2,618 matches
-
ficțiune, scriere biografică și eseu. Stilul său cu totul aparte este cunoscut publicului român încă de la Varamo, titlu apărut în colecția „Cartea de pe noptieră“ a Editurii Humanitas, iar volumul recent publicat de Editura Polirom, O scenă din viața unui pictor călător, în traducerea exemplară semnată de Ileana Scipione, vine să confirme ceea ce știam deja - că prozatorul César Aira se pricepe de minune să șteargă granițe și să estompeze contururi. Narațiunea (e un fel de a spune, mai degrabă convențional, deoarece substanța
Neputința de a zugrăvi orizontul by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/4593_a_5918]
-
odaie, iar fulgerele păreau tacul unui biliard meteoric. Calul se învârtea în loc. Lovit cât se putea de rău, Rugendas a tot tras de dârlogi la întâmplare, până ce i-au scăpat din mâini.” (p. 52) O scenă din viața unui pictor călător este genul de carte-experiment în care autorul nu sacrifică substanța ficțiunii de dragul artificiilor tehnice ci dimpotrivă, pune inovația în slujba scriiturii. Ceea ce rezultă este o mărturie puternică despre tumultul interior pe care orice artist veritabil îl resimte în momentul creației
Neputința de a zugrăvi orizontul by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/4593_a_5918]
-
în 2012 la Teatrul de Comedie este cu mult mai mult decît o regie. După mai bine de cincizeci de ani de la începuturi, această întoarcere este o altă pagină de istorie. Este un gest major. O radiografie a unui spirit călător prin universuri fascinante, departe de lumea aceasta atît de dezlănțuită în rău, urît și derizoriu. Nu este doar o sumă de indicații regizorale, de descifrări de sensuri pentru un personaj sau altul. Este o privire melancolică spre trecut și încă
Spiritul unui călător by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4611_a_5936]
-
capacitatea, între timp dobândită, de a se simți în mai multe puncte de pe glob acasă, pot să se considere cetățeni ai lumii. Nu e vorba numai de cei trei, de Anton Maurer, ziaristul de radio stabilit în Israel dar și călător în Cipru și în alte părți, de Raul Siriopol, dramaturgul căutător de faimă internațională, trăitor în Grecia dar umblând peste tot, de Toma Ungureanu, artistul plastic, scenograful stabilit la Boston, dar și de mulți alții care, emigrând din România în
Noi teritorii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4652_a_5977]
-
capacitatea, între timp dobândită, de a se simți în mai multe puncte de pe glob acasă, pot să se considere cetățeni ai lumii. Nu e vorba numai de cei trei, de Anton Maurer, ziaristul de radio stabilit în Israel dar și călător în Cipru și în alte părți, de Raul Siriopol, dramaturgul căutător de faimă internațională, trăitor în Grecia dar umblând peste tot, de Toma Ungureanu, artistul plastic, scenograful stabilit la Boston, dar și de mulți alții care, emigrând din România în
Noi teritorii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4653_a_5978]
-
că îl admiră pe Benone Sinulescu pentru că întotdeauna a știut să împartă viața de artist cu cea de familist: ”E unul dintre puținii artiști care s-a priceput de minune să împace viața de familie cu cea de cântăreț veșnic călător. A bătut țara și întreg pământul în lung și-n lat. Dar a avut noroc de o soție înțeleaptă, o femeie care l-a iubit, l-a înțeles și l-a așteptat răbdătoare, indiferent că lipsea o zi sau o
Măruță: ”Benone Sinulescu suferă de o boală rară” () [Corola-journal/Journalistic/45542_a_46867]
-
