1,458 matches
-
de orți, și de toate dările și angheriile câte sântu pe alți mișei... pentru căci i-am lăsatu să fie poslușnici la sfânta mănăstiri a Gălății”. N-am încotro și trebuie să spun un lucru care nu face cinste tagmei călugărești... Dacă-i musai, atunci spune-l, părinte. Să nu crezi, dragule, că între mănăstiri a fost pace deplină. Nuuu! Îmi amintesc de mai multe neînțelegeri între mănăstiri, nu numai de una... Eu am să-ți amintesc de una anume. Ascultă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
minciună decât spe dreptele pravile, părinte... Nu se poate spune chiar așa... Cu asemenea fapte însă ne-am întâlnit și... ne mai putem întâlni, dragule. Spunând acestea, călugărul a plecat capul, ca și cum s-ar fi simțit vinovat de acele fapte călugărești. Mi-am plecat și eu ochii, pentru a nu-l vedea cum suferă din cauza confraților săi... Gândul însă mă purta la popa Chicoș, care în al său „Ispisuc” din 10 mai 1635 (7143) a cam stâlcit vorbele. Acolo el spune
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
că, li s-au cam îngustat scutirile, fiule. Așa gândesc și eu. Acum îngăduie-mi, părinte, să spun că până a nu citi în cărțile acestea nu credeam că o față bisericească, ba chiar una pusă în fruntea unei obștii călugărești, ar fi putut să se comporte cum nu se cade cu bunurile mănăstirii pe care o păstorește. La cine te gândești, fiule, când spui acestea? Ca să nu spun eu de-a dreptul, am să-ți citesc ce scrie într-un
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
asemenea băutură. Drept să spun, părinte... nu prea. Ba chiar deloc. Aista-i mied, fiule, la care am adăugat eu unelealtele... M-aș fi mirat eu să fie o băutură simplă. Sfinția ta nu lasă nimic la voia întâmplării... Viața călugărească te învață o mulțime de lucruri... Aici ești mai întâi mai aproape de Dumnezeu, dar și de natură, care este izvor fără fund de minunății... Trebuie să știi doar unde să le cauți și cum să le folosești. Pentru toate, însă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
nici pentru pelerini. Și iată că În 1118, sub domnia lui Balduin al II-lea, sosesc nouă personagii, conduse de un anume Hugues de Payns, și constituie primul nucleu al unui Ordin al Cavalerilor Săraci ai lui Christos: un ordin călugăresc, dar cu spade și armuri. Cele trei legăminte clasice, sărăcie, castitate și supunere, plus cel de apărare a pelerinilor. Regele, episcopul, toți, la Ierusalim, le dau imediat ajutoare În bani, Îi găzduiesc, Îi instalează În incinta vechiului Templu al lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Cum am Înțeles pe urmă, Belbo Încerca să-l arunce pe colonel Între fălcile editurii Manuzio. L-am târât pe Diotallevi la Pilade, unde eu am băut un Campari, iar el un digestiv de plante. I se părea, zise el, călugăresc, arhaic și aproape templier. L-am Întrebat ce credea el despre colonel. „Pe la edituri”, răspunse el, „se adună toți insipizii de pe lume. Dar pentru că În insipizii de pe lume fulgeră Înțelepciunea Celui Preaînalt, omul cu cap se uită la insipid cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
creștin ortodoxe românești către “locurile sfinte”, adică călugărilor greci și celor de la Ierusalim. Această închinare este, însă, una de un fel deosebit, ea depășind limitele dogmelor religioase și apăsând îndeosebi asupra laturilor economice. Ascultarea practicată de regulă în sânul cinului călugăresc era floare la ureche. Importante se dovedeau a fi bunurile (averile) mănstirlor închinate, care aveau vad de scurgere liberă către înaltele stăpâniri. La facerea acestor isprăvi, culmea, puneau din răsputeri umărul și mai-marii bisericii ortodoxe din zona Moldovei, ba chiar
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
fie el și drept credincios, o poate lua uneori razna. Mai ales la îndemnul diavolului, care îi bagă sub nas ispite lumești, cum ar fi agoniseala de averi sau profitul de pe munca altuia. A aproapelui, în exprimare proprie domeniului. Colectivitățile călugărești, se știe, duc un trai auster, în comun, în rugăciune și pocăință. Toate bunurile lor sunt de folosință comună. Un singur buzunar, cu alte cuvinte. Numai că, așa cum descopere autorul, mai există și buzunare proprietate personală. Un soi de cămașă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
celor mănăstirești. Da’ una-i să fii mare vistiernic și să dai porunci și alta-i să fii prea plecat și smerit. Ascultă-l numai ce spune: ― Ia să auzim cum vorbește marele vistiernic devenit monah peste noapte. ― Fiindcă cele călugărești nu-i erau chiar la îndemână, o ia pe departe. Apoi, când se înfierbântă, ține un discurs de mai mare dragul, părinte. Ascultă-l numai: “Iată eu, închinător al Treimii, smeritul monah Gavriil, fost mare vistiernic în Moldovlahia,... pentru sufletul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
