25,427 matches
-
Da. De neuitat? Cu siguranță! Dar frumos? Nu, a fost chinuitor pentru mine. -Și acum ce facem? -Ne întoarcem pe uscat. -Dar avem mult de ocolit! Trebuie să ieșim la șosea și de acolo încă câțiva kilometri, pe o asemenea căldură! -Nu contează, cum o fi! -Hai, mai gândește-te, tu ești în stare să te întorci prin apă? -Euu? Cum să nu! -Atunci, cum am venit, ne și putem întoarce! a răspuns Raul, sigur pe el, am și eu o
CÂND CREZI CĂ LUMEA E A TA de SUZANA DEAC în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cand_crezi_ca_lumea_e_a_ta.html [Corola-blog/BlogPost/351542_a_352871]
-
ajutora în procesul de absorbție al noilor veniți.( imigranți-"olim hadashim"). Așa l-am cunoscut pe Dădu, întotdeauna gata să-i ajute pe alții. Inteligent, spiritual, cu o vastă cultură universală, si mai presus de toate, un OM, cu o căldură și un umanism rar de găsit, dovedit în cele mai grele împrejurări. Aceasta este mărturia doctorului Theodor Iancu( Tehnion,Haifa) despre activitatea avocatului Dădu Rosenkranz. Dr.Theodor Iancu este fiul deținuților sioniști(Assirey Zion) Mela și dr.Cornel Iancu. Referință
DESPRE ACTIVITATEA AVOCATULUI DAVID (DADU) ROSENKRANZ de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1441750377.html [Corola-blog/BlogPost/378246_a_379575]
-
niciun pericol să se prăbușească din nou pe trotuar. Era doar îngândurată și tristă. Chiar îi venea să plângă de supărare. Nimic nu-i ieșea așa cum își dorea. Nu se simțea ca fiind o fată norocoasă. Nici de bucuria unei călduri sufletești din partea familiei nu avea parte. Cei trei membri ai familiei avea fiecare viața lui, parcă nimic nu-i lega. Tatăl său trăia în lumea lui fantasmagorică, formată din culori, pensule și pânză întinsă pe șevalet, o lume de basm
BĂNUIELILE BRIGITTÉI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Iubire_interzisa_roman_cap_stan_virgil_1385278834.html [Corola-blog/BlogPost/363641_a_364970]
-
pe-un val inept Pudică, făr' de păcat... Soacră, dură, acritură, Temută închizitoare, Rea de ochi și rea de gură Ce inspiră ciudă...Doare! Și eu simt cum dai cu ură Și îngheț și mi-e răcoare... Sfaturi dau, eman căldură Și te-mbii să-mi vii în straturi Să mă guști și a mea gură Să te-nalțe în înalturi Deși sunt o murătură Gustă-mă printre brocaturi! Căprioară nesedusă Rară și leoaică-fiară La biserică nu-s dusă De mă
SUNT CUM SUNT de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sunt_cum_sunt_violetta_petre_1361624867.html [Corola-blog/BlogPost/352046_a_353375]
-
apusurile la nesfârșit, rotițele sunt lubrifiate de lacrimi după ce sunt înfierbântate de zâmbete, mașinăria nu obosește să fabrice scrisori care scot la iveală minunăția creatoare a sufletelor noastre. Undeva, cândva, un cârd de lebede preiau din zbor, zborul gâștelor spre căldura Soarelui, ajungând în cele din urmă să devină critici ai acestuia sau să se piardă în filosofii interminabile... Sfârșim în cele din urmă în răsăritul lui, când auzim un scâncet de pescăruș, pentru a renaște într-un apus, când auzim
AZI, DUMINICĂ... (4) CAPCANA DINTRE RĂSĂRIT ȘI APUS... de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilian_oniciuc_1492927649.html [Corola-blog/BlogPost/354224_a_355553]
-
MÂNA Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 267 din 24 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Dă-mi mâna! Lasă-ți speranța Să curgă prin ea Să umple căușul Ce tremură încă La atingerea mea... Dă-mi mâna! Lasă-i căldura Să-mi spună ce simți De ce mă privești Printre gene în ochi Când nu poți să minți... Dă-mi mâna! Lasă-mi parfumul Plăcut al trupului tău Să-mi stăpânească simțirea Lasă-ți viu pulsul Să-și strige iubirea... Dă-
DĂ-MI MÂNA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Da_mi_mana.html [Corola-blog/BlogPost/355884_a_357213]
-
