392 matches
-
jupâne ce-mi trebuie mie”. Jupânul curios întreba: „Da ce-ți trebuie ție”? Întrebare la care bunicul răspundea bucuros că-l poate păcăli: „Ai potcoave pentru purici? Ai căpestre pentru muște”? La hanul jupânului era primită parcarea căruței cu obligația căruțașului să mănânce acolo și la plecare să plătească. Bunicul, după ce plătea taxele școlare, rămas fără bani, venea la han, și se făcea foarte grăbit să meargă cu căruța acolo unde „a arvunit un butoi”, pe care trebuie să-l ia
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
80 de kilometri până la Bolgrad și iar cam zece până la Caracurt. Greu, chiar și pentru o domnișoară învățătoare în vârstă de 19 ani. Ecuația cu multe necunoscute a rezolvat-o sigur și precis mama, Elena Istrati, care a tocmit un căruțaș să ne ducă taman acolo, în așezarea de albanezi. Am trecut Prutul și într-o cursă ecvestră de toată frumusețea, din Vulcănești - Greceni - Traian Val, iată-ne la Bolgrad și pe seară, la Caracurt. Am oprit la școală unde directorul
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
lăzi de zahăr cubic. Aceasta era toată averea. Plus că a trebuit să cheltuim și cu botezul copilului unui coleg, Palamarciuc, botez de copil bolnav și fără speranță. Făceam multe cheltuieli cu mersul la medic, la Ismail: onorariu, medicamente, plata căruțașului. În fine, sosi întâi septembrie. Gazda noastră, Niculin, un om cu suflet mare, ne-a dus cu căruța până la Tabacu unde Steluța era titulară. Am tras tot la fosta noastră gazdă, Steopa Volkov care de asemenea era un om
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Doctorul Ivanov, acest minunat medic, la numai 32 de ani, în urma unui flegmon gazos a fost dus pe ultimul drum de către toată suflarea Bolgradului. * Eram în 13 februarie și mă aflam la preparație, la copiii lui ștefan Meran. Vine un căruțaș din Tabacu, gâfâind, dă buzna în camera unde lucram și-mi spune foarte agitat că a venit cu căruța și să mergem repede acasă că doamnei îi este rău. Steluța era în concediu prenatal de două săptămâni iar căruțașul era
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
un căruțaș din Tabacu, gâfâind, dă buzna în camera unde lucram și-mi spune foarte agitat că a venit cu căruța și să mergem repede acasă că doamnei îi este rău. Steluța era în concediu prenatal de două săptămâni iar căruțașul era un tânăr vecin. Când am ajuns acasă Steluța era în chinurile facerii. Moașa, o femeie din sat, din familia Bohcirangi, găgăuză, femeie bună și liniștită, fiindu-i milă de Steluța, ca să-i mai treacă mila venea des în
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
a făcut ce trebuie, moașa, de oboseală și de licoarea lui Bachus a adormit buștean. Dincolo de toate însă eram fericiți că ni se mărise familia cu încă un flăcău. Cornelius. Oamenii din sat erau liniștiți și săraci. Cei mai mulți erau căruțași. Își trimeteau copiii la școală numai la insistențe și nu toți. școala și primăria erau pe deal, deasupra unui loc viran mare de unde, atunci când ploua tare și veneau șuvoaie, ieșeau din pământ cranii și oase omenești. Toate craniile erau
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Scrisoarea datată „București, 12.XII,1951” are ca autor pe Mihai Zaharia, absolvent la „Nicu Gane”. Ca elev, punea în scenă mici piesete în care, între interpreți, era și Labiș. M. Zaharia își amintește de Fălticenii în care a fost „căruțaș, brutar și elev” și unde „bătea desculț pădurile”. Absolvă liceul când Labiș termina clasa a IX-a, adică în 1951. După o perioadă de șomaj, pleacă la București unde, cu insistențe după cum mărturisește, lucrează în redacția Gazetei cooperației. Existența îi
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
în schemele literare ale timpului, că era vorba de un personaj pozitiv, întruchipând pe țăranul nu tocmai dumerit dar care aprobă orice măsură politică și care în final ajunge un cetățean lipsit de griji. Datorită unor păhărele de vin acru, căruțașul palavragiu chiar arăta să fi ajuns în acest stadiu. Înotând două ceasuri bune prin burniță și frig, căruța ne-a deșertat la marginea satului, pe o toloacă în care, pe două capre din scânduri, se încropeau pereții unei scene. Localnici
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
