833 matches
-
al unui roman care cere Încă mult de lucru”. „Dacă Cetatea de foc - piesa lui Mihail Davidoglu - scrie Cornel REGMAN 40 - situează pe spectatori În mediul marilor oțelării de la Reșița și Într-un moment foarte apropiat de cel actual, Ion Călugării, În romanul său Oțel și pâine Își duce cititorul cu doi-trei pași Înapoi, Într-un alt important centru siderurgic al țării noastre - acela al Hunedoarei. Este semnificativă această preocupare, comună la cei doi scriitori, de o oglindi În operele lor
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cheie pentru bunul mers al căsniciei. Ca și la alți prozatori ai secolului, moravurile sociale sunt adesea surprinse adecvat. Pentru acest tip de observații, critica îndreptându-se de astă dată spre viața monahală, merită menționată și nuvela Sora Agapia sau Călugăria și căsătoria, inspirată poate de nuvela Le Religieuse a lui Diderot sau mai curând de Soeur Anne a lui Paul de Kock. SCRIERI: Câteva ore de colegiu, București [1846]; Florica, București, 1847; Arpa română, București, 1852; Istoria Câmpulungului, prima residență
ARICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285450_a_286779]
-
Carpaților, București, 1860; Trâmbița Unirii și Sărbătoarea națională, București, 1860; Misterele căsătoriei, I-III, București, 1861-1886; Procesul meu pentru „Oda la Grecia”, București, 1863; Capii revoluțiunii române de la 1848 judecați prin propriile lor acte, I, București, 1866; Sora Agapia sau Călugăria și căsătoria, București, 1871; Flori de la Tușnad, București, 1872; O preîmblare pe munți sau Lumea reală și lumea ideală, București, 1872; Carbonarii, București, 1873; Corespondința secretă și acte inedite ale capilor revoluțiunii române de la 1848, I-III, București, 1873-1874; Istoria
ARICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285450_a_286779]
-
în gură (cuviosul păstra cu cinste pravila), dar îndemnul la vorbă îi creștea deopotrivă cu veselia celorlalți. în copilărie părintele fusese cioban. Orânduindu-i turmă, câini și asin, baciul la învățat puțintică slovă. De la știința asta i s-a tras călugăria. Prea cinstitul și-aducea bine aminte de nopțile cu tăria încremenită când, dinspre munții profilați în aer, se răsfira un abur străveziu. Baciul mocnea lângă jar în timp ce băiețandrii dormeau între câini la oi. Un clopot s-auzea stâns iar câte
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
vestit. Nu știam câtă vreme aveam să fim plecați sau ce nu era În regulă cu mine. Nu acordam prea multă atenție detaliilor. Tot ce știam era că nu mai sunt o fată ca toate celelalte. În secolul al șaselea călugării ortodocși au scos mătasea din China prin contrabandă. Au adus-o În Asia Mică. De acolo, aceasta s-a răspândit În Europa și, În cele din urmă, a traversat oceanul până În America de Nord. Benjamin Franklin s-a Îngrijit de industria mătăsii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
priceput pentru întâia oară înțelesurile învățăturilor și ne-am hotărât să ne supunem fără preget acestei credințe. Poticnindu-se din când în când, grămăticul citea înainte scrisoarea pe care o pregătise el însuși. — Așa încât, în numele dragostei și prețuirii noastre pentru călugării creștini, vom ridica biserici și ne vom da toată osteneala ca să răspândim binele. Vom fi bucuroși să îndeplinim în țara noastră tot ce Sfinția Voastră ar putea socoti trebuincios pentru răspândirea legii lui Dumnezeu. Sfinția Voastră nu trebuie să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
sentimentul unei nespuse zădărnicii. Toți acești oameni ai bisericii adunați acum în această sală de întruniri n-aveau cum să înțeleagă nici limba și nici cuprinsul scrisorii căreia solii japonezi îi dădeau citire. — Așa încât, în numele dragostei și prețuirii noastre pentru călugării creștini, vom ridica biserici și ne vom da toată osteneala ca să răspândim binele. Vom fi bucuroși să îndeplinim în țara noastră tot ce Sfinția Voastră ar putea socoti trebuincios pentru răspândirea legii lui Dumnezeu. Sfinția Voastră nu trebuie să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Sapaudiei, nori mari se vălătuceau continuu, încet și maiestuos, deasupra acelei văi uitate de lume. Aerul era curat, adesea rece, chiar și în lunile de vară. întinderea domoală acoperită de iarbă oferea pășune pentru o mică turmă de oi și călugării cultivau, pe mici porțiuni de teren, puțin ovăz. Grădina de legume, situată imediat sub zidul exterior, asigura la masa cenobiului suficiente legume și cartofi. După cum bine se vede, nu se putea găsi un loc mai bun pentru cineva care ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