poate fi într-un vers, poate fi dramatic, epic, sau poate fi o poezie care se ridică și-apoi senchide într-un poem, trăind puternic în sine. Am intrat atunci într-un poem de arome și ciocolată, de bunăvoință și căldură. Apoi, am fost invitați, noi, scriitorii brăileni, să participăm la un proiect inițiat de doi parteneri: Cofetăria „Poem Caffe” și Școala generală „Sandu Aldea” , reprezentate de doamna manager Vera Maxim și, respectiv, doamna profesoară Gabriela Vasiliu, având drept scop desfășurarea
Revista Poem Caffe by http://www.zilesinopti.ro/articole/2913/revista-poem-caffe [Corola-blog/BlogPost/97306_a_98598]
-
trasă, Ana, cu privirea pierdută, se apropie de ea și îi șopti: - Inima îmi spune că Necula n-a murit de moarte bună. Ceva, ce nu înțeleg, este la mijloc. Făcu o pauză și privi spre cer. Era senin. O căldură sufocantă. Respiră adânc și oftă din greu. - Să urcăm în trăsură, apucă să spună doica. - Să urcăm, să urcăm, Bertha, repetă necontrolat tânăra femeie, fără să dea importanță cuvintelor rostite. Ai grijă de fetiță. Cu mila și cu bunătatea lui
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
ciubotari. Ca să plângă, spărgeau cepe. Din ochii lor cădeau lacrimi peste omulețul făcut din lut galben, care, după trei zile, trebuia dezgropat și aruncat în gârlă să tulbure apele și norii, așa cum se întâmpla înainte să plouă. Caii horcăiau de căldură. Ana privea gânditoare casele care i se aliniau prin fața ochilor. Voalul care îi acoperea fața o ferea de privirile curioase ale trecătorilor, ascunzâdu-i durerea. Pe lângă trăsura ei trecură în galop, stârnind nori de praf, două trăsuri cu cai îmbrăcați în
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
cu tatăl său. Se opri. Avu puterea să-și revină și își duse mâna dreaptă la frunte. - Nu te simți bine? se auzi vocea ispravnicului. O voce caldă, părintească cum Ana nu și-ar fi putut-o închipui. - Nu. Poate căldura, îngână ea. - Ia loc și bea puțină apă. Astăzi a fost foarte cald, îi zise ispravnicul. Își aduse aminte că în încăpere se mai afla o persoană ce ședea pe un fotoliu, alături de biroul său și, întorcându-se către el
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
scena Sălii Palatului pe 9 martie 2012 de la ora 20.00,a declarat ,pentru Radio Prodiaspora și Revista Armonii Culturale, Diana Georgescu,reprezentanta organizatorului Project Events România. Cum marele artist a mai vizitat țara noastră, unde a fost primit cu căldură și adorație de mii de fani, anul acesta a hotărât să includă și România în cadrul turneului său de celebrare. În cele cinci decenii de carieră, Enrico Macias a încântat și bucurat milioane de oameni. Melodiile de pe discurile sale au depășit
ENRICO MACIAS CELEBREAZA 50 DE ANI DE CARIERA IN ROMANIA! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Marin_mihai_enrico_macias_celebreaza_50_mihai_marin_1328014433.html [Corola-blog/BlogPost/360582_a_361911]
-
al timpului nesățios încercăm temelia zilei de mâine, visăm cu ochii deschiși să ținem aproape copilăria. Împrumutând unul de la celălalt hoinăreala peste timp ne-am rătăcit de prea multe vise cu ochii deschiși. Împrumutând unul de la celălalt câte puțin din căldură altora am fugit de o lume a noastră fără speranțe, fără vise și am rămas doar cu gândul searbăd al copilăriei clădit pe speranțe nesperate pe temelia de fum a întâiului fior. Referință Bibliografica: COPILĂRIE / Mihaela Rusu : Confluente Literare, ISSN
COPILARIE de MIHAELA RUSU în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihaela_rusu_1400771213.html [Corola-blog/BlogPost/344640_a_345969]
-
asociate cu lejeritatea promovată de poezia nonconformistă a zilelor noastre, pot realiza anumite combinații surprinzătoare de cuvinte prin care să se creeze aparența de poezie în particular, de artă în general. Arta autentică, însă, este fructul de excepție izvorât din căldura sentimentelor umane, încărcat cu emoția artistului și capabil să stârnească emoția receptorului. Nici cel mai performant automat nu va fi înzestrat vreodată cu fiorul dulce-neliniștitor al sentimentelor, din a căror fierbere țâșnesc ideile și asociațiile de idei, într-un cuvânt
VIITORUL de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1459586541.html [Corola-blog/BlogPost/369213_a_370542]
