1,435 matches
-
nr. 1243 din 27 mai 2014 Toate Articolele Autorului BUBULINA A venit o noapte de octombrie Cu plâns pe buze Bubulina Ce plâns Cu tunetul antic al vieții Și a intrat în albumul vieții noastre Unde aștepta locul său Acum călărește Marea Ionică a bucuriilor noastre Cu numele care întinerește timpurile ICTERUL Îngălbenesc De acel sânge rece De lexicograf De ce nu au scos Din dicționar cel puțin Acel cuvânt CRETA DISPERĂRII Peisajul neprevăzut În ochii noștri plastic Pietre și lespezi zidea
MILAZIM KRASNIQI (ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) de BAKI YMERI în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350469_a_351798]
-
lacrimi ne uzi. Shalom e darul ce Domnul dorește să-ți dea pe vecie Belșug de viață și ani de lumină, cetate o dată pustie ; Că-i prețul plătit și pacea-i răspunsul ce Mirelui place Shalom se chema și asinul călărit de Regele-Pace! MUNȚII LUI ISRAEL Munții lui Israel : piatră, rocă; și soare și vânt... Rar și pâlcuri de verdeață. Nu se văd, dar sânt! Munți cu multe piscuri, munți de pizmă plini Pietrele vă sunt dovada, sunteți pelerini printre străini
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]
-
aleargă Domnul, Cavaler peste avioane, Detectiv filând doar doamne, Cum să ies din gând și să-mi stau la rând pe un colț de piatră, lângă vechea șatră? Meștere Nichita, Pana-aurita, De la unu-n sus, Poeții s-au dus. Călăream în zori Iubite-surori, Imnuri, ritmuri, Leda, Jupiter-lebeda, Tânără leoaică, Spune balalaică, ce ai tu în piept? Cât mai pot s-aștept? Uite-mă, dar uită, Sărutate-aș, muică, Te mai rog, un fleac, Îți eram eu drag? BORIS MARIAN Referință
DETECTIV PARTICULAR de BORIS MEHR în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349208_a_350537]
-
nr. 1270 din 23 iunie 2014 Toate Articolele Autorului BUBULINA A venit o noapte de octombrie Cu plâns pe buze Bubulina Ce plâns Cu tunetul antic al vieții Și a intrat în albumul vieții noastre Unde aștepta locul său Acum călărește Marea Ionică a bucuriilor noastre Cu numele care întinerește timpurile ICTERUL Îngălbenesc De acel sânge rece De lexicograf De ce nu au scos Din dicționar cel puțin Acel cuvânt CRETA DISPERĂRII Peisajul neprevăzut În ochii noștri plastic Pietre și lespezi zidea
POEZIE ALBANEZĂ MILAZIM KRASNIQI (ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) de BAKI YMERI în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349307_a_350636]
-
pentr-un pumn de lemn. I-am pus mâna peste cap, solemn: „Nu ai trebuință, ai destul! Văd că-l porți și lesne, și fudul, Dar am pentru tine zece cai Și piciorul șchiop de la un plai. Poți să-l călărești pe care vrei!” Fără nicio bază ori temei, S-a uitat năluca lung, la lună, Apoi a-nceput și ea să spună: „Poate ai vreo sanie prin pod” (Mă uitai la dânsa, cam nărod) „Păi atunci să vii tocmai la
VIS URÂT de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350016_a_351345]
-
aur pentr-un pumn de lemn.I-am pus mâna peste cap, solemn:„Nu ai trebuință, ai destul!Văd că-l porți și lesne, și fudul,Dar am pentru tine zece caiși piciorul șchiop de la un plai.Poți să-l călărești pe care vrei!” Fără nicio bază ori temei,S-a uitat năluca lung, la lună, Apoi a-nceput și ea să spună:„Poate ai vreo sanie prin pod”(Mă uitai la dânsa, cam nărod)„Păi atunci să vii tocmai la
VIS URÂT de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350016_a_351345]
-
de producție ) toți caii pe care nu-i foloseau la atelaje. Erau câteva zeci de cabaline și de obicei doi - trei flăcăi ceva mai mari ca mine care îi păzeau. Pentru că aveam nevoie de distracție, ei ne lăsau să le călărim caii și să facem întrecere între noi, în schimb îi lăsam și noi să mănânce struguri sau pepeni. Era un troc echitabil spuneam noi copii. Același lucru se întâmpla cu tractoriștii care după recoltarea cerealelor arau miriștile pentru însămânțările de
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
de o lecție de echitație? - Doamne, Ștefan! Cum mi-ar sta la vârsta mea călare pe un cal? se miră Gloria. - Dar ce are vârsta ta? Parcă ai avea cincizeci - șaizeci de ani. - Mie mi-ar place, cu toate că nu am călărit niciodată. Unde poți învăța să călărești? Am auzit că există o herghelie prin zonă. - La doi kilometri de hotelul nostru, în Venus. - Și cum se procedează? Au cai special antrenați pentru așa ceva? - Da, se organizează lecții de echitație pentru copii
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347442_a_348771]
-
