448 matches
-
de revistă culturală. Acestuia din urmă i-ar trebui pesemne un podium, un amvon sau o tribună electorală, asta dacă nu i s-ar potrivi în realitate ceva mult mai simplu: o infuzie puternică de bun-simț și de elementară modestie cărturărească. În numărul din 18-24 noiembrie a Dilemei Vechi, Constanța Vintilă-Ghițulescu, autoarea cărții În șalvari și cu ișlic (Humanitas, 2004) ne arată fața ascunsă, de alcov, a ocupației ruse a }ării Românești în perioada 1806-1812 și, apoi, în 1828-1834. Deși articolul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11085_a_12410]
-
Mitropolitul Misail, Mitropolia Moldovei și Sucevei - inscripții, Un călugăr erou, arhimandritul Iustin Șerbănescu, Protosinghelul Ieroschimonah Ghervasie Hulubaru, Documentele Mânăstirii Secu, Mânăstirea Secu, călăuză de cunoaștere, călăuză istorică, Monumentul de la Miclăușeni - monografie, Mânăstiri din Moldova și Bucovina - însemnări și inscripții, Frământări cărturărești din lumea călugărilor, Încrustări pe răbojul vremii (apostolat cultural și misionar), Începuturile creștinismului și monahismului român, Părinți și frați de la Cernica, Un călugăr îmbunătățit, Vichentie Mălău, Răposarea părinților și fraților de la Ostrovul Cernica, 1781-1868, Călugăriile de la Mânăstirea Cernica, 1808-1895, Buddha
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11850_a_13175]
-
radicale, crezute clarificatoare. Trebuia decis: așa sau altfel. Vladimir Streinu constata cu îngrijorare, din chiar inima lucrurilor, acest curs: „...oamenii unei politici cuminți par să nu mai existe. Peste tot bate un vânt de radicalism, cum se spune cu numele cărturăresc smintelii publice. Dreapta sau stânga. Fără nuanțe. Fără disocieri. Inteligența, în tendința ei constitutivă de a discrimina, de a introduce admirabilul «distinguo» în vălmășagul de impulsiuni ale vremii este expulzată“. Evenimentele mari sau mai puțin mari din interval - războiul civil
Vladimir Streinu, altă ipostază by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3501_a_4826]
-
oportuniste. Al treilea lucru surprinzător este grija lui Ion Ianoși de a respecta dorința testamentară a lui Noica, așa cum a apărut ea pentru prima oară în revista Viața românească în martie 1988: " Dacă se va interesa cineva de activitatea mea cărturărească, îl rog să nu țină seama de biografia mea, ce n-are conținut, în bună parte din voință proprie." Ion Ianoși mărturisește că, în linii mari, a ținut seama de această dorință, opera filozofului fiind înfățișată dinlăuntrul ei și nu
Dorința lui Noica by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10160_a_11485]
-
precizînd: „Ceva din vocația, din poezia și din pasiunea spirituală a Bihorului trăiește și se perpetuează prin d-ta. Lucrul e cu atît mai frumos, cu cît în împlinirea lui pui cu minunată artă sensibilă credință, modestie, conștiință românească, devotament cărturăresc”. După cum Ștefan J. Fay, care nu l-a întîlnit niciodată în carne și oase, circumscrie diversitatea intereselor acestuia prin următoarea formulă: „Tangentează învățămîntul, episcopia, lumea revistelor literare și a scriitorilor și are sub toc o cerneală amară”. Spre a insista
„Un risipitor fericit” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5334_a_6659]
-
alegerea făcută asupra căreia revin... în AVERTISMENT notam: "L-am numit astfel (Memorii din când în când), întrucât un jurnal în înțelesul obișnuit al cuvântului m-a preocupat mai puțin decât o stabilire cvasicronologică a ideilor, lecturilor, întâmplărilor, o biografie cărturărească, mai curând, mai important pentru mine și pentru felul meu de a fi... Sau nu voi fi dus eu o existență civică plină de fapte cutezătoare?... Care să merite o consemnare riguroasă în felul consacrat? S-ar putea. Oricum, după cum
Jurnal intim by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8631_a_9956]
-
