466 matches
-
așezam peste fân patru crengi de brad ca să nu ia vântul vârful ei. Până la această operație, fânul se făcea porșori, porșorii se adunau și iar se Împrăștiau. De abia pe urmă se adunau În jurul unui prepeleac, după care Începea clădirea căpiței. Și când mă gândesc la mama, sărmana, că era să mă nască pe vârful unei căpițe la Piciorul Ars În 14 august 1937, zic În sinea mea vorba lui Creangă: Ce mai vremi și ce mai oameni! Cositul dura până
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
fânul se făcea porșori, porșorii se adunau și iar se Împrăștiau. De abia pe urmă se adunau În jurul unui prepeleac, după care Începea clădirea căpiței. Și când mă gândesc la mama, sărmana, că era să mă nască pe vârful unei căpițe la Piciorul Ars În 14 august 1937, zic În sinea mea vorba lui Creangă: Ce mai vremi și ce mai oameni! Cositul dura până după cincisprezece august, iar dacă vara era ploioasă, dura și mai mult. Dacă mai amintim și
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
pomenit domn peste o țară ocupată de nemți. Oastea lor cuprinsese țara din munte până în Argeș, cu prada și jaful spărgeau magaziile și pivnițele boierilor, mâncau, beau și distrugeau totul, siluiau femeile de ajunseseră să fugă toate prin poduri și căpițe. Împăratul îmi cerea să întrețin timp de șapte luni cincisprezece mii de ostași și să plătesc drumul lor până la granița cu franțujii, opt sute de mii de florini. Asta a fost treaba Bălăceanului și a văduvei răposatului vodă, doamna Maria. Că
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cum portița să-i deschidă, Dar rușinea-i virginală de la scopu-i o abate. Nu, nu! Ca din întîmplare, ca dincolo rătăcită, "Să mă afle cumva noaptea și să-mi caute chichiță". Și când luna împle noaptea, trist, ea urcă o căpiță, Sare gardul și timidă lin pășește îndrăgită... Rămâneți cu bine toate a copilăriei soațe, Căci instincte tăinuite au învins în ea fecioara. "Ce-am să pierd? - gândește dânsa - tot îmi spun de o comoară "De păzit grea, ce odată trebue
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
atașat verbului capio, is, cepi, captum, capere „a lua, a apuca, a conține, a înțelege, a simți, a poseda”, de unde rezultă că a începe și incipio au altă bază etimologică, pe care o întâlnim în a încăpea, a căpui, capcană, căpiță, copac, copoi, ceapă etc., rădăcina fiind cap, cop-, cep, cup-, chip, chef etc. Latina însăși avea pe incipit, formă invariabilă pentru „il commence”, care denumea primul cuvânt dintr-o scriere, și pe incipesso sau incipisso „commencer”, iar formele it. cominciare
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
în proporțiune de cel puțin opt la zece către toți ceilalți termeni de altă origine”. Această situație este exemplificată cu plug, cobilă, grindei, cormană, plaz, rariță, brazdă, răzor, a îmblăti, țelină, ogor, târnăcop, tern „scaiete”, polog, greblă, snop, stog, claie, căpiță, grapă, lopată, coasă. Este și aici de remarcat faptul că românii și-ar fi însușit termenii agricoli nelatini cu mult înainte de a practica agricultura. „Ei bine, afirmă Hasdeu, în curs de vreo șapte veacuri, pitulați întrun colț al Daciei, părinții
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
69 burtă, 134 but, 131 butaș, 131 bute, 131 butnar, 131 butoi, 131 butuc, 131 cale, 102 calic, 99 calup, 56 cap, 95 capcană, 95 Carpați, 56 carpen, 56 caș, 134 catâr, 194 a caterisi, 195 călău, 53 căluș, 53 căpiță, 95 a căpui, 95 cărare, 102 cărăruică, 103 a căta, 194 către, 46 a se cățăra, 195 câț!, 194 ceapă, 95 ceh, 52 cer, 105 cerc, 98 cetate, 97 chef, 95 chei, 53 cheie, 53 a chema, 46 chilie, 46
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
întoarcă pe trotuar din cauza unui microbuz care mergea cu viteză mare și cu sirena pornită. Urcă apoi în grabă scările colegiului și dispăru în piață, unde târgul meșteșugurilor era în toi, precum un ac pe care-l scapi într-o căpiță cu fân. Capitolul XVII Erau peste tot... Sute de polițiști. Toți căutându-l pe el. Încă respira greu din cauza goanei, iar plămânii îl înțepau. La fel și mușchii picioarelor. Se opri și se rezemă de una din clădirile colegiului. În fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
anonime pe lângă zidurile cetății. La piață bărbatul femeii primește ca rest, trei cocoșei de aur. Este primul semn. Acasă femeia Încă doarme. Somnul ei, un somn lihnit. Visul ei: O fetiță cu o lumânare aprinsă În mână, ieșind dintr-o căpiță de fân uscat. Este al doilea semn. E Marți, ziua sfântului Mamant. Și după-amiază către orele cinci cazi tu În lume. În lumea plină de oameni, adică de români, de sași, de unguri și de alte naționalități. Pe ici pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