Ștefan! Cum mi-ar sta la vârsta mea călare pe un cal? se miră Gloria. - Dar ce are vârsta ta? Parcă ai avea cincizeci - șaizeci de ani. - Mie mi-ar place, cu toate că nu am călărit niciodată. Unde poți învăța să călărești? Am auzit că există o herghelie prin zonă. - La doi kilometri de hotelul nostru, în Venus. - Și cum se procedează? Au cai special antrenați pentru așa ceva? - Da, se organizează lecții de echitație pentru copii în general și pentru cine dorește
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347442_a_348771]
-
nostru, în Venus. - Și cum se procedează? Au cai special antrenați pentru așa ceva? - Da, se organizează lecții de echitație pentru copii în general și pentru cine dorește în special. Au și cai și persoane special antrenate. - Când mergem? Vreau să călăresc și eu un cal alb, frumos, cum am văzut într-un film cum alerga pe malul mării ținându-și cu fălnicie coama și coada în vânt, se repezi ca un copil alintat Dalia. - Și aici puteți vedea între Saturn și
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347442_a_348771]
-
stricat, mai crud, mai rău, Ăști nemernici fără suflet, fără nici un căpătâi, Țin a tale zile-n mână, ș-a ta cinste sub călcâi. Și călări pe tine, țară, se cred zei aceste bestii, Cum se cred ades copiii împărați călări pe trestii. Ei sunt mari și tari, și nu au nici rușine, nici sfială Că-ntr-o zi, poate, urmașii le vor cere socoteală De-a lor fapte. Ce le pasă? Lopătari, la cârma țării Sunt stăpâni pe vas, pe
CÂRMACII DE ALEXANDRU VLAHUŢĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347537_a_348866]
-
așa fierbinți cuvintele-acelea-mi treceau prin creștet/prin piept prin oase și-apoi prin sânge/mă răscoleau îmi țineau de foame de sete de somn ori de viață/tu veneai cu zale și lance cu năvoade veneai cu săgeți și cuțite/călărind jumătatea luminoasă de lună/ori în chip de vultur seara/ne scria cu stilou/dimineața de mână(RămâiPleacă). Poliformismul reprezentărilor e cea mai elocventă probă a disponibilității imaginative.Proteismul, care e, în egală măsură,al discursului liric și al universului
ADINA UNGUR-CALVARIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361897_a_363226]
-
la centrala telefonică, le oferea doar conversații vulgare, soldățești, incitându-le poftele trupești. Cele relatate, privind ființa Rodicăi, păreau să fie de domeniul fabulației, oricât de convingători erau Pâncu, Ghergheli și celalți din leatul lor : - Am stors-o de vlagă călărind-o toți din plutonul nostru, unii dintre noi chiar și a doua oară ! - Cum naiba de a rezistat ?! a întrebat sceptic Albert. - I-am pus o lopată sub cur. Cu schimbul, doi-trei dintre noi apăsau ritmic pe coada lopeții... - Mi-
XIV. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365360_a_366689]
-
va fi îndepărtat îndeajuns. A simțit un gust amar vizavi de propria-i persoană constatând că, în atari împrejurări, nu era cu nimic mai prejos decât comandantul grupei a treia din perioadă și nici față de oricare din plutonul ce a călărit-o, cu rândul, pe fată dacă acest fapt chiar s-a întâmplat. Starea de excitație i s-a risipit constatând, în cele din urmă, că nu putea decât să se amuze. Farsele de acest gen nu erau o noutate. Cei
XIV. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365360_a_366689]
-
de producție ) toți caii pe care nu-i foloseau la atelaje. Erau câteva zeci de cabaline și de obicei doi - trei flăcăi ceva mai mari ca mine care îi păzeau. Pentru că aveam nevoie de distracție, ei ne lăsau să le călărim caii și să facem întrecere între noi, în schimb îi lăsam și noi să mănânce struguri sau pepeni. Era un troc echitabil spuneam noi copii. Același lucru se întâmpla cu tractoriștii care după recoltarea cerealelor arau miriștile[5]pentru însămânțările
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
Acasa > Poeme > Antologie > GÂND DE DIMINEAȚĂ 19 SEPTEMBRIE 2013 Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 993 din 19 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului să te iubesc e simplu să te păstrez în răsuflarea timpului meu e complicat călărești zorile precum norul soarele înainte de ploaie sau înainte de înserare până la întunericire uite că râd acum deși afară e înnorat și frig și tu departe în casa de piatră cuburile dansează aleg strugurii albi și tari și plini de esența gândurilor
GÂND DE DIMINEAŢĂ 19 SEPTEMBRIE 2013 de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365068_a_366397]
-
Articolele Autorului Sunt cai ‘bravisimi pe imense bulevarde, Asteptând aplatisimi pe marginile barde, Cercând multiple muze pe isonul căutat, Le vor a sta supuse numai bune de jucat. Iată, unii cred că au atât de multe muze, Și-atunci le călăresc fără să le mai amuze, Nici nu pălesc crezând că's far'de odihnă, Ele se opresc.. și stau, cerând a lor tihnă! Chiar limbajul artistului nu-i neîntrerupt, Dacă mesajul autorului n-a fost la consult, Prin farmacii naturale