aici, fiule? ― Toată rânduiala pe care va trebui s-o urmeze călugării din mănăstirea “Sfântul Sava” de la Ierusalim în ziua de pomenire a părinților și a fiicei lor Anesia. ― Și anume? ― Apoi prea seamănă a petrecere și nu a pomenire călugărească, când spune ca “să le facă seara parastas cu colivă și la trapeză mâncare și băutură, iar dimineața liturghie și colivă și iarăși la trapeză mâncare și băutură”. ― Tocmai asta mi-a atras și mie atenția, dragule. Sfințiile lor o cam
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Chalke, lângă Constantinopol ... să-i fie metoh cu toate dreptățile și stăpânirile ei... și cu toate moșiile și morile și hotarele... Iar venitul strâns de la moșii să se trimită la sfânta mănăstire... pentru ajutorul și odihna fraților ce trăiesc viață călugărească într-însa”. Auzi, sfințite, ce poate să spună un voievod al Moldovei! Venitul strâns de la moșii să fie trimis la “sfânta mănăstire... pentru ajutorul și odihna fraților ce trăiesc viață călugărească într-însa”. Adică ei stau cu mâinile în sân
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
mănăstire... pentru ajutorul și odihna fraților ce trăiesc viață călugărească într-însa”. Auzi, sfințite, ce poate să spună un voievod al Moldovei! Venitul strâns de la moșii să fie trimis la “sfânta mănăstire... pentru ajutorul și odihna fraților ce trăiesc viață călugărească într-însa”. Adică ei stau cu mâinile în sân și primesc paralele de pe bogățiile Mănăstirii din Țarină! Aș mai adăuga, părinte, și dania făcută Mănăstirii din Țarină la 10 mai 1635 de popa Chicoș. El dăruiește mănăstirii două vii. ― Te
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
ți-a ghicit gândurile care hojma te frământă. Așa că toate treburile curg după dorința și privegherea sfinției sale. De ce? E ușor de priceput. Aici te afli într-o mănăstire și tot ce mișcă în curtea și în jurul ei este sub regim călugăresc. Imaginează-ți ce s-ar întâmpla dacă tu ai umbla toată ziua cu Zâna și vestea ar ajunge la urechile starețului sau la ale altora mai sus puși”... “Îți sunt dator cu o mulțămită, fiindcă ai întărit bănuiala mea”. “Dar
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
mă surprinzi, fiule. Cu ce te-am surprins, sfințite? ― Cu viziunea ta asupra vieții monahale. Da’ de unde știi că prin preajmă nu era vreun dălcăuș care la vremea potrivită să urce cu vreo oală burduhoasă plină ochi cu un vinișor “călugăresc”? Până una-alta, însă, ia o gură din ulcica cu ceai de fructe din pădurea mănăstirii noastre. Și ai să uiți oala burduhoasă - a încheiat bătrânul vorba cu zâmbet larg. După ce am băut din ceaiul făcut de Zâna sau Sevastița
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
pronunț.. ― Aș mai avea o întrebare, sfințite. ― Numai să nu fie ca cea de dinainte. ― Nu pot garanta, sfințite. ― S-o auzim. ― De unde până unde, monahiei Martha, catigumena Socolei, i se spunea și “doamnă”? ― Poate o fi ieșit din cinul călugăresc și acum era doar “doamna Martha”. ― Aș vrea să mai spun că “nimicnicia noastră” - patriarhul - nu se poate abține și cade în păcatul de a rosti “patrierșăscul” blestem îndreptat asupra oricui: “fie mare fie mic, oricine ar fi; să fie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
statornicise obiceiul ca domnii și boierii avuți să facă danii mănăstirilor, nu numai în diferite obiecte de uz bisericesc, ci și în moșii, încât, cu vremea ele ajunseseră să posede întinse pământuri, exploatate după bunul plac al mai-marilor în ierarhia călugărească. Purtarea acestor călugări ghiftuiți și destrăbălați jignea sentimentul demnității naționale. Mănăstirile închinate nici măcar nu plăteau vreo dare statului. Veniturile lor nu erau controlate de nimeni, fiind risipite în scopuri străine de țară, de către <nămolul acela tot crescând de călugări fără
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
mai rar și seara defel. Prietenii Zaharia, Buțureanu, onor. Drăghici, d-rul Max s-au întors în țară; numai eu, cocostârc străin, măsur malurile Limanului cu picioarele mele arhioloage. Salutări multe companiei calomnioase de la Barothy, cuibului negru de suspiciuni asupra caracterului călugăresc al celui ce semnează cu toată afecțiunea al tău M. Eminescu Adresa mea: M. Eminescu a Odessa [... ] 204 [PETRU NOVLEANU] Liman, 18 august 1885 Dragă Novlene, Pîn-acum am trimis șapte scrisori în țară, - aceasta e a opta. Nu știu ce-
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