-
apare și se manifestă în nenumărate chipuri pe versantul negativ al viului în general, al existenței umane în special (ispite, pofte, suferințe, boli, moarte), doar în absența binelui, tot așa cum întunericul se instalează în absența luminii, iar frigul în absența căldurii. Carevasăzică, răul se instalează și-și face mendrele doar acolo și atunci când atoaterăbdătorul și atoateiertătorul Părinte ceresc constată nu numai că-I nedorit, ci-i de-a dreptul izgonit de aroganța umană ce perseverează în sacrilegii până la decretarea morții Sale
VIITORUL de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1459586541.html [Corola-blog/BlogPost/369213_a_370542]
-
să mai adauge câte ceva în caietele pline de notițe, și unde poți răsfoi în voie tot felul de reviste. Alteori, mă așteaptă pe terasă, la umbră, chiar și pe timp de vară - se pare că nu l-a deranjat niciodată căldura din Arizona. Când intri în casă, living room-ul te întâmpină cu o atmosferă caldă, familială, mobilat simplu și cu bun gust. Pe unul dintre pereți, încadrată de două săbii încrustate cu însemne pe care nu le poți desluși la prima
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... (CAPITOLULXXVI) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Dumitru_sinu_franturi_de_viata_opinii_amintiri_capitolulxxvi_.html [Corola-blog/BlogPost/342541_a_343870]
-
mintea sprijinind marea boltă cerească . Scânteia din amurg ofrandă să-i confere Fecioarei, care vrea traseu-i să-nsoteasca. Astfel, scriind istorii cu micile destine Prinse în colivii, la zbor ele visează... Coloana-n infinit ce soarele-l susține Lumina și căldura-n adânc reverberează . Puncte materiale-n destine în mișcare, În demonstrații stranii din ample teoreme, Aplauze finale, minune și splendoare, La figurat sunt toate dileme în poeme . 22 nov 2015 Mara Emerraldi Referință Bibliografică: DILEME / Mara Emerraldi : Confluențe Literare, ISSN
DILEME de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/mara_emerraldi_1448182606.html [Corola-blog/BlogPost/382636_a_383965]
-
căutat pajiștea pe care, răscolit mi-e cuvântul de tăcerile tale. atunci, departe de clipa de acum, erai simplu călător printre faldurile de pietre ascuțite ale bătăilor inimii mele. nu. nu am dormit. te așteptam să-mi răscolești ființa cu căldura ta. nu ai venit. rătăcești mereu printre culori fără acoperire în aria trăirilor în care învăț încet,încet, să nu mă mai scald. nu. nu dorm. tâmpla dreaptă îmi șoptește o rugă anostă. cea stângă surâde grațios furtunilor iar fulgerul
NU. NU AM DORMIT de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 427 din 02 martie 2012 by http://confluente.ro/Nu_nu_am_adormit_anne_marie_bejliu_1330755317.html [Corola-blog/BlogPost/374518_a_375847]
-
Gheorghe); „O pictură vorbitoare, în care sufletul vieții se scaldă în culori luminoase și discrete, reușind să învingă patina timpului. În general, iarna nu îmi place, dar tabloul de iarnă al Ecaterinei Mihai mă face să o îndrăgesc, deoarece transmite căldură și lumină.” (Elena Trifan) Scriitoarea Iulia Pârvu afirmă că se simte fericită că a ajuns aici, și-a prezentat propriul volum " Poeziile sufletului meu", alcătuit din două părți. Prima parte este dedicată omului care ține la satul lui, casa lui
CONFLUENŢA ARTELOR LA CENACLUL LITERAR „AMURG SENTIMENTAL”, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1431869409.html [Corola-blog/BlogPost/343366_a_344695]
-
și sunt tot eu, fata voioasă. Trecut-am azi același test și m-ai găsit, din nou, frumoasă! Dragoste de viață Iubesc ploaia, vântul sălbatic, zăpada, cernând singuratic. Și totuși insist și totuși risc, să privesc soarele în adâncul luminii. Căldura lui mă învăluie și soare devin! Acrobație Am clădit un vis, drum suspendat și îl străbat pe vârfuri, temătoare. Și sufletu-mi de vajnic acrobat suportă-arsura căii roditoare. Acolo-ntre culori de curcubeu cu mâinile în echilibru, eu, crucea mi-
ÎNGERUL PĂZITOR de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ingerul_pazitor.html [Corola-blog/BlogPost/367377_a_368706]