APLATISIMI..BARDE de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364815_a_366144]
-
Ele se opresc.. și stau, cerând a lor tihnă! Chiar limbajul artistului nu-i neîntrerupt, Dacă mesajul autorului n-a fost la consult, Prin farmacii naturale ce malignele previn, Gândirilor staționare din imaginile -Destin! Atunci de crezi-n rolul să călărești și dexul, Nu să trimiți cititoru-n bord cu preplexul, Mirat că el nu cunoaște un cuvânt neauzit, Te oblojește, ești călărețul sfânt- neciuntit! Sfântul Limbii Române - e cine o cunoaște, Numai de prin virguli mesaje el descoase, Și-o țese
APLATISIMI..BARDE de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364815_a_366144]
-
au lăsat în afara grădinii să se joace cu Bălan, câinele, prin iarbă. Bietul animal suporta cu stoicism tot ce-i făcea năzdrăvanul acela de copil care îl lua de picioarele de dinapoi și-l punea să meargă ca roaba, îl călărea, îl trăgea de urechi și de coadă, îi băga mâna în gură să-i scoată limba... Dacă un om mare i-ar fi făcut așa ceva, precis ar fi sărit să-l muște, dar așa - se lăsa în voia copilului zicându
NIȘTE COPII BUCLUCAȘI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366410_a_367739]
-
Viei, Față, Capu’ Dealului, Dealu’ Sasului, la sapă, la polog - adică la strâns fânul -, la lemne, evident, însoțiți fiind și de Bălan cu care el se împrietenise rapid. Ei bine, oricât l-ar fi chinu- it Sebastian pe Bălan - îl călărea, îl trăgea de coadă, îi băga mâna-n gură și-i trăgea limba afară, îl lua de picioarele de dinapoi și mergea cu el ca roaba -, câinele suporta cu stoicism totul. Se-nțelege că, dacă unul dintre noi, cei maturi
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (XI)* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366385_a_367714]
-
bine-mi pare că vă-ntâlnesc pe amândoi! Am auzit acea sentință și m-am grăbit să fiu cu voi, ca să vă spun că nu-i o dramă a noastră din Eden plecare - Pământu-i mare și ne-așteaptă să-l călărim fără cruțare. Al meu e tot acest rotund cu ape, munți și largi câmpii; veți constata c-aici vi-i locul, căci numai astfel veți fi vii în gânduri, fapte și-aspirații, iar nu-n Eden - o zonă fadă cu
TEATRU: FIAT VOLUNTAS TUA (POEM DRAMATIC) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366626_a_367955]
-
pe Quijote... cât de bine m-am înțeles cu Quijote! cu nebunia și copilăria lui pe care le simțeam până în ultimele capilare: erau aceleași senzații plăcute ca în curtea bătrânilor sau a vecinilor când ne lăsam furați de poveștile citite, călărind Rosinante și purtând tot felul de coifuri... iar finalul piesei era un gest calculat, simplu, de a înmuia pămătuful în ligheanul de aluminiu, de a îmbălsăma barba cu spuma albă și apoi de a trece lama de-a lungul, de-
BACIYELMICĂ... de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365646_a_366975]
-
i-a plăcut atât de mult acestui copil puiul pe care i l-am dăruit, voi face din măgăruș un animal pe care să-l iubească toată lumea. Când peste mulți ani Fiul Meu, Iisus, va intra în Ierusalim, nu va călări un cal mândru, nici o cămilă puternică, ci un modest măgăruș. Va fi un simbol al sărăciei și simplității, așa cum, de fapt, trăiesc marii oameni. COCOȘUL ȘI CURCANUL Deși copilăriseră împreună și făcuseră o mulțime de pozne, cocoșul și curcanul se
POVESTIRI PENTRU COPII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366100_a_367429]
-
atunci, se rostogolea soarele pe devale, din mirajul serilor stelele deveneau licurici și -mi ieșeau ca fluturii-n cale. câteodată rămâneam cu ochii pe ele, erau un câmp de mioare pe cerul albastru, ciobanul se pitise departe în lună, eu călăream pe un cal măiastru. adesea desculță prin iarbă-n poiană, din vrăji te-așteptam încet să cobori, printr-un văl de mătase argintoasă, mi-apăreai, iubito, pe aripi de nori. erai o minune ruptă din raiul ceresc, noaptea noastră era
AMINTIRE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361620_a_362949]
-
negru și unul roșu tăiau mai iute ca vântul întinderile câmpiei aurii. Cel alb era strunit de un tânăr falnic și plăcut la înfățișare, cel negru era ținut în frâu de un flăcău mult mai tânăr, iar cel roșu era călărit de un oștean în vârstă, cu mustăți răsucite și priviri încruntate. Tânărul falnic era chiar fiul cel mare al Împăratului Tătarilor, cel mai viteaz și mai vestit dintre fii împăratului și moștenitorul de drept al împărpției. Ce foarte tânăr era
BALADA TĂTARĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361626_a_362955]