la satul mic ascuns Într-o căldare a dealurilor, Înconjurat de păduri, la Încheierea colectivizării, la lumina electrică, la râpele adânci pline de urzici și de brusturi, la ulița bunicii, la pârâu, la fântâna cu apă rece ca gheața, la căpițele de fân, la cânepa pusă la Înmuiat În Târnava, la pomii din grădină plini de mere și pere cu miezul roșu, la cărarea șerpuită a viilor care te scoate departe, În drumul Blajului, la cât de adâncă este pădurea, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
explozii, bucătării vechi cu oalele lor cu tot, Încă fierbând ciorbe, tocane, cozonaci, ba chiar șervețelul acela brodat pe care stătea scris cu ață vernil: „Când nevasta e frumoasă și mâncarea e gustoasă”. Zburau prin aer tancuri, care alegorice, livezi, căpițe, difuzoare, reactorul atomic de la Măgurele, Teatrul de vară 23 August, polonice, cinema Elena Pavel, dricul lui Țăpăligă, Războiul de o sută de ani, Polixenia, Liceul nr. 38, profesoara de socialism științific, Halele Obor, tramvaiul 9, talciocul, hingherii, scafandrii, Palatul Pionierilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
cioc, Gagarin, pachete de lame Gillette, blonda grasă și transpirată ca un Saint-Bernard, șareta poștalionului cu locomotivă cu tot, bunicii rătăciți prin America, blide pline cu lapte, papagali extrăgând planete de tânăr, fetița cu lumânare În mână ieșind dintr-o căpiță de fân uscat, colaci strânși pentru Bobotează, vaca Bertha, scutece ude și murdare, Sandu legat de scaun și biciul năpustindu-se asupra lui, spielhosen-ul colorat, ștrandul Floreasca, mătușa lui Cucu, Iosif Vissarionovici Stalin, cooperativa Chimica Populară, fioroasa Godzila, moartea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
de teracotă zburau În văzduhuri, parcă În amintirea celor o sută de lei cu care fuseseră cumpărate. În oglindă, pajiști imense adunate de-a lungul anilor În memoria ei, peste care șirul fetelor aliniate una În spatele celeilalte se Îndreptau printre căpițele de fân Împrăștiate până În zare. Fetele purtau „purtata” ritmic, cu pas egal, În acest paradis vegetal. Se auziră acele povești spuse, oare de ce lui, În iernile bucureștene, lângă sclipirea fierbinte a teracotei albastre așezate lângă patul Înalt; ei doi pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Învățătoare din Lupeni, la scara blocului o copilă plânge că n-are bani să-și cumpere cerneală pentru școală, e zi de leafă, minerii zac prin cârciumi. Pleci cu Învățătoarea pe câmp, În lungul căii ferate, și acolo, În dreptul unei căpițe de fân o Îmbrățișezi, și ea se lasă moale În brațele tale și ți se dăruiește pe loc. Fânul uscat Îi Înțeapă pulpele, locomotiva șuieră și huiduie, aruncă În voi cu cotoare de măr, cu sticle, cu bucăți de pâine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
fojgăiala voastră prin această lume de șmecheri și puști de bani gata, Încep să transpire de averi uteciștii, gata să vă Înfigă dinții În gât. Așa Începe prietenia ta cu Oacă. Greu de dus povara unor ulițe de sat, a căpițelor stinse ca niște puncte pe dealuri În carcasa de piatră a orașului. Și În timp ce trenul În care te afli aleargă Încă lihnit prin tunel te gândești că undeva, deasupra, În noapte, alte trenuri aleargă neobosite spre alte destinații. Se cam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
sute de sticle, iar eu - nepotul lui preferat - mă uitam la tabloul din fața mea, mă strecuram prin acea pânză în peisajul respectiv, în care țăranii secerau grâul în fața munților Jura și peste vârfuri pluteau norii înalți de vară. Țăranii făceau căpițe de fân, iar galbenul lor saturat îmi amintea de poveștile pe care ni le spunea mama despre anii petrecuți în România. Evadam în această lume de dinaintea timpului meu, mă întorceam la coase și seceri ca să mă aflu acolo în siguranță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
o naștere pe care s-o prevezi fără probleme. Iar dacă într-o bună zi țăranul dat dispărut în Rusia ar fi apărut totuși în poartă... Întors acasă târziu... Afară în fața ușii... De multe ori încă am mai scotocit prin căpițele de fân de-a stânga și de-a dreapta drumului de țară, mai puțin pentru tânăra femeie cu fața mare, pe care se odihneau lumina lunii și o sumedenie de pistrui, mai mult în căutarea mea, a eului meu dispărut din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
