352 matches
-
șî turburatori; prin urmare este datoriu a se feri de reu șî a face bine, a se cuprinde de cetirea Circulareloru privitore la treba scolara, șî cu cetirea cârtiloru bisericesci șî ale altoru sfinti Parînti, precum șî cu cetirea altoru cârti pedagogice, care i se recomenda dela Supremulu Inspectoratulu scolariu. Și pâna cându se (va) purta amesuratu poruncilor mai Mariloru sei bisericesci șî politicesci, pâna atunci sa se bucure de cinstea și folosulu Dregătoriei descalesci la Obscea mai susu disa. Sibiiu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
n-ar fi rău să-i prindem pe capitaliști din urmă, dar atât, în niciun caz să nu le-o luăm înainte. - «Apoi de ce nu le-am lua-o înainte, mă Ioa’, dacă așe o propus tovarășul Hrușciov?», ar fi cârtit Gheorghe, nelipsitul lui pretin întru-toate. - «Dapoi numai de aceea, măi Gheo’, ca să nu bage sama capitaliștii ceia că ni-s cioarecii rupți în dos și să nu facă ei oarece râdere de noi», s-ar fi explicat Ion. În comuna
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
și în jurul cărora erau așezate toate pozele, ca într-o horă. Poza ei, deasupra tuturor, nu făcea parte din horă. Nenorocirea era că toate acestea îl făceau pe Dănuț să lipsească de la acțiuni importante ale găștii și băieții începuseră să cîrtească. Pe de altă parte, nici el nu mai avea chef de toate expedițiile și de incursiunile prin curtea școlii. Panoul îl atrăgea mult mai mult. Cînd era acasă, se întîmpla uneori să se dea la radio melodia aceea cu rusul
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
id="(322, pp. 222-223 ; vezi și 125, p. 156)"/>. Adolphe Stern Își aduce aminte cum atunci, pe la mijlocul secolului al XIX-lea, tatăl său - giuvaergiu evreu din București - și-a schimbat portul : „Familia, o puternică alcătuire tiranică pe atunci, Începu să cârtească și scandalul ajunse la culme când tata se Îmbrăcă «nemțește». Un apikores (necredincios, cuvânt stricat din Epicur), nu altceva ! Dar el, odată pornit pe această cale a pierzaniei, nu ținu seama de furtuna stârnită și-și văzu de treabă. Biata
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ai primit tu după război, la împroprietărire, veți avea cu ce trăi și voi și copiii voștri. Marița și Ileana au primit și ele ce li se cuvenea, pe lângă zestrea cu care s-au măritat așa că nu au dreptul să cârtească. Le-am chemat și pe ele să vină să audă ce hotărâre am luat, dar nu au vrut să vină că li-i teamă să nu se molipsească de tot felul de boli”, rosti cu oarecare ironie în glas Ruxanda
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
de-s vechi rânduielile-s și bune și drepte. Legea nu-i bătută-n cuie, ea se dă după vremuri: "La vremuri noi, legi noi". Omul caută, schimbă, învață de oriunde. Înseamnă că ce-i vechi trebuie aruncat la gunoi? cârtește Stanciu. Ce-i bun din ce-i vechi trebuie păstrat cu sfințenie. Nu tot ce-i vechi e rău; precum nu tot ce-i nou e bun. Proba timpului ne arată ce e bun și ce e rău, dar trebuie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
hac și tatarilor, dar... dar cu socoteală!... Toader, stingherit, se lasă de pe un picior pe altul, bâiguie: Oamenii... oamenii murmură... Murmură?! răbufnește Ștefan, gata-gata să se mânie iar, dar se stăpânește. Adică?!... Toader își frământă căciula, transpiră, mormăie: Oamenii... oamenii cârtesc... Cârtesc?!?! Nu... nu mai vor să... Zic că, dacă... dacă... își înghite cuvântul și pleacă ochii spăsit. Ceee?!?! strigă Ștefan mânios mușcându-și musteața, vânăt, cu tot sângele năvală în cap, amenințător. "Nu mai vor?!?!" Ce "nu mai vor?!?!" Cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
