a cârtițelor, a larvelor, a câtorva rădăcini. Într-o Mare Zi, glasul Domnului Se va auzi, poate, și până aici. Deocamdată, nu-i nicio grabă, nici oboseală, nici lene nu-i. Cum nici timp nu e și, poate, nici așteptare. Doar un
Poezii by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/4188_a_5513]
-
flăcări și peste râuri de sânge, spre victoria socială [...]. Retras într-o cameră mobilată de undeva din Europa, înclinat sub abajurul lămpii care-și juca reflexele pe chelia lui tot atât de lucie ca și sărăcia exilului, Lenin a lucrat ca o cârtiță la demolarea imperiului moscovit, artificial și putred. A putut să-și aleagă o mie de disperați, de imbecili și de fanatici. Fiindcă aceasta este metoda răzbunătorilor: să organizeze în jurul lor o mie-două de aventurieri cărora restriștea le-a dat curajul
Interviu inedit cu Vlaicu Bârna despre Ion VINEA - poet, prozator și ziarist de mare clasă by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14826_a_16151]
-
deasupra capului și liniștită, ca și cum aș fi făcut pace cu toți dușmanii. În coliba trupului meu își făcea loc prezentul din ce în ce mai mult. Respiram cu toți contemporanii printr-o imensă gură. În desenele apărute în lumina fulgerului mă simțeam în siguranță: cârtița mai săpa încă pământul, salamandra se răsucea în foc, pasărea dădea din aripi în aer, peștele înota tăcut în ape. Întunericul se umplea, luminând. Ecouri în presa suedeză "Românca ne arată Stockholm-ul într-un nou roman, dându-ne imaginea ei
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
cum clanța ușii. Cum am putea? Cum am putea sta de vorbă ca să vorbim? ape curgătoare pînă la capătul pămîntului care și-au devorat toți peștii munți orizontali și vulturii lor striviți de pașii oamenilor nori săpînd galerii subterestre aidoma cîrtițelor și noi deasupra țepeni înfoiați gesticulînd cum surdo-muții. Poezia Cuvinte jucîndu-se cu alte cuvinte așa cum pisica cu șoarecele. Semn de carte Niciodată văzduhul n-a fost mai curat decît tremurînd deasupra mlaștinii cum flacăra deasupra unei lumînări. Vom mulțumi Vom
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/12131_a_13456]
-
mergeai la vânat trucat viețile întinate ale oamenilor și pâinea cea de toate zilele proțăpite în lăncile hăitașilor ei construiau palate și catedrale mergeau în cruciade tu construiai circul foamei peste ochii triști și hămesiți mutai biserici în cer fugăreai cârtițele prin galeriile lor gesturi frânte peste păianjenii zilei zâmbete moarte plutind pe cheiurile disperării ca iceberguri în mările roșii popoare de muște treceau prin bucătăriile goale prin peștii înghețați în vitrine cuvintele pe buzele oarbe repetate de pianina mecanică a
Miriapodul (fragment) by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/13926_a_15251]
-
pruncii pe care femeile noastre le vor naște iarba încă nu a spart zodia, în palmele negre sus încă nu-i adus focul, dintr-o panică în alta sălbatice picioare sar surprinse de tremurătoare lunete. aceleași pe câmp filosofice sperietoare, cârtițele în rut în rotunde morminte înmulțite noapte de noapte pe care țăranii le sfărâmă, le-ndreaptă în zori mocniți vorbind despre iminente dezastre și ce presimt ei întotdeauna se-ntâmplă- între nenumăratele lor mâini căzute-s cerurile unul peste altul. revoltați
Sacrificiul by Constantin Hrehor () [Corola-journal/Imaginative/6990_a_8315]
-
aplecate, boltite de tandrețe. la sol, cum s-ar zice, temeinice și ,energizate" de pămîntul întremător, furnicile înaintau în șir indienesc-furnicesc, din mușuroi în mușuroi, silențioase, robace, amestecate de-a valma cu melcii bătrîni, cu rîmele portocalii, cu șerpii, cu cîrtițele neprihănite și cu duhurile necurate. se deplasau spre țeluri dulci, definite de ouăle albe, cărate, datorită instinctelor țepene, spre protectori joviali. Iarba albăstruie unduia semeață, amețitoare, ușor amenințătoare, fiecare fir avea la oblînc cîte un bob strălucitor de rouă matinală
A fost deocamdată ca niciodată by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12231_a_13556]
-
numai o nelămurită neliniște... aproape o formă de pace în care promit că mă voi întoarce după tinerețea fără bătrînețe și viața fără de moarte (dăruite, doamne, iar nu cucerite) *viața îmi trece prin carne - bufon fără rege și tunel de cîrtiță/ ori de alt animal subteran. aievea dar într-un vis de mai an în care timpul spunea că/ zăbovise-ntr-un om și apoi într-un altul. omul zicea că e netedul/ și voia să fie înaltul *omul zicea că
de ce plîngi tu, dunga? by Mircea Cau () [Corola-journal/Imaginative/15022_a_16347]