491 matches
-
să vadă Războiul. Etnologul observă că „ceremonialul de alta dată al constituirii Călușului, Legământul și toate celelate acțiuni care-l pregăteau după un rit străvechi, plin de farmec, mister și fabulos, nu se mai fac”1. Perioada În care umblă Călușarii este aceeași, Însă există diferențe În privința dansurilor. Spectacolul, atât catarctic cît și coregrafic, prezintă diferențe neînsemnate. Scopul principal este unul terapeutic, de vindecare a celui luat de căluș, „adică pe acela care are un dor În cap și la inimă
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
vindecare a celui luat de căluș, „adică pe acela care are un dor În cap și la inimă, Îi tremură capul și dârdâie, slăbește, are aiurări, ba se mai zice că adesea se Întâmplă să bată și din pinteni ca, călușarii.” Vindecările au la bază atât dansul ritual, cât și formule magice. În această datină a Călușarilor, precum și În cea a Căiuților se Întrevede supraviețuirea unor aspecte de ritual dintr-un străvechi cult solar autohton cu funcționalitate magico medicală, care a
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
la inimă, Îi tremură capul și dârdâie, slăbește, are aiurări, ba se mai zice că adesea se Întâmplă să bată și din pinteni ca, călușarii.” Vindecările au la bază atât dansul ritual, cât și formule magice. În această datină a Călușarilor, precum și În cea a Căiuților se Întrevede supraviețuirea unor aspecte de ritual dintr-un străvechi cult solar autohton cu funcționalitate magico medicală, care a suferit aculturații lente, Însă repetate În istoria lui mitică de la celți, romani și de la slavii sudici
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
TV.V.) ora susținută de patru eminente profesoare ! Cum (aici) avem un vechi program de colaborare m-am dus... să constat o dezbatere furtunoasă urmată de două programe artistice foarte reușite. I-am "câștigat" pe copii când am schiț at pașii călușarilor (mare mirare că un om așa serios de la un partid serios și de la televiziune știe jocuri populare) și le-am povestit câte ceva din copilăria mea. Dialogul care a urmat (cu cei aproape 100 de copii) a fost o încântare pentru
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
tradiție, întâlnirea nefastă cu Rusaliile inclusiv pe plan oniric prostea, mutila, pocea pe nefericiții muritori. Astăzi, întâlnirea (ne)fastă cu europarlamentarii poate să prostească, să mutileze și să pocească sufletele și mințile nefericiților alegători. Contra Rusaliilor exista ca antidot dansul Călușarilor. Împotriva dezamăgirii politice ai la îndemână absenteismul masiv de la urna de vot. Este exact ceea ce se întâmplă acum la noi. Duminică la ora 13 doar 12,56% dintre cetățenii din mediul rural votaseră și 8,55% din mediul urban. Iașiul
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
o sărbătoare, timpul, spațiul și contextul social favorabile acesteia. Prin agalmatic înțelege deopotrivă celebrarea supraumanului și ilustrarea omenescului. În fine, prin agonistic înțelege acea ficțiune a violenței, acea exorcizare a ei în cadrul conflictelor ceremoniale ce au loc între cetele de călușari sau între alaiurile de măști din cadrul Malancei bucovinene. Practica fericirii este o excelentă, modernă și erudită lucrare de antropologie culturală, „o aventură unică în antropologia culturală, nu numai românească” (Paul Petrescu), ilustrând frumoasele posibilități teoretice ale autorului. SCRIERI: Practica fericirii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286876_a_288205]
-