vorbit băietanu ista. „Madama“ cercetă cu privirile-i ascuțite pe Niță Lepădatu, apoi închise ușa trântind-o. —Hm! așa-i! zâmbi moș Nastase... iacă, așa umblă ascuțit și vorbește ascuțit călugărița noastră... —Care călugăriță? întrebă flăcăul. —Asta. A venit de la călugărie, ș-acu îngrijește de gospodăria boierului. Iute muiere! Așa grăiește totdeauna... Vrea să-i simțim stăpânirea... Da’ altfel nu-i ră la inimă... Stă de vorbă cu Marghiolița - ș-apoi îi spune o mulțime de-ale ei... Ce să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Cu un ton oarecum de încuviințare, am murmurat, destul de tare ca să fiu auzit: — Fie ca aceia care dețin adevărul să-l elibereze! Clement lăsă să se audă un râs confuz. Apoi reluă: — Să rezumăm. Fratele Leon nu va intra în călugărie; va intra doar în diplomație, la fel ca fratele Francesco. Liniștit acum, acesta își împreună mâinile, luă o mutră cucernică și rosti cu voce comică: — Dacă fratele Leon are oroare de adevăr, să nu se teamă: nu-l va întâlni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
și păstorii aflați în trecere să se oprească și să-și aducă omagiul în locul rudelor absente. Potrivit obiceiului, în Orașul Interzis s-au ridicat trei corturi mari. Unul e folosit pentru a pune corpul neînsuflețit, al doilea îi adăpostește pe călugării, lama și preoții care au venit de departe, iar ultimul e pentru primirea rudelor și a oaspeților de rang înalt. Alte corturi, mai mici, au fost ridicate în curte pentru primirea vizitatorilor. Corturile au cam zece picioare înălțime, iar stâlpii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
în iarbă. Le-a luat ani de zile și sute de meșteșugari ca să realizeze această lume din hârtie, iar în câteva minute ea are să fie transformată în cenușă. Cântările au început și focul a fost aprins. Pe măsură ce flăcările se înalță, călugării, lama și preoții aruncă chifle peste capetele mulțimii ce ovaționează. Chiflele urmează să fie consumate, chipurile, de fantomele fără adăpost. E un gest al mărinimiei doamnei Jin. Împăratul Hsien Feng a lipsit de la început până la sfârșit, susținând că e bolnav
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
însă, Muntele Hiei a fost redus complet la neputință, iar oamenii de-acolo s-au prosternat la pământ și au jurat credință fază de Azuchi. — De formă, fii sigur. Dar cum vor uita ceilalți preoți și rudele oamenilor masacrați, precum și călugării ale căror temple și mânăstiri străvechi au fost arse, ura care le trăiește, de atâția ani, în suflete? Morții trebuie să fi numărat zece mii, iar clădirile se aflau acolo de pe vremea Sfântului Dengyo. Mitsuhide oftă prelung. — Nu aveam cum să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
casă se afla lângă biserica armenească cea veche. --Cumetre. Nu știu dacă ți-am zis sau doar am gândit ceea ce vreau să-ți spun acum. --Asta doar tu o știi. --Voiam să-ți spun că pe unii dintre sființiile lor călugării nu-i prea trăgea duhul la muncă. --De unde ai scos asta, prietene? --Să vezi cum o învârt și o dezvârt mereu, ca să cadă în picioare și cu buzunarele de la falon pline - mi-a răspuns gândul de veghe, gesticulând cu
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
vodă și pe urmă om mai vedea... “Scriem domnia mea tuturor slugilor noastre care vor merge să strângă birul din târgul Iași și șoltuzului și pârgarilor... voi să lăsați în pace de toate angheriile o casă ce au rugătorii noștri călugării de la sfânta mănăstire de la Sfântul Sava ce este aproape de Chervăsărie”. --Știi foarte bine că o casă simplă nu putea fi luată sub pulpana lui vodă așa tam-nisam, chiar dacă în ea erau aciuați niscai călugărași. --Și atunci ce bănuiești că se
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Dosoftei. S-a născut în anul 1624. Gheorghe Duică spune despre Dosoftei, că s-a născut aproape de Mănăstirea Probota, însă locul precis nu-l cunoaște. „Pe la 1649 se călugărește la Mănăstirea Probota. Primele cunoștințe le capătă tot la Probota, înainte de călugărie, apoi la școala înaltă a lui Vasile Lupu din Iași și în sfârșit la cea din Lvow (Polonia)”215. Impresionat de cunoștințele acestui mare ierarh, Ion Neculce i-a făcut următoarea caracterizare: ,,Acest Dosoftei Mitropolitul (...) multe limbi știa: elenește, latinește
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