și tatarilor, dar... dar cu socoteală!... Toader, stingherit, se lasă de pe un picior pe altul, bâiguie: Oamenii... oamenii murmură... Murmură?! răbufnește Ștefan, gata-gata să se mânie iar, dar se stăpânește. Adică?!... Toader își frământă căciula, transpiră, mormăie: Oamenii... oamenii cârtesc... Cârtesc?!?! Nu... nu mai vor să... Zic că, dacă... dacă... își înghite cuvântul și pleacă ochii spăsit. Ceee?!?! strigă Ștefan mânios mușcându-și musteața, vânăt, cu tot sângele năvală în cap, amenințător. "Nu mai vor?!?!" Ce "nu mai vor?!?!" Cum "nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
bine le zice!”. Talentul metaforic este cheia care deschide suflete și acaparează minți. Au dreptate cei aflați în categoria „aleșilor”, atunci când utilizează refrenul: „Dușmani-mi poartă pică/ Da n-au valoarea mea!” împotriva celor ca noi. Nu facem decât să cârtim în minorat, cu impact restrâns. Ei știu foarte bine că descrierea corectă, demonstrația și argumentarea nu au încă importanță publică. Știu că nu există o cerere solidă pentru responsabilitate față de conținutul celor afirmate în spațiul public, ci doar față de text-appeal-ul
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
individ afară din comun, vrednic pentru orice treaptă. Însă când Răzvan vrea să fie domn, șovăie: Despot fu grec, Ioan-vodă fu armean și Iancu sas... Dar orișicum pîn-acilea din mila dumnezeiască, Noi n-am avut nici un vodă... știi!... Țara o să cârtească, Ce să-i faci!... Mai bine hatman. Să nu fi fost tată-tău!... Drama rămâne oricum foarte originală și nu figura de femeie bărbătoasă a Vidrei, care împinge pe erou pe calea ambițiilor, oferă problema centrală. Răzvan însuși e un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
toate puterile obosindu-să, a vânătorii toată nedéjdea pierdusă"7. (s.m.) Prin urmare, atâta vreme cât se situează în solda Corbului, Șoimul rămâne un biet pion, o slugă umilă, care nu are puterea de a acționa conform propriilor decizii, ci execută fără să cârtească ordine din cele mai ticăloase. El își păstrează doar reputația de vânător care l-a consacrat, însă de această dată prada pe care o urmărește este mult peste puterile sale. Așa ceva nu prea se întâmpla în reprezentările numeroase din evul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
25 Materiale și prestări de servicii cu caracter funcțional 62.110.802 26 Obiecte de inventar de mica valoare sau scurta durata și echipament 8.944.000 27 Reparații curente 86.877.000 28 Reparații capitale 17.751.000 29 Cârti și publicații 1.069.000 30 Alte cheltuieli 2.000.650.000 30 01 Calificarea, perfecționarea si specializarea profesionala a salariaților 1.199.000 30 02 Protocol 108.000 30 03 Protecția muncii 108.000 30 04 Transmiterea drepturilor 1
LEGE nr. 512 din 22 noiembrie 2004 bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163231_a_164560]
-
SI SERVICII 34.104.642 24 Cheltuieli pentru întreținere si gospodărie 540.000 25 Materiale și prestări de servicii cu caracter funcțional 28.644.642 26 Obiecte de inventar de mica valoare sau scurta durata și echipament 540.000 29 Cârti și publicații 540.000 30 Alte cheltuieli 3.840.000 30 07 Alte cheltuieli 3.840.000 70 CHELTUIELI DE CAPITAL 32.400.000 72 Investiții ale instituțiilor publice 32.400.000 50 Alte cheltuieli 85.741.186 8800 04