În Cercul vieții. Roluri și performanță În obiceiurile populare, abordează Întreaga societate țărănească, obiceiurile din ciclul familial, cele calendaristice (În care esențială rămâne funcția de urare și fertilitate sau cea de prevestire), cele cu valoare apotropaică și de propițiere (Paparudele, Călușarii), agrementală (jocurile cu măști). În Valori identitare româneștii, autoarea este preocupată de mărcile specifice mentalului colectiv românesc. În același sens, Ofelia Văduva, În Pași spre sacru Din etnologia alimentației românești, argumentează că, Între naștere și moarte, viața omului se desfășoară
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
se fac instrumente sacre: toaca din lemn (care mângâie și cheamă credincioșii la biserică), buciumul din coajă de tei (cu care sunt alungați strigoii și moroii În noaptea de Sângiorz), icoanele de lemn și biciul Mutului (zeul cabalin al Cetei călușarilor), copăița și leagănul. Se spune că sub coroana teiului se află un spațiu ocrotitor pentru om (În care dorm bolnavii pentru Însănătoșire, se Întâlnesc Îndrăgostiții), unde spiritele malefice (Dracul, Rusaliile) nu pătrund. Teiul nu este trăsnit de Sântilie În timpul furtunilor
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
comportamental: că mai bine e așa: el să-i feciorilor mai Înstăriți. Alegerea propriu-zisă a partenerei decurge astfel: eroul merge la biserică, la horă, se consultă cu babele și uncheșii, apoi poruncește Începerea jocului. Ai fi zis că flăcăii erau călușari și fetele niște veverițe. Limbajul utilizat aparține sferei semantice vânătorești. Feciorul de-mpărat o ochise pe fata văduvei ca șoimul și, făcând semn pârcălabului, Îi intrase la inimă și pace! c-așa e cu-nsurătoarea. Când Îți sună ceasul, Îți
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
și artefactele unui grup de oameni (de exemplu, cd-urile, literatura științifico-fantastică și aparatele de măsurare a glicemiei pentru diabetici). Cântarea imnului național "Deșteaptă-te române" este un aspect al culturii în aceeași măsură în care este și dansul popular al călușarilor. Utilizarea termenului cultură în domeniul științei și al cunoașterii comune Termenul cultură este foarte des folosit în zilele noastre, în lucrări de specialitate, în muzică, în discursul public, în mass-media și este asociat cu aproape orice aspect ori domeniu al
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
și artefactele unui grup de oameni (de exemplu, cd-urile, literatura științifico-fantastică și aparatele de măsurare a glicemiei pentru diabetici). Cântarea imnului național "Deșteaptă-te române" este un aspect al culturii în aceeași măsură în care este și dansul popular al călușarilor. Cultura joacă un rol esențial în constituirea și în funcționarea societății, care, în cazul în care ar fi lipsită de cultură, ar fi doar un grup artificial. Cultura este cea care dă viață unei comunități. Din această perspectivă, societatea este
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
credințele străvechi în ființa strămoșilor noștri încât biserica nu a putut să le șteargă urma cu totul, fiind integrate în patrimoniul creștin. Poate că unicitatea și unitatea spațiului românesc, din punct de vedere cultural, sunt reflectate cel mai fidel de Călușari. Acest dans ritualic, moștenit de la complexul daco neolitic, este specific doar locurilor noastre și se joacă în toate provinciile istorice. Din salcia plângătoare, la trunchiul căreia se așezau pentru a hodini, strămoșii noștri au rupt o ramură. Cu un cuțit
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Meridionali activează la ora actuală aproape 22 de formații și anume În județul: Alba - 1, Brașov - 2, Caraș-Severin - 4, DÎmbovița - 1, Mehedinți - 3, Gorj - 3, Hunedoara - 2, Sibiu - 1 și VÎlcea - 5. Distribuția acestora În teritoriu este următoarea: Cugir (Alba) - Călușar la Vinerea; Șirnea și Fundata (Brașov); Buchin, Cornereva, Marga, Obreja (Gorj); Runcu (DÎmbovița); Padeș, Novaci și Tismana (Gorj); Boșorod (formație de călușari), Orăștioara de Sus (formație de călușari) În satul Costești (Hunedoara); Isverna, Ponoarele și Baia de Aramă (Mehedinți); Orlat (Sibiu); Bărbătești