-
Era acea perioadă a... „educției prin muncă”, perioadă ce nu este valabilă azi nici în pușcării, sau dacă este, are caracter speculativ ... pentru reducerea pedepsei. Și aci scriitorul creează imagini vii. Parcă-i vezi pe sărmanii elevi prin ”crăpătul de căldură”, fie prășind sau copăind porumbii, fie la adunat prune, strâns fân sau mânuni de spice după combinele care erau nereglate și „băteau„ pe jumătate grâul ... sau ... la alte munci. Nelu Părăianu descrie aici, cum nu se poate mai frumos, scene
CHEMAREA STIGĂTULUI... UN CALISTRAT HOGAȘ CU NICOLAE LABIȘ DE MÂNĂ PE VALEA ȘASEI... de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1424596512.html [Corola-blog/BlogPost/382408_a_383737]
-
adună, în faguri să le depună. Mierea fină, aromată, Regine-i va fi donată, bine s-o gospodărească familia să-și hrănească. Mai spre seară, florile își închid corolele, roadele să protejeze, fructele să modeleze. Roua-n zori le răcorește, căldura le rumenește, seva le dă vitamine, Soarele - arome fine. În livadă am revenit, fuctele s-au pârguit... le-am cules în coșulețe, pe copii să îi răsfețe. Cireșe, vișine, nectarine, caise, piersici, cu arome fine, pere-n galben aurite, mere
A FOST CÂNDVA... de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 129 din 09 mai 2011 by http://confluente.ro/A_fost_candva_.html [Corola-blog/BlogPost/344279_a_345608]
-
fi reușit, decât după mult timp. Așa că, într-o bună zi „l-am privit” și am lăsat privirea să se întoarcă. Nu știu, nu știu să explic foarte bine ce s-a întâmplat în acea secundă dar valul imens de căldură, de uriașă căldură, m-a cotropit din cap până la picioare, făcând să vibreze fiecare fibră din mine de ceva ce nu conștientizasem până atunci că poate exista, dar era. Am plâns, am plâns de bucurie, de tandrețe, de duioșie. De
CERCUL INTERIOR de DOR DANAELA în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 by http://confluente.ro/Cercul_interior_dor_danaela_1331580048.html [Corola-blog/BlogPost/354498_a_355827]
-
după mult timp. Așa că, într-o bună zi „l-am privit” și am lăsat privirea să se întoarcă. Nu știu, nu știu să explic foarte bine ce s-a întâmplat în acea secundă dar valul imens de căldură, de uriașă căldură, m-a cotropit din cap până la picioare, făcând să vibreze fiecare fibră din mine de ceva ce nu conștientizasem până atunci că poate exista, dar era. Am plâns, am plâns de bucurie, de tandrețe, de duioșie. De gingășie. Toate acestea
CERCUL INTERIOR de DOR DANAELA în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 by http://confluente.ro/Cercul_interior_dor_danaela_1331580048.html [Corola-blog/BlogPost/354498_a_355827]
-
zboară spre viitor!”. Dă în tuberculoză. Suferă mult. Nu are nici posibilitatea ținerii unui regim sever și, în vara anului 1936, revine în București, internându-se în Sanatoriul reputatului doctor Simionescu, recomandat de mai marele Eugen Lovinescu. „Vă recomand cu căldură pe tânărul scriitor Bogdan Amaru, plin de talent și de boale; de talent mă ocup eu; de boale ți-l trec dumitale, cu rugămintea să-i dai toate indicațiile și ajutoarele u-tile; cu observația că, dacă e plin de toate
ANIVERSARE- BOGDAN AMARU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Aniversare_bogdan_amaru_al_florin_tene_1334047655.html [Corola-blog/BlogPost/351598_a_352927]
-
comunicând nebănuit de subtil cu mușchii și nervii, după un cod transmis parcă de undeva din neant. Prin geamul transparent aflat în fața maseurului pătrund razele minunate ale soarelui dintr-o amiază de iunie. Lumina inundă încăperea. Bănuiesc numai, că percepe căldura astrului. Își dezbracă vesta. Sau poate o fi oboseala lucrului său?... Are mulți doritori să intre în cabină pentru masaj, iar el nu refuză pe nimeni... Ridică ochii spre tavan. În locul irisului colorat, prezent în ochiul sănătos, este o pată
LUMINIŢA DIN FLOAREA OCHIULUI de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gentiana_groza_1421828737.html [Corola-blog/BlogPost/373039_a_374368]