603 matches
-
1972; Răsad de spini, București, 1973; Pasteluri, București, 1974; Cărticică de patru ani, București, 1974; Ape cu plute, București, 1975; Limanul orei, București, 1976; Poeme, pref. Eugen Simion, București, 1977; Ploi de piatră, București, 1979; Umbră pentru cer, București, 1981; Cărticică de cinci ani, București, 1983; Cină bogată în viscol, București, 1983; Planta memoria, București, 1985; Cheia închisă, București, 1987; Pietre sălbatice, București, 1988; Cărticică de șase ani, București, 1988; Ultima Thule, București, 1990; Zgomotocicleta, București, 1996; Foșnet fabulos, Timișoara, 1997
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285973_a_287302]
-
Poeme, pref. Eugen Simion, București, 1977; Ploi de piatră, București, 1979; Umbră pentru cer, București, 1981; Cărticică de cinci ani, București, 1983; Cină bogată în viscol, București, 1983; Planta memoria, București, 1985; Cheia închisă, București, 1987; Pietre sălbatice, București, 1988; Cărticică de șase ani, București, 1988; Ultima Thule, București, 1990; Zgomotocicleta, București, 1996; Foșnet fabulos, Timișoara, 1997; Pelerinaj, București, 1997; Pastelul amoros, Timișoara, 1998; Start la șevalet, București, 1998; Pretext de conversație, Timișoara, 1999; Roua plural, pref. Nicolae Manolescu, București, 1999
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285973_a_287302]
-
și cunoștințe de astronomie, pasiunea constantă a cărturarului. Tot cu intenții moralizatoare și pedagogice, a alcătuit manuale, în spiritul celor tipărite de Heliade și Gr. Pleșoianu. Ele au în vedere educația religioasă (Manual creștinesc, 1836) sau morală (Școlaru sătean sau Cărticică coprinzătoare de învățături folositoare, 1840, Deprinderi asupra cetitului, 1840). G. a editat și unul dintre primele manuale de limba franceză (Dascăl pentru limba franțozească, 1832), a cărei învățare o recomanda pentru că este „rudă foarte de aproape cu limba noastră cea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287317_a_288646]
-
o antologie din poeții greci antici, precum și Numa Pompilie de Florian. Probabil că tot lui îi aparține și traducerea fragmentului intitulat Desfătările, după Fénelon, apărută în „Foaie pentru minte, inimă și literatură” (1846) și semnată Gherasim. SCRIERI: Școlaru sătean sau Cărticică coprinzătoare de învățături folositoare, București, 1840. Traduceri: Halima sau Povestiri mitologhicești arabești, I-IV, București, 1835-1838; ed. București, 1857; ed. Cluj, 1899. Repere bibliografice: Iorga, Ist.lit. XIX, I, 143-144; Adamescu, Ist. lit., 71-72, 346; Bogdan-Duică, Ist. lit., 223-225; C.M. Boncu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287317_a_288646]
-
mirate. Din fericire, înghețata era bocnă, așa că mai avea până începea să se topească. M-aș fi simțit cumplit de prost dacă ar fi început să-mi picure la picioare. Pe biroul ei stătea deschisă, cu fața-n jos, o cărticică. Arăta ca un iepuraș. Călătorie în timp de H. G. Wells, volumul doi. Nu aparținea bibliotecii, era a ei. Lângă ea, trei creioane ascuțite bine și șapte sau opt clame împrăștiate. Clame!? Nu înțelegeam ce căutau acolo. Aveam senzația că o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
mai bună ca asta. - Ce i-ai făcut? - Nu, Bret. Ce i-ai făcut tu. - Nu i-am făcut nimic. - Da, în parte e adevărat: n-ai făcut nimic ca s-o salvezi. - Ce i-ai făcut? - Aș verifica puțin cărticica aia murdară scrisă de tine. - N-am absolut nici o legătură cu ce i s-a întâmplat lui Aimee Light. Închid telefonul. - Cu toate că aș putea face ca unele lucruri să se întâmple. Vocea a coborât, cu toate astea a de devenit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
semeni, societate și stat. Educație morală în școală se făcea în continuare prin intermediul acelorași manuale școlare, la a căror elaborare Vasile Balș lucrase în trecut împreună cu Ioan Budai-Deleanu, așa cum era "parte a doua a cărții de cetit pentru școli, care cărticică, anume folosului, adeca a lăcuitorului de țară iaste făcută. Aceea cuprinde în sine o povățuire către iscusința ținerii casei, gospodăriei și cătră chiverniseală ținerii pământului; alcătuire minunată pentru datoriile supusului cătră monarhul, cătră însuși a lor stăpânitor de pământ și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
anul 1314 și se referă la cea din Valdarsa. În 1803 biserica din Susnevitza avea 340 enoriași iar cea de la Vilanova 341 credincioși. Legături cu țara pe linie religioasă au fost aproape inexistente. În anul 1928 s-a difuzat o cărticică de rugăciuni În limba istroromână de către revista „Făt frumos” din Suceava. Studii și observații sociolingvistice au fost realizate de mulți cercetători streini. P. Kandler (1846, 1848, 1849), Anton Covaci (1846), Carla Franceschi, Carlo Taglavini, August Kovacek, G. Weigand și mulți