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
3, Gorj - 3, Hunedoara - 2, Sibiu - 1 și VÎlcea - 5. Distribuția acestora În teritoriu este următoarea: Cugir (Alba) - Călușar la Vinerea; Șirnea și Fundata (Brașov); Buchin, Cornereva, Marga, Obreja (Gorj); Runcu (DÎmbovița); Padeș, Novaci și Tismana (Gorj); Boșorod (formație de călușari), Orăștioara de Sus (formație de călușari) În satul Costești (Hunedoara); Isverna, Ponoarele și Baia de Aramă (Mehedinți); Orlat (Sibiu); Bărbătești, Berislăvești, Horezu, Călimănești și Olănești (VÎlcea). CÎntecul popular românesc prin acuratețea și frumusețea lui melodioasă ca și prin Încărcătura versului este mult
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
1 și VÎlcea - 5. Distribuția acestora În teritoriu este următoarea: Cugir (Alba) - Călușar la Vinerea; Șirnea și Fundata (Brașov); Buchin, Cornereva, Marga, Obreja (Gorj); Runcu (DÎmbovița); Padeș, Novaci și Tismana (Gorj); Boșorod (formație de călușari), Orăștioara de Sus (formație de călușari) În satul Costești (Hunedoara); Isverna, Ponoarele și Baia de Aramă (Mehedinți); Orlat (Sibiu); Bărbătești, Berislăvești, Horezu, Călimănești și Olănești (VÎlcea). CÎntecul popular românesc prin acuratețea și frumusețea lui melodioasă ca și prin Încărcătura versului este mult apreciat de turiști și nu În
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
piatră, feudală; - etnografie și folclor: - formație muzical coregrafică (repertoriu român german), - cetate țărănească, sec. XIII, restaurată Între anii 1961-1964; - popas turistic. CUGIR. - săpături arheologice: - cetate dacică, - castru roman, la sud de VÎrful lui Petru; - etnografie și folclor: echipa de dansuri - călușari - la Vinerea; - rezervație naturală: lac glaciar Șureanu; - animale rare: În munții Șureanu - Capra Neagră, Antilopa de munte (singurul loc În Europa); - hotel și popas turistic. GÎRBOVA. - săpături arheologice: - așezare neolitică: Pianul de Jos, așezare omenească din perioada de trecere de la
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
bogată În peșteri. Aici s-a descoperit primul rest fosil uman din țara noastră din paleoliticul superior cca. 100000-10000 ani); - zonă etnografică cu satele Luncani, Ursici, Alun, unde predomină arhitectura populară (case, ocoale, șuri-inspirate din vechile stîni dacice); - foramție de călușari. BRETEA ROMÂNĂ. - m. m.: Cruce din piatră cu postament din beton, Închinată eroilor din 1914-1919, - m.m.: Cruce memorială din piatră În curtea școlii Închinată eroilor din 1914-1918, satul VÎlcele Bune; LUPENI. - m. m.: „Lupeni’29”- monument omagial În piatră și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Cetățuia (Costești); - Sarmisegetusa Regia - Grădiștea Muncelului-capitala Daciei lui Burebista și Decebal; - cetăți dacice: Blidaru, Grădiștea de Munte, Fetele Albă; - festival folcloric interjudețean „Întîlnire cu istoria”, prima duminică din mai la Costești; - zonă etnografică-arhitectură populară, unelte agricole, costume populare; - formație de călușari; - tabără școlară Costești; - cabana Costești. - pensiunea Popasul Dacilor din Costești. PETROȘANI - m.arh.: Biserica de lemn Sf. Arhangheli, secolul XVIII; - m. m.: element decorativ În fața casei de cultură; - muzeul mineritului (str. Nicolae Bălcescu 2); - m. m.: o cruce memorială dedicată
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