fiind martor la încheierea acestui act în ziua de 22 ianuarie 1947. Părintele Ghedeon, egumenul de la Horăicioara de acum 30 de ani în urmă a devenit monah în obștea Mănăstirii Cetățuia în anul 1937, pe 30 octombrie, fiind frate de călugărie a duhovnicului Ieronim Gagea, consăteanul său. S-a născut în anul 1907, în localitatea Goești Lungani, Iași. „În registrul de evidență a monahilor din cancelaria de la Horaița se spunea despre el că a dus o viață smerită și a avut
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Mihai. De copil a intrat în obștea Mănăstirii Neamț, unde a trecut prin toate ascultările monahale. A lucrat un timp la tipografia mănăstirii. În anul 1949 a fost tuns în monahism de către Arhimandritul Melchisedec Dumitriu, avându-l ca naș de călugărie pe Protosinghelul Nifon Corduneanu, primind numele de Mitrofan. În arhiva Mănăstirii Neamț, în actele anului 1953 îl găsim ca fiind viețuitor al schitului Vovidenia care aparținea de Mănăstirea Neamț, cu ascultarea la casa mitropolitului Visarion Puiu. A urmat cursurile seminarului
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
le-a înlocuit cu mozaic. Pentru lucrările de restaurare poate fi considerat ca al doilea ctitor al mănăstirii, deoarece într-o perioadă grea pentru viața Bisericii, el a știut să continue viața monahală și chiar să închinovieze tineri dornici de călugărie. Aici au stat mulți tineri care proveneau din familii sărace în perioada cât au studiat la Iași. I-a călugărit și preoțit pe mulți tineri, iar în fața autorităților comuniste se justifica că aceștia nu sunt decât muncitori, care nu și-
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
și vor să lucreze la mănăstire. Așa și-a motivat prezența tinerilor în mănăstire. Din anul 1982, arhimandritul Mitrofan a primit ascultarea de exarh al mănăstirilor Arhiepiscopiei Iașilor, calitate în care a participat la hramuri de mănăstiri, sfințiri de biserici, călugării, înmormântări, etc. ca delegat al Mitropolitului. A fost un om apreciat atât de frații din cinul monahal, dar și de numeroși oameni de cultură, de mulți ierarhi și preoți care l-au cunoscut sau care i-au fost colegi la
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
1958 episcopul Teofil l-a călugărit. L-a avut ca naș pe părintele Iustinian Crețu. În anul 1960 a fost hirotonit diacon, dar bucuria slujirii i-a fost risipită de hotărârea luată de statul comunist care a trimis în lume călugării tineri. Un an a fost angajat cântăreț la o biserică din Slănic Moldova. Dacă nu a fost reprimit în viața monahală, a luat decizia să lucreze ca factor poștal în orașul Roman. După doi ani, în zilele de concediu s-
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
și om mai vedea ce gânduri ne trec prin cele capete. Îl ascult pe călugăr și mă alătur de el, urmându-i pașii. O întrebare mă frământă totuși și o pun cu glas plin: Da’ ce au mai făcut sfințiile lor - călugării de la Trei Sfetite? Ei, nu doar vecinii lor au fost pârâți că au împresurat locul dinspre zidul Trei Sfetitelor. Păi așa spune, părinte. Îmi amintesc doar de o mărturie a unor hamali din târg, dată la 20 februarie 1760 (7268
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
pivniță de piatră...împotriva chervăsăriei domnești, în Ulița Rusească”. De data asta, am fost un simplu privitor și ascultător, dar... Dar nu te grăbi, pentru că această danie - după cum aflăm dintr-un „Uric sîrbăscu” - la 14 aprilie 1652 (7160) „Rugătorii noștri călugării de la sfînta mănăstire ce ...iaste făcută și zidită den temelie de răpăosatul Miron Barnovschie vodă...s-au jeluit înaintea noastră,...dzicând așe: cum întărituri ce au avut și alte drese de danie și de miluire...de la ctitorul său...Miron Barnovschie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Nenorocirea lui Toader Vârnav și a neamurilor lui, care au venit în fața lui vodă, a fost că „le-au perit alte drese din mîna părinților lor la dzilele lui Gheorgi Ștefan vodă. Și neavînd cu ce răspunde, să fie împresurat călugării de iznoavă acel loc de casă”. „Iar rugătorii noștri călugării de la Barnovschi”, spune vodă, „așea au dat seama...cum că ei nu știu de acea poveste de atunci, nici de acea pîră, nici pentru care loc de casă s-ar
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
venit în fața lui vodă, a fost că „le-au perit alte drese din mîna părinților lor la dzilele lui Gheorgi Ștefan vodă. Și neavînd cu ce răspunde, să fie împresurat călugării de iznoavă acel loc de casă”. „Iar rugătorii noștri călugării de la Barnovschi”, spune vodă, „așea au dat seama...cum că ei nu știu de acea poveste de atunci, nici de acea pîră, nici pentru care loc de casă s-ar hi pîrît...fără cît, unde iaste această pivniță și dughenile
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]