să-i trimită la mănăstiri... Așijderea, am înțăles...precum o samă de călugări își țin bucate osebit de mănăstiri, cu odăile lor, și-și poartă grijă de bucatele lor și după trebele lor umblă...și au stricat de tot potvigul călugăresc și obiceaele cele bune a sfinților părinți...Pentru aceea, sfinția sa părintele mitropolitul să aibă a li lua toate bucatele... și să-i înhereze și pre izvod să le dea pe seama egumenului în bucatele mănăstirei... Și nime să nu stea împotriva
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
grup de foști deținuți politici s-a constituit într-un comitet de inițiativă, având drept scop strângerea de fonduri pentru ridicarea, alături de Mausoleu, a unei case parohiale. În această casă, cu binecuvântarea noastră, vor locui zi de zi, după rânduiala călugărească, câțiva călugări ai sfintei noastre mănăstiri, care se vor îngriji de Mausoleu și de mormintele de la Râpa Robilor, slujind zilnic slujbele și rugăciunile de pomenire a celor ce și-au dat viața pentru Hristos și neamul românesc. Comitetul apelează la
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
grele și părere de rău. Spunea Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei că „intensitatea acelor momente a rămas înrădăcinată puternic în ființa multora, deoarece celui care a cunoscut și a încercat să trăiască cât de cât real dulceața vieții călugărești îi este foarte greu să o uite.” Simpozionul dedicat Decretului nr. 410/1959 s-a desfășurat în trapeza Mănăstirii Secu și a fost precedat de slujba Sfintei Liturghii, oficiată de Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iașilor și Mitropolitul Moldovei și Bucovinei
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
ia contact cu valorile religioase, istorice, culturale care au format imagini sufletești ce nu pot fi uitate și care vin să împodobească ființa sufletească a fiecăruia. Pr. Prof. Nicolae Nicula Prof. Nicu Octavian Diac. M. Velea 30 martie 1994 Vocațiile călugărești din Transilvania și-au găsit adesea liniștea sufletească în mănăstirile de peste munți și în trecut și astăzi. Aceeași liniște sufletească și bucurie duhovnicească am găsit și eu astăzi, vizitând și participând la Sfânta Liturghie din Mănăstirea Secu. Reîntorcându-ne în
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
Ciprian. Avizat, dramaturgul îi va răspunde cu umor, semnînd... Demetru Dem. Demetrescu-Buzău... „Scandalul” - foarte probabil regizat de cei doi, cu secret amuzament - se încheie așadar fericit: scopul fusese atins. Merită atenție și regia mitizantă: în articolul menționat, Arghezi rememora botezul „călugăresc” al lui Urmuz, creionîndu-i un portret de om sfios și ciudat, din altă lume, pentru a observa în final „coincidența” dintre scrierea amintitului articol și apariția, la Cîmpina, a revistei Urmuz, cu un „portret sintetic” al idolului, reprodus în clișeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
doar șase au fost cercetate (săpături sistematice sau sondaje): două în județul Bacău, în localitățile Oncești (punctul Poarta Țarinei) și Cociu-Motoșeni (punctul Sud-Estul satului) și patru în județul Vaslui, la Dodești (locuințele aceleeași așezări găsite în două puncte, Șipot și Călugăreasca), Gura Idrici (punctele La Coșare sau Islaz), Tanacu (punctul Chiscul Ulucilor) și Negrești (punctul La Lutărie sau Cimitirul evreiesc). Cele mai multe complexe de locuințe s-au dezvelit la Dodești (18 locuințe adâncite și o locuință de suprafață), Gura Idrici (cinci locuințe
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
bârne era dispus orizontal și prins între stâlpi dubli, care oferea mai multă siguranță, motiv pentru care a mai fost utilizat și în cadrul altor locuințe ale stațiunii . Rar a fost întrebuințată locuința de suprafață, semnalată la Dodești (L10), în punctul Călugăreasca (pl. XXI/3), sub aspectul unei colibe, din nuiele împletite (imprimate pe chirpici) sau dimpotrivă ca o casă patrulateră (potrivit formei platformei de chirpici). Dimensiunile ei erau de 4,25 m lungime x 4 m lățime, iar adâncimea inițială de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
găsit 19 locuințe (18 locuințe adâncite și o locuință de suprafață), iar altele, cel puțin șase (conform opiniei autorului), au fost afectate de eroziunile provocate de ploile abundente ori de lucrărilor agricole anuale, din timpul cercetărilor arheologice de pe ambele terase (Călugăreasca și Șipot). Potrivit acestor informații, situația se schimbă în Bazinul Bârladului, unde numărul maxim de locuințe dintr-o așezare ajunge la circa 25, cu un total de aproximativ 100-125 de persoane. O situație identică întâlnim la Izvoare-Bahna (jud. Neamț), unde
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]