obiceiurile etnografice păstrate din vechime și cultivate cît s-a putut sau se poate. Dl Iordan Datcu (a publicat, de curînd, o Introducere în opera lui Petru Caraman; va repeta gestul și cu S. Fl. Marian?) a făcut o treabă cărturărească (chiar dacă introducerea sa, anunțată pe foaia de titlu, e debilă), restituind noilor generații trilogia etnografică a învățatului sucevean, devenit, în 1881, membru al Academiei Române. S.Fl. Marian, Nașterea la români, Studiu etnografic. Ediție îngrijită, introducere, bibliografie și glosar de Iordan
Trilogie etnografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16950_a_18275]
-
i-o purtăm, avem impresia că și d-sa e, în bună măsură, un ,fin diletant". Fiu al unei celebrități literare, a început să publice mai susținut într-un tîrziu, după o mult prelungită tinerețe și chiar maturitate de adăstare cărturărească. ,Sterilității" căreia îi datorăm o densitate a frazei amar-suculente (id est cu glande active de ironie și sarcasm), un scrupul tradițional al cuvîntului, aerul că dispune mereu de un subtext plin de surprize (o ,temă" implicită în ceea ce concede a
Un matein între mateini by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11141_a_12466]
-
și istorici literări, eseiști, specialiști în teoria literaturii cu o competență dovedită anterior și mai ales că rolul de coordonator și l-a asumat Ion Pop, un eminent om de litere, reprezentant marcant al echinoxismului și, în general, al spiritului cărturăresc clujean. Probleme teoretice Elaborarea unui dicționar de opere literare ridică, bineînțeles, diferite probleme teoretice, unele irezolvabile. Ce înseamnă o "opera literară"? În cazul unui român, lucrurile par simple. Dar în cazul unui poem? Luăm în considerare poemul sau culegerea de
BIBLIOTECA IDEALă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17674_a_18999]
-
1698, în special partea I, dialogată) și mai ales Istoria ieroglifică (1705) își păstrează și astăzi valoarea nealterată. O parte componentă de primă importanță a artei literare a lui Cantemir o reprezintă stilul său; prin acest stil culminează stilul savant, cărturăresc în limba română, inaugurat de marii cronicari moldoveni, Grigore Ureche și Miron Costin, pe care însă Cantemir îi depășește radical prin virtuozitate și complexitate. Desigur, valoarea operei literare a lui Cantemir nu stă numai în stil, dar nici valoarea, nici
Enigma lui Dimitrie Cantemir by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/7251_a_8576]
-
a doua întrupare fiind cea a publicistului evreu, mult preocupat de această tematica. Motivația acestor preocupări o aflăm, bine instalată, în biografia să. Prin mama sa, Adela, era nepotul ilustului poet de limbă ebraica B. Schwarzfeld (dintr-o cunoscută familie cărturăreasca). Și ceva din spiritualitatea bunicului i s-a transmis cu certitudine. Dar, nu e inutil să o spun, întreaga atmosferă a Iașului natal și cea a tîrgului Herta, unde își petrecea vacanțele (de la numele unui sat din apropierea Hertei, Fundoaia, și-
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
tenacitatea cu care Blajul își regăsește rădăcinile și își reclamă locul proeminent pe care l-a ocupat, altădată, în cultura română. Din arhive personale și din dosarele fostei Securități, răsar opere și personalități care pot deveni autentice modele umane și cărturărești.
Radu Brateș: poezie și suferință by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3207_a_4532]
-
emulii eminescieni către Eminescu însuși. Iată un moment fixat de G. Călinescu: "Foarte curioasă e legătura cu Bodnărescu, a cărui operă este eminesciană de sus pînă jos. Uneori pare a fi înrîurit pe acesta contactul oral cu Eminescu, alteori cel cărturăresc. Cu toate astea, și Eminescu l-ar fi folosit". În continuare, Divinul remarcă asemănările dintre poezia Mai departe a lui Samson Bodnărescu și eminesciana Peste vîrfuri. Un alt istoric literar consideră a putea afla o similitudine între poemul lui N.