suliți și scuturi ridicate în lumină. Nu era Brașovul. Era prea departe ca să fie Brașovul, era prea orbitor. Avalanșe de nori îl acopereau, aruncîndu-l încă o dată în negură, dar o clipă mai tîrziu răsărea în altă parte, ca o insulă călătoare”. „Nu, nu e o carte proastă”, notează Sebastian în jurnal, după ce o recitește în șpalturi. „Dar e o carte fără noroc”, cum presimte tot el, căci a fost prost înțeleasă de critică. Mai mult, cum aflăm tot din jurnal, unul
"Grodek". A treia variantă by Ion Vartic () [Corola-journal/Journalistic/5841_a_7166]
-
de Pipera, de Colentina, de România; de autobază, de plagiator, de mafiot, de vameș etc. E semnificativă și oscilația termenului tupeu între accentuarea conotațiilor negative (predominante) și atenuarea lor; așa cum arată și Adriana Costăchescu, într-un articol recent despre „cuvintele călătoare” (Analele Universității din Craiova, 1-2, 2010), tupeu este astăzi folosit și în contexte pozitive. S-ar putea face, pornind de la acest exemplu, speculații despre mentalități și atitudini (despre lipsa de rușine sau ideologia îndrăznelii); mai curând, e vorba de coexistența
Tupeu by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5668_a_6993]
-
prin tradiție, oferă un număr substanțial de concerte Uniunii Europene de Radio și Televiziune. Printre concertele propuse de Radio România în 2013 se numără concertele de stagiune ale soliștilor și Formațiilor Muzicale Radio, proiecte precum Viori de colecție sau Pianul călător, dar și aproximativ 60 de concerte din Festivalul Internațional George Enescu. Anumite concerte au fost incluse în Stagiunile Euroradio, devenind astfel evenimente internaționale cu un potențial de milioane de ascultători.
Victor Ponta: Suntem printre primii la nivel mondial by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/33140_a_34465]
-
În totul, școala lui Mușina e asemeni celei a lui Prévert, din Ora de dictare: „Pereții clasei se prăbușesc domol/ și geamurile redevin nisip/ cerneala redevine apă/ și creta stâncă lângă mare/ pupitrele în arbori se prefac/ penițele în păsări călătoare.” (traducere de Gellu Naum)
Profesorul A.M. by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3466_a_4791]
-
culturale cunoaște o amploare nemaiîntâlnită de la epoca marilor migrații ale poporelor. Mobilitatea a marcat, după slăbirea naționalismului romantic, criza de identitate a omului dezrădăcinat, descris de Tzvetan Todorov în cartea cu acest titlu, care își asumă statutul de homo viator, călător stabilit temporar sau definitiv în altă țară decât cea de origine ori nevoit să aleagă, de cele mai multe ori din cauze politice, exilul. Scriitorul bilingv actualizează, în modernitate/ postmodernitate, imaginea barbarului care adoptă limba de cultură superioară, încercând să cucerească centrul
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3752_a_5077]
-
și cordialității lor. Apariția eseurilor respective a început încă din august 1939 prin descrierea "fantomei sângeroase" (p.225), care bătea la ușa omenirii, în ciclul de poeme înserate sub genericul: Războiu. Iorga ne pune în fața cataclismului care: - "În nebunia-i călătoare / Cu o suflare otrăvitoare / Ucide bietele popoare". O dată cu izbucnirea războiului, Iorga devine în publicațiile menționate un "cronicar" al evenimentelor dramatice prin care trecea poporul polonez, paginile "Neamului Românesc" sau ale "Timpului" stau mărturie. Astfel, la 3 septembrie publică editorialul În fața
Nicolae Iorga despre Polonia by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Memoirs/6954_a_8279]
-