nou legal la britanici, în Göttingen, după câteva zile în care am înfulecat din nou pe săturate în apropiere de Nörten-Hardenberg, la un alt camarad care era fiu de țărani și avea un ușor defect de vorbire. Dar fără alte căpițe de fân. Nimănui nu i-am mai ghicit în palmă cu folos. Nimic, în afara unei neliniști lipsite de țintă și pe care nici un domiciliu stabil nu a mai reușit să o ispitească. Și totuși trebuie să mă fi prezentat la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
credință. Doi discipoli ai existențialismului, ce nu cunoșteau termenul acesta care tocmai începea să fie la modă sau, dacă da, numai din auzite. Amândoi citiserăm din Zarathustra și culeseserăm de cine știe unde sublime monstruozități lexicale precum „inițialitate“ și „aruncare în lume“. Căpițe de fân nu existau în regiunea asta. Pe urmă, după primul îngheț, când sfecla era gata de cules, ne duceam după lăsarea întunericului pe câmp cu saci și cu coșuri, grăbiți, cu sape cu cozi scurte. Nu eram singurii care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
început, alergau în jurul ei până ce mama lor o făcea bucățele cu ciocul. Când puii crescuseră ca la o săptămânădouă, pe la mijlocul zilei, toate păsările din curte au dat semne de spaimă. Au fugit și s-au adăpostit pe sub șopron și pe lângă căpițele de paie. Aici stăteau ciuciulite, cu capul răsucit să poată privi cerul cu un ochi. Unele se uitau chiorâș spre cer și cârâiau a primejdie. Adică, le anunțau și pe celelalte. A cârâit și cloșca mea și a chemat înspăimântată
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
prin anii ’50, și o vedem Împreună cu iubitul ei pe cîmpul sovietic, la coasă, imaginile sînt precum secvențele de propagandă cunoscute, diferind ușor prin cîte-o scenă cu el fumînd o țigară, cu ea privindu-l cu dragoste, cu amîndoi În căpiță. Nu e vorba de vreo masochistă nostalgie după vremurile comuniste, ci de melancolia trezită-n noi de timpul cînd viața avea parfum, pentru că indiferent unde i-am petrecut, exceptînd Închisoarea, sînt anii cînd eram tineri. Koncealovski face o demonstrație. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
A vrut cineva. De ce? — Charles... se poate să fi fost un accident. Poate au ținut prea mult la microunde o porție din gustările alea crîncene ale lor, s-a produs o scînteie și s-a aprins toată casa ca o căpiță de fîn. Pe urmă Frank, din cine știe ce motiv personal, Începe să joace rolul lui Joseph K(##notă: Josef K, personajul principal din romanul Procesul, de Franz Kafka. Josef se trezește Într-o dimineață și, fără niciun motiv exprimat, este arestat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
secunde ale atacului, noi am reușit să ieșim la timp din vagon. În jurul nostru mulțimea se îmbrâncea, țipa, se agita înnebunită și, nu știu cum, la un moment dat, ne-am pierdut. Am regăsit-o după câteva minute lungi, ghemuită după o căpiță de fân. Își închipuia că acolo este protejată. Când m-a zărit, a zâmbit fericită. Și acum regret că nu i-am întors zâmbetul, dar eram prea grăbit să o pun la adăpost. Doar am smucit-o de mână trăgând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Ioan, Curculescu, Marian, Dincă, Constantin și Soare, Aurel Constantin. Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi. Manual pentru clasa a XII-a. București: Petrion. [Ediția a doua publicată în anul 2001]. 2000. Brezeanu, Stelian, Cioroianu, Adrian, Müller, Florin, Căpiță, Carol și Retegan, Mihai. Istoria românilor. Manual pentru clasa a XII-a. București: Rao Educațional. 2000. Lazăr, Liviu și Lupu, Liviu. Istoria romanilor. Manual pentru clasa a VIII-a. București: Teora. 2003. Bozgan, Ovidiu, Lazăr, Liviu, Stamatescu, Mihai și Teodorescu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Alexandru, Manea, Vasile Aurel, Palade, Eugen și Teodorescu, Bogdan. Istorie. Manual pentru clasa a XII-a. București: Corint. 2008. Dobrincu, Dorin, Grosescu, Raluca și Stamatescu, Mihai. O istorie a comunismului din România. Manual pentru liceu. Iași: Polirom. 2008. Petre, Zoe, Căpița, Laura și Ciupală, Alin. Istorie. Manual pentru clasa a XII-a. București: Corint. 2010. Băluțoiu, Valentin și Grecu, Maria. Istorie. Manual pentru clasa a XII-a. București: Editura Didactică și Pedagogică. Manuale de educație și cultură civică 1994. Chirițescu, D.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]