de misiuni diplomatice, a curții și a doi sau trei locuitori bogați din Sofia, automobilul era necunoscut în circulația de pe străzile capitalei...). La cotitura unui drum, singurul carosabil din regiune ne-am întîlnit cu o căruță trasă de bivoli, iar căruțașul, mergînd pe jos, avea fața acoperită cu o mască de sînge închegat (era pe jumătate scalpat de roata căruței, în urma unei căzături...). Am oprit automobilul: apa din termosuri și șervețelele necesare pentru ceaiul nostru au fost folosite de mîinile experte
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
numele de scriitor "poporal", cu toate că țăranii n-au astfel de daruri și că ei preferă idealizarea. Moș Nichifor Coțcariul e întîia mare nuvelă românească cu erou stereotip. Moș Nichifor fiind harabagiu, Creangă a ales unul din drumurile lui cu harabaua. Căruțașul face toate mișcările mașinii lui sufletești, își spune tot monologul și nuvela s-a încheiat prin epuizarea figurii. Umorul bucății stă în a încetini gesturile tipice ale individului, în a-l lăsa să-și debiteze expresiile rezumând firea și experiența
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
oameni ieșiți din păturile de jos, pe care l-am observat cu altă ocazie și-n literatura acestor reprezentanți al claselor mijlocii. (Toate iubitele din ficțiunile lor sunt fiice de boieri. Delavrancea, în Odinioară și acum, suspină după vremea când căruțașii trăiau bine, căci încă nu erau căile ferate, iar în Ziua, ca "pendant", suspină după vechea boierime, arătîndu-și tot dezgustul pentru burghezimea "parvenită" etc., etc.) De aici, în sfârșit, cauza socială (căci este și o alta, psihică) a acelui "1400
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
dă lovitura de moarte, și ne unim în totul cu poetul nostru când zice..." 1, și se citează Doina lui Eminescu: Și cum vin cu drum de fier etc... Amintesc aici, încă o dată, jalea lui Delavrancea după această clasă a căruțașilor și aversiunea lui pentru clasa nouă, burgheză. Unde sunt "proletarii" în tot acest proces ce-l fac socialiștii formelor noi? Dar poate mai interesant încă decât analiza ce fac socialiștii societății românești din vremea lor este programul practic pe care
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
jupâne ce mi trebuie mie”. Jupânul curios întreba: „Da ce-ți trebuie ție”? întrebare la care bunicul răspundea bucuros că-l poate păcăli: „Ai potcoave pentru purici? Ai căpestre pentru muște”? La hanul jupânului era primită parcarea căruței cu obligația căruțașului să mănânce acolo și la plecare să plătească. Bunicul, după ce plătea taxele școlare, rămas fără bani, venea la han, și se făcea foarte grăbit să meargă cu căruța acolo unde „a arvunit un butoi”, pe care trebuie să-l ia
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
zi, ne-am împrietenit, iar noaptea am dormit toți trei împreună. Prin ușa întredeschisă îl aud pe Dragoman spunîndu-i cuiva - admirativ și, totodată, compătimitor - despre tata: „Cît de mult a muncit omul ista!” A fost salahor, zidar, țesător, ordonanață, cosaș, căruțaș, prundar, împletitor de nuiele etc. Unele din meserii nici nu mai există. „și cîte drumuri a bătut!”, îmi vine să zic de la locul meu întru completare. A străbătut țara „în sus” (nord) și „în jos” (sud), mereu împins de treburi
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
plîns în tăcere mai multe minute. Era palid și tremura. El e, oare, m-am întrebat, privindu-l, moș Vasile cel Rău, aspru cu oamenii și cu animalele? Bărbatul care, cînd se îmbăta pe la vreun hram, se întrecea cu alți căruțași în curse nebunești, barbare, bătîndu-și calul, ca să cîștige, cu codiriștea ori cu lanțul? în sicriu, mătușa avea aceeași figură modestă, resemnată ca totdeauna. Cînd au adus-o acasă nu știau dacă are pregătite lucrurile trebuitoare. Avea tot: straie, ștergare și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
, Barbu (11.IV.1858, București - 29.IV.1918, Iași), prozator, dramaturg și gazetar. Trăgându-se dintr-o familie de obârșie vrânceană, D. era al nouălea copil al Ioanei și al căruțașului Ștefan Tudorică Albu, care își părăsise ținutul și se stabilise în Bariera Vergului, la marginea Bucureștilor. Trece prin câteva școli, absolvind, ca bursier, Liceul „Sf. Sava”. Amintirile copilăriei, grefate pe o sensibilitate ascuțită, sporită de obsesia originii umile, vor urca
DELAVRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
Poe își mărturisește aderența la o poetică a cotidianului, a notației autobiografice, a tristeților provinciale, totul privit din perspectiva epatantă a boemului, a „poetului blestemat”: „Pe strada Griviței, /poetul renegat de intelectuali / colindă toate străzile și se salută / cu hingheri, căruțași și hamali”. Mediul surprins de el e cârciuma sordidă, unde „Toți bețivanii sunt murdari, soioși / Toți poeții au păduchi și sunt pletoși”. Mesajul tânărului scriitor e limpede: poeziile nu se mai scriu pe mătase și în odăi de lux, ci