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
modestie, de umilitate în fața lumii și vieții". Vîrstnicul Noica s-a dorit însă un mentor, un maître a penser, de tipul celor denunțați de Andre Glucksmann. A dorit să joace un rol de "bătrîn" în fața unor tineri cu o știință cărturărească "mai recentă, mai vie, mai ambițioasă, mai ostentativă, mai mîndră". Rol pe care Al. Paleologu nu și l-a asumat, preferînd a se exprima, spre a-i cita o sintagmă dintr-un elogiu adresat lui Mihai Șora, într-o "școală
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7039_a_8364]
-
bună parte calculată în ideea "variațiunilor pe aceeași temă"), să închidem cercul personalității d-sale, revenind la ceea ce-l specifică și anume la unghiul contemplativ, atît de prielnic magiei afectelor discrete. Amăreala existențiala se dizolvă în lumina și culoare. Rigiditatea cărturăreasca se destinde și ea într-o baie de limpidități necondiționate, lăuntrice. Dumitru Chioaru face figură unui pictor impresionist care trece de la șevalet la vers: "Primăvară pe cîmp vine o flacăra verde/ odată cu profilul/ femeii (în timp ce udă florile/ în balconul alăturat
Un deceptionat caligrafic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14770_a_16095]
-
contemporan cuvintele Fiziologului îi vor provoca un ecou afectiv asemănător celui pe care îl trăiau medievalii. Paradigma s-a schimbat, și o dată cu ea și pragul nostru de receptivitate livrescă. Cu alte cuvinte, ne aflăm în față unei cărți destinate uzului cărturăresc al cititorilor culți. Fără umoarea sobră a unei priviri cultivate, cartea ar semăna cu o antologie de amănunte exotice pe care teologii le-au exploatat odinioară în folosul dogmelor aflate în vogă. De aici aerul de predică creștină din care
Un bestiar fără bestii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10076_a_11401]
-
într-o pondere mai mare sau mai mică. Un element care este însă evident și pe care l-au constatat și unii cercetători preocupați de zona respectivă, este o mai mare receptivitate a creațiilor la elementele care vin din spațiul cărturăresc sau chiar bisericesc. Nicolae Lighezan observă, de exemplu, fenomenul conform căruia unele creații vocale pot fi regăsite cu un tipar melodic unic dar cu o diversitate de texte aplicate aceleiași melodii. Fenomenul provine prababil din practica muzicii de strană unde
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
bănățean cunosc și creații specifice acestei zone. Cea mai mare parte a acestora aparțin repertoriului nupțial, funebru, baladelor sau cântecelor propriu-zise. Unele creații vin din zona semicultă sau pot fi atribuite repertoriului urban. Un exemplu de creație provenită din zona cărturărească este Verșul din cadrul repertoriului funebru. Din punct de vedere al construcțiilor sonore, creațiile bănățene nu se deosebesc prea mult de creațiile din celelalte părți ale României. Specifică este poate cadența finală care aici este deseori pe treapta a doua de la
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
1989, scrierile lui Vasile Băncilă au fost restituite aproape complet, fie că este vorba de volumele apărute, fie de excelentul număr dedicat lui de către revista "Manuscriptum". Din fericire, Vasile Băncilă nu mai este un autor de sertar și nici un "mister" cărturăresc. Rămâne întrebarea în ce măsură poate el să mai entuziasmeze publicul intelectual de astăzi, rezonant la postmodernismul de la universitățile de peste Ocean, în bună măsură dezabuzat și obișnuit cu plăcerea - nu rareori interesată - a autoflagelării. Par a fi departe de ziua de astăzi
O restituție: Vasile Băncilă by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/9579_a_10904]
-