despre "ipoteza referirii (inițiale) la întreruperea "țopăiturilor" de eficientizare a unor munci monotone (ritmate și prin cântece)", fie despre "obstrucționarea, voită sau involuntară, a pașilor săltați, eventual chiar numărați, prevăzuți de executarea unor dansuri rituale (cum ar fi acela al "călușarilor")". 358 Iuliu Zanne, în Proverbele românilor, oferă următoarea explicație pentru originea acestei locuțiuni: "a te face să-ți pierzi răbdarea ca și pândarul bostănăriei, care a ieșit din pepeni afară ca să bată pe acei care-l ocărau" (Iuliu A. Zanne
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
la Deva în ultimul an, a vorbit despre frumoasele datini și obiceiuri tradiționale românești legate de Nașterea Domnului Iisus Hristos și Anul Nou. Au urmat colinde și recitări. Milițienii asistau la ferestre, desfătându-se și ei cu jocul Caprei, al Călușarilor și Brezei. Ziua Crăciunului s-a scurs cu o bucurie potolită, fiecare purtând în suflet amintiri de lumină din viața de familie, ca în versurile lui Radu Gyr: O, brad frumos, ce sfânt păreai în altă sărbătoare. Mă văd copil
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
românesc", precum și cu alte prilejuri. O contribuție importantă a avut la organizarea turneelor artistice realizate în colaborare cu Consiliul Culturii și Educației Socialiste (C.C.E.S.), când au fost trimise peste hotare cele mai reprezentative ansambluri de cântece și dansuri românești: Ciocârlia, Călușarii, Cindrelul, Doina Argeșului ș.a., precum și Filarmonica de stat "George Enescu", Corul de copii al Radiodifuziunii, Corul "Madrigal", condus de Marin Constantin, formații de muzică de cameră etc., turneele folclorice din Africa, America Latină, Asia desfășurându-se pe durate mari de 1
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
în ritmul căreia cei doi încep să se miște cu o rapiditate excepțională. Nu ne este greu să remarcăm că mărunțelul este mai bun dansator decît tovarășul său și că intră în dans ca-n transă. Ceva îmi amintește de călușarii noștri. Batem din palme entuzismați și asta aduce un surplus de energie artiștilor improvizați. Dar dansatorul cel înalt abandonează repede, în timp ce mărunțelul continuă un dans cu adevărat sălbatec, epuizant, fără a da cel mai mic semn de oboseală. Privește triumfător
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
referă, probabil, la „joia Moșilor“ din 1875 (29 mai/10 iunie) când, în apropierea „cortului domnesc“ ridicat aici și în prezența Domnitorului, a soției sale și a corpului diplomatic, precum și a „elitei societății românești“ s-a încins - după ce au dansat călușarii - o horă („Hora, care s-a făcut lângă cortul domnesc, n-a avut nimic caracteristic, nimic național; cu puțină îngrijire s-ar fi putut găsi în târg chiar o sută de fete și flăcăi în costum național cari să se
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fi aflat atunci 200 000 de persoane), scria concluziv în editorialul nesemnat, dar care ar putea să-i aparțină lui Cezar Bolliac: „Nu, cocoanelor elegante, domnilor consuli și domnilor străini veniți invitați și nein vitați la cortul domnesc, nu, nici călușarii ce ați văzut, nici hora pe cari ați văzut-o nu sunt cele naționale, nu sunt cele ce trebuiau să fie. Surâsul d-voastră s-ar fi prefăcut în admirațiune când ați ,fi văzut pe cele adevărate“ (TRC., an. XIII
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și unghiile degetelor în cruciș, care apoi se pun într-un ou, care se strică ceva, și apoi se pune în crucile unui drum și apoi se vindecă. Cînd copilul e apucat de friguri, să-l culce jos, să treacă călușarii* de trei ori peste el, că ci îi trece. Balega de cal e bună de friguri dacă o storci de zamă și o amesteci cu puțină apă, dînd-o de bă ut bolnavului. Primăvara, cel ce vede rîndunica întîi să caute
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]