DRAGOMIR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286855_a_288184]
-
aveau nicio dovadă a morții lor. Voiau să-i convingă să cedeze statului român solda lor care se aduna. Ei n-au cedat și, în final, nu știu prin ce împrejurări, au trimis o scrisoare Ambasadei Franței, că aveam un căruțaș acolo care venea cu mâncare și au reușit să-i strecoare câteva rânduri. Cum o fi ajuns scrisoarea la Ambasadă nu se știe și nu știu, dar în scurt timp au fost scoși din închisoare și trimiși în Franța. Și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cu referințe mai apoi la tară", ca mari dregători. O categorie de cheltuieli ale Curții pe care le plătea țara direct era următoarea: musafirii pe lunile martie și aprilie 1759 costau 157 lei; facle 45 lei; 4 grădinari 9 lei; căruțașii 5 lei; potcovarii 15 lei; sulgii pe două luni 30 lei; ciubotele copiilor de casă 78 lei; vinul băut la Curte pe o lună 120 lei, chiria unui car mocănesc ce a adus calabalâcul la Țarigrad - 250 lei. Cheltuielile oficiale
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ca și Karl Rossmann: imposibila sa integrare îl transformă în paria, în mizerabil, îmbrăcat în "zdrențe, fără căptușeală și într-un hal de-ți făcea frică, în cârdășie cu o Pepi care trebuia probabil să-l întrețină". Mama lui Gerstacker, căruțașul, sărac și care bombănește mereu spunea că acest om nu trebuia lăsat să meargă spre pierzanie. Unii, precum Politzer, au sugerat, că K. a terminat-o prin nebunie. Dacă această temă este foarte prezentă în roman, nimic nu ne permite
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
răsărit precum ciupercile după ploaie În momentul când li s-a comunicat din timp că totul este permis, că regimul nu-i mai consideră pe evrei ființe umane. Ei au aparținut păturii celei mai de jos a societății românești - servitori, căruțași, măturători de stradă ai primăriei, elevi În școli de meserii, simpatizanți taciți ai Mișcării legionare, dar nu cu adevărat membri În Mișcare. Faptele lor oribile s-au gravat adânc În memoria supraviețuitorilor, deoarece tragedia lor a Început, așa cum credem, din cauza
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
civili) ca și el50. Împreună cu un alt huligan, l-a silit pe un evreu să-i dea căruța care-i aparținea și s-a Îngrijit să-l ducă pe evreul respectiv la Chestură. Apoi „a venit acasă la ei șla căruțașul evreuț și i-a spus soției acestuia că soțul ei e mort și a cerut roatele de la căruță amenințând că o omoară și pe ea dacă nu i le dă”51. Constantin Vidrașcu XE "Vidrașcu, Constantin" , de 18 ani, s-
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
biserica Sfântul Ilie. În ciuda măcelului de la Chestură, jandarmii și polițiștii continuau să aducă acolo convoaie, deși intrarea era aproape imposibilă - până când, după un timp oarecare, evreii apți au fost siliți să aranjeze cadavrele (vezi infra). Herșcu Bențin XE "Bențin, Herșcu" , căruțaș În vârstă de 43 de ani, a descris cum arăta strada V. Alecsandri la ora 5, când a fost adus acolo un convoi de 700-800 de oameni, evrei care fuseseră concentrați la circumscripția de poliție nr. 5 sau care veniseră
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
transporturile, se Încărcau și muribunzi care ori erau Înăbușiți pe drum de celelalte cadavre așezate peste ei, sau erau puși În gropi, fiind Încă În viață... Au fost puse la dispoziție șoperațiuniiț atunci patru camioane și 24 de căruțe”36. Căruțașii, a adăugat directorul, se Întorceau seara beți, Îmbrăcați În haine pe care nu puteau să-și permită să le cumpere, iar atunci când, după câteva zile, au primit salariul, nici măcar nu s-au obosit să-și numere banii. „Eu am convingerea
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
la nisipăria de lângă poligonul militar - zonă interzisă evreilor - s-a făcut cu camioane ale serviciului de salubritate. Nu se știe câți morți au fost transportați acolo și cum au fost Îngropați 44. Groparii evrei au declarat că șoferii camioanelor și căruțașii le-au spus În zilele Îngropării că au transportat cadavre și la nisipărie. Căruțe de gunoi ale primăriei care transportau cadavre la malurile Bahluiului XE "Bahluiului" de lângă vechiul cimitir evreiesc au fost văzute de către evrei din cartierele sărace din Împrejurimi
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]