LEGE nr. 512 din 22 noiembrie 2004 bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163231_a_164560]
-
și social-cultural 5.000.000 40 37 Finanțarea unor programe și proiecte interetnice și combatere a intolerantei 25.000.000 40 38 Finanțarea Ansamblului "Memorialul victimelor comunismului și al rezistentei Sighet" 5.090.000 40 39 Comenzi de stat pentru cârti și publicații 33.000.000 40 41 Asociații și fundații 33.550.000 40 45 Programe pentru tineret 56.035.280 40 46 Sprijin financiar pentru activitatea Comitetului Olimpic Român 68.000.000 40 55 Programe cu finanțare rambursabila 6
LEGE nr. 511 din 22 noiembrie 2004 bugetului de stat pe anul 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163269_a_164598]
-
ROVINARI Localități componente: Rovinari, Vârț Orașul ȚICLENI Localitate componentă: Țicleni Comuna Bălești Sate: Bălești, Ceauru, Cornești, Găvănești, Rasova, Stolojani, Tălpășești, Tămășești, Voinigești Comuna Dănești Sate: Dănești, Barza, Botorogi, Brătuia, Bucureasa, Merfulești, Șasa, Trocani, Țârculești, Ungureni, Văcărea Comuna Drăguțești Sate: Drăguțești, Cârtești, Dâmbova, Iași-Gorj, Tâlvești, Urechești Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 6 Municipiul TÂRGU JIU*17) ---------- *17) Localități componente: Târgu Jiu, Bârsești, Drăgoeni, Iezureni, Polata, Preajba Mare, Romanești, Slobozia, Ursați Localitate componentă: Târgu Jiu, Iezureni Str. 1 Decembrie 1918 de la
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
loc la Blaj, candidații la episcopat au primit, în ordine, următoarele voturi: Împărăteasa Maria Terezia l-a numit în scaunul episcopal de la Blaj pe Atanasie Rednic, deși acesta primise cel mai mic număr de voturi în sinodul electoral. Întrucât a cârtit împotriva numirii lui Atanasie Rednic ca episcop al românilor uniți cu Roma, Grigore Maior, nemulțumit că nu fusese el numit episcop având cele mai multe voturi, a fost întemnițat la Sibiu pentru trei luni și jumătate, iar apoi a fost trimis la
Grigore Maior () [Corola-website/Science/309675_a_311004]
-
Control", Richard J. Ripani a declarat că cei trei au combinat elemente ritmice de funk și disco cu sintetizatoare, percuții, efecte sonore și sensibilitatea stilului rap. Jackson și-a schimbat temele abordate de-a lungul anilor. Gillian G. Gaar, autorul cârtii "She's a Rebel: The History of Women in Rock & Roll" (2002), a descris albumul "Control" ca fiind „o poveste autobiografică despre viața cu părinții săi, primul ei mariaj și libertate”. Rickey Vincent a afirmat în "Funk: The Music, The
Janet Jackson () [Corola-website/Science/313981_a_315310]
-
carte împărătească, să li se dea un loc de moșie cu venit puțin din muntele Haemus; dar, cererea lor a fost respinsă, fiind dumnezeiască putere mai presus de aceea a omului. Deci, văzându-se neluați în seamă, dânșii începură a cârti și, pe când din nou stăruiau în cererea lor, au îndrăznit, pe negândite, să rostească chiar cuvinte care trădau răzvrătirea și tot răul ce aveau de gând să facă la întorsul acasă. Dintre amândoi, cel mai cutezător și mai crud era
Isaac al II-lea Angelos () [Corola-website/Science/316306_a_317635]
-
mort, Lepădând și bătrânețea trupului. 39. Cela ce din coasta Lui Adam cel dintâi Pe strămoș ai plăsmuit, ești în coastă-mpuns Și izvor curățitor ne izvorăști. 40. Se-njunghia-n taină Mai-nainte mielul, Iar acum Tu, pătimind fără să cârtești, Ești fățiș junghiat și firea curățești. 41. Cine dar va spune Chipul groaznic și nou ? Cel ce stăpânește toate făpturile Pătimește azi și moare pentru noi. 42. Cuprinzându-i spaima, Au strigat îngerii: „Cum Se vede mort Stăpânul vieții Și