tinerilor intelectuali ardeleni față de modernism (mai ales față de avangardă) un reflex al dorinței lor de a fi continuatorii unei tradiții, dar ai unei tradiții culte, nu arhaice, rurale, folclorice (delimitându-se, astfel, de "maestrul" lor, L. Blaga), ai unei tradiții cărturărești care ar îngloba curentul latinist, Școala Ardeleană, pașoptismul, Junimea etc. În perioada aceasta cețoasă și romantică a începuturilor, contribuția beletristică cea mai importantă a "cerchiștilor" a reprezentat-o producția baladescă, o influență hotărâtoare exercitând-o asupra lor atât Goethe, cu
Cercul Literar de la Sibiu by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16911_a_18236]
-
același sens în care poate avea o semnificație arta lui Mallarmé". Cu aceeași aparență a extravaganței, G. Călinescu îl aprecia pe înveselitorul dar totuși mai curînd perifericul membru al Junimii drept un rafinat erudit: "Creangă folosește un procedeu tipic autorilor cărturărești ca Rabelais, Sterne și Anatole France și anume paralela continuă, dusă pînă la beție, între actualitate și experiența acumulată. El e un autor Ťlivrescť". Pompiliu Constantinescu considera că Ion Creangă "depășește folclorul și mentalitatea arhaică a cronicarilor", relevînd "o structură
Ion Creangă între natură și cultură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12326_a_13651]
-
o anume grabă, de care pomeneam, nu-l desprinde, nici măcar în programele universitare, de scurta, dar atît de însemnata lui epocă, trecută, totuși, în fugă, între valul vechi și valul nou. Despre Anton Pann vorbesc, cel a cărui tresărire de cărturărească vanitate le-o prezintă părintele Oltean oaspeților lui: a cerut să se treacă numele său în coada ctitorilor școlii celei vechi, de la biserică. I s-au făcut, ce-i drept, și cadouri nemeritate, dintre care cel mai răsunător (sic!) e
Școala veche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9088_a_10413]
-
Hahn, “arhitecții, cu proiectele lor monumentale... reprezentau, în chip viguros, instanțierile unei mentalități raționalizante”. Ca să-și susțină teza principală (anume că “imaginația filosofică a lui Anaximandru s-a inspirat din tehnici arhitecturale”), Hahn realizează în această carte o impresionantă întreprindere cărturărească, angajând ample resurse bibliografice și metodologice din mai mai multe ramuri academice (istoria artei și a arhitecturii, istoria tehnologiei, istoria științei, filologia clasică etc.), o întreprindere extrem de greu de rezumat în spațiul limitat al acestei recenzii. Cartea are cinci mari
Anaximandru și Arhitecții by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/13144_a_14469]
-
astfel de legături între filosofie și arhitectură, aplicând-o la contextul Greciei vechi, plasând-o apoi într-un context teoretic mai amplu, și așa mai departe. În sfârșit, lăsând această critică la o parte, cartea lui Hahn rămâne o realizare cărturărească admirabilă, și sunt încredințat că ceea ce el a făcut va fi recunoscut ca atare. *) Robert Hahn, Anaximander and the Architects: The contribution of Egyptian and Greek architectural technologies to the origins of Greek philosophy, Albany: State University of New York Press
Anaximandru și Arhitecții by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/13144_a_14469]
-
regală a României, o mare bucurie, succesiunea firească la tron, potrivit legii salice, fiind asigurată. Elena era mai mult singură iar Carol nu era un soț agreabil și iubitor. Noroc de grija protector afabilă a reginei Maria și de blîndețea cărturărească a regelui Ferdinand. Îi plăcea țara și o îndrăgise. În septembrie 1922 tatăl ei e din nou nevoit să abdice, stabilindu-se, în exil, la Palermo, murind, repede, în mai 1923. N-a putut pleca la înmormîntare pentru că, în noua
Un destin tragic (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16861_a_18186]