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
pe viață și pe moarte pentru putere, un care pe care, spre instaurarea unui regim totalitar, de dreapta, dacă reușeau legionarii, de stânga, comunist, cum l-am avut destul timp. Dacă am fi avut un regim legionar, eram îndoctrinați din „Cărticica șefului de cuib”, cu supunerea oarbă față de șef, care are întotdeauna dreptate, educați în cultul morții („Cel mai frumos aspect al vieții legionare este moartea”), am fi pomenit în slujbe ortodoxe interminabile eroii neamului: Nicadorii, asasinii lui I.G.Duca, Decemvirii
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
său Teodosie”, care te învață și cum să promovezi cadrele și cum să te porți cu cei puternici. Acum, când se citește așa de puțin, n-ar trebui un cărțoi să nu-l poți ține în brațe, ia, acolo, o cărticică ca de rugăciuni, nu mai mare decât Constituția pe care văd că o poartă unii politicieni. În materie de comportament, nu te poți lua după neam, după cum te-ai născut, în purpură sau în bordei. Problema nobleței nu ține exclusiv
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
bătut țăruș cu numere pe ambele părți. Iar după Paști, când era câmpul tot arat și pădurea înfrunzită, semănăturile de primăvară erau mari. S-au tras sorții. Să fi văzut atunci cum se rugau prin boschetele conacului în genunchi, cu cărticica în mână, făcând mătănii, ca să-i cadă locul pe care și-l dorea. Și le-a căzut. Cum luau sorțul și fugeau să-și vadă norocul. Dlui D. Iacobeanu, dlui Capraru și mie ni s-au dat loturile fără a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
durerea și respectul ce port În suflet pentru mama mea, am compus această poezie, udată cu lacrimi, Închinată ei! Iustina Hobjâlă, dupa soț Bulgaru. Dumnezeu să o Ierte! Cu Sfinții s-o odihnească. Amin.) Carte Dragă 20.03.2006 Carte, cărticica mea Te iubesc, de-a pururea! Tu-mi ești mare ajutor Și un bun sfătuitor Căci În zilele senine Mult am petrecut cu tine Iar În zilele mai grele Tu mi-ai fost ca priveghere Cărticică draga mea Nicidecum nu
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
20.03.2006 Carte, cărticica mea Te iubesc, de-a pururea! Tu-mi ești mare ajutor Și un bun sfătuitor Căci În zilele senine Mult am petrecut cu tine Iar În zilele mai grele Tu mi-ai fost ca priveghere Cărticică draga mea Nicidecum nu te-oi uita! Pe cărare când mergeam Sau pe trepte când urcam Tot cu mine tu erai Niciodată nu-mi lipseai Multe lucruri minunate Am găsit În tine Carte! Tu ești Cartea Cărților Și lumina tuturor
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
doctor ce pretindea că deține informații despre faptul că fosilele de sinantrop s-ar afla în orașul chinez Tianjin, însă în urma investigațiilor și aceste informații s-au dovedit eronate. În timpul Revoluției Culturale, între anii 1966 și 1976, a circulat o cărticică în care se specifica faptul că fosilele de sinantrop n-au fost transportate în străinătate, însă autorul cărții n-a mai fost nici el de găsit. Cu câțiva ani în urmă, după investigații îndelungate, cercetătorul chinez Zhou Guoxing, a obținut
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
care o înfățișa pe la 1920, sprijinită de o coloană de carton și cu Achile de mână. Dedesubt scria: Caty și Achile în 1920, Bucuresci. Caty fusese o fire romanțioasă și amatoare de citit. Ea îi alese numele băiatului după o cărticică franțuzească, fără autor, în care erau înfățișate aventurile lui Achile spuse de el însuși. Faptul că Achile trăise într-o casă în care se perindaseră succesiv urmașii lui Ioniță și-ai lui Iscru i se părea ca un semn, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
Apoi, am văzut un alt înger puternic care se cobora din cer învăluit într-un nor. Deasupra capului lui era curcubeul; fața lui era ca soarele, și picioarele lui erau ca niște stîlpi de foc. 2. În mînă ținea o cărticică deschisă. A pus piciorul drept pe mare, și piciorul stîng pe pămînt, 3. și a strigat cu glas tare, cum răcnește un leu. Cînd a strigat el, cele șapte tunete au făcut să se audă glasurile lor. 4. Și cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85065_a_85852]
-
din trîmbița lui, se va sfîrși taina lui Dumnezeu, după vestea bună vestită de El robilor Săi proorocilor. 8. Și glasul pe care-l auzisem din cer mi-a vorbit din nou, și mi-a zis: "Du-te de ia cărticica deschisă din mîna îngerului care stă în picioare pe mare și pe pămînt!" 9. M-am dus la înger, și i-am cerut să-mi dea cărticica. "Ia-o", mi-a zis el, și mănîncă-o, ea îți va amărî pîntecele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85065_a_85852]