Denia Prohodului Domnului () [Corola-website/Science/325076_a_326405]
-
au fost numite după el. Solanaceea „Atropa species“, descrisă de el în 1760, a fost denumită de Linné (1767) „Hyoscyamus Scopolia“, și Nikolaus Joseph von Jacquin a adăugat-o la noul gen „Scopolia, Species Carniolica” (1764). Abrevierea numelui său în cârti științifice este „Scop.”. În anul 1769, Scopoli a fost transferat, probabil ca urmare a criticii superiorilor săi în Idria din cauza investigațiilor sale științifice consumatoare de mult timp, la Academia de Minerit în Schemnitz (în prezent în Slovacia), ca profesor de
Giovanni Antonio Scopoli () [Corola-website/Science/335143_a_336472]
-
anul 1831 bazează pe propriile sale observații și este cunoscută pentru imaginile realiste (76 de pagini colorate) și descrierile ciupercilor otrăvitoare, comestibile și suspecte. Din păcate, marele savant a murit timpuriu, înaintea finalizării acestei mari opere, astfel încât secțiunile finale ale cârtii au fost suplimentate de prietenul său Johann Baptist Zobel (1812-1865) până în anul 1846. Această operă a fost pentru mulți ani carte de standard pentru toți micologii. Între altele el a descris multe soiuri de ciuperci, între altele "Agaricus hortensis" astăzi
Julius Vincenz von Krombholz () [Corola-website/Science/335261_a_336590]
-
cu gradație de merit și în perioada 01.01.2007-01.01.2008 cu salariu de merit. Membru al Societății Române de Chimie. Începând cu anul 2005 s-a implicat în realizarea unui număr de trei proiecte de cercetare: Articole științifice: Cârti publicate: Exemplu de lucrări publicate în reviste cu caracter științific internațional:
Cristian Ion Gheorghe Ciucu () [Corola-website/Science/335756_a_337085]
-
preciza: „Miler a fost înmormântat într-un mormânt obișnuit, în conformitate cu obiceiul ceh contemporan, la Cimitirul Sf. Marx din afara orașului, pe 29 decembrie”. Miler a realizat în jur de 70 de filme. Protagonistul a aproximativ 50 dintre ele este Krtek, o cârtiți mică, cea mai faimoasa creație a sa. Ideea creării personajului i-a venit atunci când i s-a dat sarcina de a face un film educațional pentru copii în 1956, însă neplăcându-i scenariul cu care fusese însărcinat și, în plus
Zdeněk Miler () [Corola-website/Science/334823_a_336152]
-
vedete rapide din cadrul Flotilei a 7-a. Aceste două vase erau dotate cu câte două torpile. Aceste vedete nu trebuiau să fie folosite pentru tranportul trupelor, ci pentru atacarea vaselor germane aflate în estuar. Toate vedetele au fost dotate cu cârte un rezervor suplimentar de combustibil de 500 galoane pentru creșterea razei de acțiune. Submarinul din clasa S HMS Sturgeon trebuia să plece mai înainte, să fie pe poziție și să îndeplinească funcția de baliză de navigație pentru convoiul care naviga
Raidul de la St Nazaire () [Corola-website/Science/333953_a_335282]
-
guvernului, oferirea de sfaturi rele soțului său, Ludovic al XVI-lea și considerarea fiului ei drept rege, deși republica fusese proclamată. I s-a cerut să spună numele așa-zișilor complotiști împotriva națiunii, dar fosta regină a răspuns: Nu voi cârti împotriva supușilor mei. Le-am văzut pe toate, le-am înțeles pe toate și le-am uitat pe toate”. Maria Antoaneta in 1791 La toate acuzațiile a răspuns scurt sau deloc. La final a afirmat: ”Am fost regină și mi-
Cum a murit Maria Antoaneta - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102329_a_103621]