în detaliu, cum ar fi meritat, și, de aici, o anume marginalizare a operei și, evident, a autorului, care în perioada interbelică s-au bucurat de notorietate și de prețuirea unora dintre confrați. Cărțile sale, Doamne, ajută-ne! (1907), Lacrimi călătoare (1920), Pe urmele Basarabiei. Note și impresii din revoluția rusească (1927), Cutreierând Spania. Impresii de călătorie (1928), Sub soarele polar. Impresii și peripeții din voiajul unor salvați de la naufragiu de spărgătorul Krasin (1930), Vârtejul (1937), Românii din secuime (1942), Pe
Însemnări despre scriitorul Romulus Cioflec by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4053_a_5378]
-
asupra CURENTULUI până ce bucureștimea și viața l-a Înfrânt. CURENTUL a supraviețuit trecând ca o ștafetă din mâna În mână. Eu, departe de lumea dezlănțuită, refugiat În Nordul preeriei canadiene, unde măsor timpul vieții mele după sosirea și plecarea păsărilor călătoare, am prins din urmă partea treia a CURENTULUI lui Pamfil șeicaru, adus În Nord America de Doamna Gabriela Mihalache și continuat de ștefan Străjeri. Domniile lor s-au dăruit cu suflet, minte, timp și bani, În toți acești ani, să
CURENTUL DE LA PAMFIL ŞEICARU LA ŞTEFAN STRĂJERI. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Journalistic/99_a_395]
-
și vezi vara s-a dus, toamna fumegă printre morminte ce cresc podul a fost surpat, iar călărețul fără cap se pare s-a topit cu ultimele zile ale verii, s-a dus la fel învățătorul, la fel și păsările călătoare doar o barză mai adastă pe turla bisericii, orele cresc violete și lungi, landele fumegă privește o clipă din ceruri o, tu luna bălaie toamna-ți rînjește cu aurul ei mărunt printre crengi 4. despre aparența lucrurilor ce am putea
Poem de Judith Meszáros by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Imaginative/15294_a_16619]
-
timpanul vibrează ca un aeroport zgomot arhitectural durere de cercuri se ridică aripă cu diamante pulsînd în pupilă baioneta osului patrulează în reflexul străzilor zincul la întretăiere cu marile reculegeri corpuri înroșite în așteptare le vezi prin lentile prin valul călător al pereților suprapuse dansurilor cu muchii negre minuscule regimente prin oglinzi retine scufundate și steaguri de hîrtie în arhitectura fumului poți distinge primăvara dincolo de praful privirii transparența unei raze topite într-o floare de colț rechini prin morminte electrolitice lasă
dincolo de porii hârtiei by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15536_a_16861]
-
această distilare. * Inima mi-ai promis să lucrezi și duminicile. * Și încă ceva: măgarii copitelor se cred privighetori. Tu foarfecele meu arțăgos care despici cu picioarele acest capot a cărui căptușeala ești tu. * Fără să știe omul emite un crin călător peste veacuri. Floare de câmp La urmă o `ntreb de preț: câți bani să-i dau Drăgălașa `mi spune: toți Îmi răstorn pe masa buzunarele Sunt prea puțini mai aduci de acasa N-am îi răspund Cere de la nevasta ea
Poezii by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/2451_a_3776]
-
și-ți răspunzi că lumina e văzduhul pe care doar uneori cu spaimele îl mai cuprinzi că întunericul e doar trupul tău iluminat de propria-ți umbră iar din carnea strigătului tău către mugurii zilei naști alte îndoieli fără sfârșit călător cunoscut doar de umbre precum spicul ce tremură din verdele-negru-al țărânii și doar de spaimă că durerea va pieri te readuce în oglinzile nopții altar de culori mușcătoare negru și verde doborât de aripa nopții în umbre. Și tu iar
Poezii by Dumitru Ion Dincă () [Corola-journal/Imaginative/2414_a_3739]
-
aripi de întuneric pe malul Styxului unde mai zaci. Cântec inițiatic X Emisferele sângeră hohote de zgură îmi cară umbra imaginea tatălui și-a mamei decupată dintr-un tablou îmi spun tot noapte bună, bună lună nebună beznă de lună călător doar c-o aripă ce oracol să bântui în mareea cuvintelor tale se produce seismul pârâie din țâțânile lui palid pământul și-n umbra lui doar aripi de stele numai lumină în bezna întunericului meu. Așteptarea focului De zei împinsă