-
mi-a vorbit din nou, și mi-a zis: "Du-te de ia cărticica deschisă din mîna îngerului care stă în picioare pe mare și pe pămînt!" 9. M-am dus la înger, și i-am cerut să-mi dea cărticica. "Ia-o", mi-a zis el, și mănîncă-o, ea îți va amărî pîntecele, dar în gura ta va fi dulce ca mierea. 10. Am luat cărticica din mîna îngerului, și am mîncat-o: în gura mea a fost dulce ca mierea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85065_a_85852]
-
pămînt!" 9. M-am dus la înger, și i-am cerut să-mi dea cărticica. "Ia-o", mi-a zis el, și mănîncă-o, ea îți va amărî pîntecele, dar în gura ta va fi dulce ca mierea. 10. Am luat cărticica din mîna îngerului, și am mîncat-o: în gura mea a fost dulce ca mierea, dar, după ce am mîncat-o, mi s-a umplut pîntecele de amărăciune. 11. Apoi mi-au zis: "Trebuie să proorocești din nou cu privire la multe noroade, neamuri, limbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85065_a_85852]
-
râse de ea, amărându-i sufletul. Exasperată, fata ceru ajutorul Marei. Fără să se complice cu discuții savante legate de amor, din care Luana să tragă concluzia greșită că ea ar fi oarece expertă în asta, Mara îi aduse o cărticică a cărei titlu o umplu de o nesfârșită uimire: "Coitul întrerupt". Ascunse cartea cu grijă, cutezând să citească doar noaptea, când era sigură că nu exista pericolul ca Sanda s-o surprindă. Nici dacă, răsfoind foile, ar fi ieșit balauri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
de sevă, nuvelele acestui prozator sunt valoroase îndeosebi prin minunatele descrieri ale naturii. Scriitorul, în numeroasele sale volume, s-a cantonat în zugrăvirea țăranilor și a oamenilor de rând , lipsiți de orice cultură intelectuală. Sandu Aldea este un stilist apreciat (Cărticica plugarului, Pe drumul Bărăganului, În urma plugului, Două neamuri etc.). N. Săvulescu, în Romanul unei iubiri, se inspiră din Doamna Bovary. I. Slavici descrie, cu real talent și optimism îndrăzneț, scene și tipuri populare din Transilvania (Gura satului, Budulea Taichii și
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
de perspectiva unificării Principatelor sub suzeranitate turcească, dezavuând totodată (în broșuri redactate în franțuzește) ingerințele țarismului în Țările Române. În 1835, la Paris, servindu-se de niște note ale unchiului său I. Câmpineanu, publică, sub inițialele M de L***, o cărticică, Coup d’oeil sur l’état actuel de la Valachie et de la conduite de la Russie relativement à cette province. Tot în franțuzește și tot ascuns îndărătul unor inițiale fanteziste (M de MO***), elaborează, în 1838, cu ajutorul profesorului francez Satur (pentru partea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287253_a_288582]
-
strângă laolaltă studiile, articolele și eseurile. Volumul postum Eminescu. Arghezi, îngrijit de George Muntean, probează același interes statornic pentru marele poet, urmărit îndeaproape în toate manifestările sale literare definitorii: poezie, proză, publicistică. Sunt reunite aici recenzii, articole, eseuri: Cuvinte potrivite, Cărticică de seară, Tudor Arghezi (IĂ, Ce-ai cu mine, vântule?, Cimitirul Buna-Vestire, Prozator militant, Tudor Arghezi (IIĂ, Universalitatea liricii argheziene, Statornicii, Sintaxa poeziei, Tudor Arghezi (IIIĂ, Inefabilul arghezian, Poetul, Orație la moartea lui Tudor Arghezi, Fragmentarium. O privire globală asupra
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
în sfârșit acum, când mecanismul arghezian îmi stă demontat în față, sau cel puțin îmi închipui aceasta, simt că dincolo de teme, procedee, compoziție, ritmică, psihologie și influențe rămâne un duh inanalizabil, care mă umilește. Încerc o dramă de inteligență." În cărticică de seară, criticul detectează cu sagacitate "desfacerea lui Arghezi de personalismul energic de altădată și alipirea sa lirică la frumusețile vieții sociale, la realitățile patriarhale de familie, la o poezie a copilului văzut de părintele său și a copilăriei idilice
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
că trebuie să se reconcilieze cu Dumnezeu, devenind buni cu aproapele și toleranți. Umblă desculț, cu capul descoperit, senin sufletește, propovăduind pocăința. În copilărie fusese la școli, avusese și o bursă pentru studii. Dar el purta cu sine necontenit o cărticica de rugăciune din care tot citea. În armată s-a comportat la fel, cumpărîndu-si o Biblie. Nu se gîndea la căsătorie ci la călugărie, continuînd să vestească, după un vis socotit o vedenie și o porunca dumnezeiasca, să arate tuturor
Literatură si morală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17814_a_19139]