Poezii by Dumitru Ion Dincă () [Corola-journal/Imaginative/2414_a_3739]
-
din camera noastră se umple de râsete o ce de frânghii coboară din cer și ce se mai umplu de frunze copacii într-o singură noapte și cum pe cea de-a treia ta mână o spală doar un nor călător o să ne întoarcem la râsul cu pietre și la plânsul cu bolovani un orb vorbește singur pe străzi că ea naște cum ar călări un mormânt în creierul meu se aude pocnet de piatră așa se întoarce spre casă câinele
Poezii by Viorel Mureșan () [Corola-journal/Imaginative/3051_a_4376]
-
și mucurile de țigări adunate de pe străzi, duceam într-o parte și alta mormintele morților noștri ca să ne binecuvînteze țărîna, duceam și apele, și vîntul, momeam norii de pe cer și păsările ce-și fîlfîiau aripile deasupra sîrmei ghimpate; dresam porumbeii călători să facă drumul acolo și îndărăt; le legam sub aripi cenușa străbunilor adunată în urne ce fumegau încă, le legam de gheare bucăți de parpuri și cruci și le trimiteam ca pe niște soli, ca pe niște arhangheli luminoși în
Recviem pentru zaruri și vînt by Nichita Danilov () [Corola-journal/Imaginative/3182_a_4507]
-
șoseaua pe care Alexandra și Ludovic (unul din atîția...) tocmai scăpaseră, neatinși, dintr-un accident, îmbiindu-i cu găzduire și vin. Încerca, atunci, ca și acum, cînd e un fel de înger păzitor al căilor ferate, purtîndu-le de grijă (inutil...) călătorilor, să lege conversație. Cu ea, Alexandra, care a acceptat totul, pe care trecutul dintîi a lecuit-o de mîndrie și i-a scurtat pînă i-a desființat perioadele de doliu după iubiri, cel mai adesea, terminate prost, fiindcă trebuia, de
Marele șarg by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11159_a_12484]
-
dintre Hyperion și Demiurg, intitulat Lume și geniu, gândit în metrica Luceafărului 5, beneficiem de generoase deșchideri în orizontul liricii universale. Un dialog definitoriu al naturii geniului ce răspunde unei logici existențiale de dincolo de percepția lumeasca, inspirat din Povestea magului călător în stele (ne-lumea este sălașul geniului, el nefăcând parte din planul Creației) și din ideile lui Giordano Bruno (mersul geniului, dincolo de orice sistem ontologic, în antilume). Acesta preva lează ideea definirii geniului că intelect în permanent zbor spre eliberarea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
doar etimologia directă, sursa imediată a unui cuvînt; or, ceea ce fascinează în povestea limbii e tocmai istoria culturală, marcată de întîmplări umane, de treceri dintr-o limbă în alta și de evoluții surprinzătoare: cele mai interesante fiind așa-numitele ,cuvintele călătoare". Teribilă e, în schimb, frustrarea cititorului care găsește în sursele care îi stau la dispoziție doar cîte o scurtă indicație despre sursa franceză a unor termeni precum baroc, boston, cacao, canoe, gheișă, iguană etc. Marius Sala urmărește în schimb sursele
Fascinația etimologiei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10966_a_12291]
-
o cusătură la vedere, o bridă prin care faci să alunece suplu o poveste altminteri colțuroasă, adunată din multe părți, dar n-ai decît, uimit, măgulit chiar de-atîta risipă de ,calcul" narativ, să-i admiri frumusețea modelului. Cum te bucuri, călător fiind, de-o rută cu legături bune. Înțelegeți, de aici, că textul, așa cum e abătut prin diverse noduri, croșetat pe-un singur fir, sau pe mai multe, cultivă o metaforă a drumului. E, de fapt, ultimul nivel la care drumul
Train grande vitesse by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11001_a_12326]