1,241 matches
-
nr. 261 din 18 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Dați buchetele miresei Să le pună undeva Toată viața alergăm în jurul mesei, Să ne cadă și nouă ceva! Că de când aștept o nuntă Și căciula mi-a albit Iar mireasa e căruntă Și sătulă de pețit Deschideți umbrelele că plouă Nu aici, că suntem în salon V-am citit pe fețele-amândouă Ca o stofă veche de melon De plafon atârnă-un candelabru Ce se-aprinde cu parcimonie Cine-i domnu-acela în cinabru
NUNTA de ION UNTARU în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355333_a_356662]
-
dulce-i vraja sa Puștiul întrebă cu ardoare: -Nu că-i frumoasă doamna mea? Este cuprinsă de lumină, Lumină lasă-n urma sa. Cu o sfială-n glas iar puștiul: -Ce bună este doamna mea! * Și peste ani, un om cărunt, Tot povestind povestea sa, Îi zice unui puști de-o șchioapă: -Ce vezi în ramă-i doamna mea. Mi-a luminat sufletul, mintea Și drumul de-a ajunge domn. Învățătoarea asta dragă M-a învățat ca să fiu om. ( Elena, 13
DOAMNA MEA, ÎNVĂŢĂTOARE de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356785_a_358114]
-
nu mai am plămâni liberi să te respirepână în mijlocul sufletuluiam uitat că liniștea e scurtă... XVIII. PÂNĂ CÂND AM ÎNCEPUT SĂ ORBECĂI, de Daniel Dăian , publicat în Ediția nr. 301 din 28 octombrie 2011. calea încarcerată-n mijloc de culoare rătăcea cărunt în brațe de părinte vineri început de veșted necrescut din umed nu are contur lumescul în oglindă aș mușca înfometat din umeri viețuitul până ai uita să-ți taci de mine nici nu ai băga de seamă că a început
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356833_a_358162]
-
amintire și bastoane albe ca un sălbatic cal de fluturi te mușca de viață până sângerai privitul m-am întâmplat devreme la marginea unghiei ochi dezgolit din cer căzut de umbre ... Citește mai mult calea încarcerată-n mijloc de culoarerătăcea cărunt în brațe de părintevineri început de veșted necrescut din umednu are contur lumescul în oglindăaș mușca înfometat din umeri viețuitulpână ai uita să-ți taci de minenici nu ai băga de seamă că a început muritulgurilor cu dințifericit de smuls
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356833_a_358162]
-
deziluzii Crud stăpân făcându-și toamna ce usucă în tăcere Frunza care încă trează se ucide în confuzii. Printre umbre așternute peste pajiști ce nu sunt Călătorul - un străin ce venea din amăgire Barba sa - povara vieții, părul său, - demult cărunt Poposea lipsit de vlagă cu ochii spre nemurire. Nu mai chinuie abstracte, nu mai tinde spre migrare Glasul nopților îngână setea de necunoscut Și străinul nu-l pricepe obosit de căutare Doar durerea amăgirii: iată ce a priceput. Undeva, copiii
MOARTEA CĂLĂTORULUI, IOAN GROŞARU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356951_a_358280]
-
loc în sală. Ți-aduci aminte și de școală De anii zburdalnici de liceu Când cu teamă și sfială Nu voiai să fii un „derbedeu”. Tânăr fiind munceai pe rupte Și nu-ți păsa de greutăți Acum ți-s tâmplele cărunte Ne mai putând citi în cărți. Armata te-a făcut bărbat Căci ai rămas cu mustăcioară Când te-ai întors din nou în sat Însoțit de o zveltă domnișoară. Reșița 20 august 2000 Referință Bibliografică: Aminitiri / Mihai Leonte : Confluențe Literare
AMINITIRI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356578_a_357907]
-
283 din 10 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU - MELANCOLII DE TOAMNĂ O toamnă în prelungiri Era o toamnă cu zile frumoase, ce mai juca blajin în prelungiri, mănunchi de raze luminoase, ce-mi umblau printre amintiri. Adolescent cărunt pe drumul vieții, iubind lucid, profund, incandescent, mai dau o șansă, mă plec în fața sorții, chiar de-mi e greu, străbat un continent. Purtând pe frunte pecetea iubirii-mpărtășite, cu pas grăbit de-adolescent nebun, sunt om și-n cale îmi
MELANCIOLII DE TOAMNĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356677_a_358006]
-
Rapsodie în blue 2009-09-29 Parcă s-a luminat dinspre apus Dar cerul e prea jos, căzut pe munte Cu pletele în vînt și-un pic cărunte Cernind un sunet fin căzut de sus De mult prea sus îndeajuns Din cerul cel de nepătruns De jos în sus, de sus în sus Precum un plîns Se-astern apoi fructele coapte E noapte-n plină zi de șoapte
POEME de IOAN LILĂ în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355180_a_356509]
-
într-un gînd de toamnă doar o stea Îmi dă dulceața ta de catifea S-o simt pe buze, s-o respir crezînd Că este clipă ruptă dintr-un gînd În care crește cerul peste munte Dar cerul are crestele cărunte Și se înfige molcom într-un vis Joacă mireasă vie-n paradis Vin stelele Vin stelele, golașe paparude Vii, nestemate, fragede și ude Dansînd bezmetic Dansînd suave dintr-un dulce petic Dintr-un triunghi adesea exemplar Fără lumină ros de
POEME de IOAN LILĂ în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355180_a_356509]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > HIMERĂ Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 331 din 27 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Pentru că am simțit sărutarea-ți pe părul meu cărunt m-am întors să te îmbrățișez dar tu ai dispărut... Am întins mâna sub crengile plecate și-am strâns în pumn atâția picuri reci cât să fac oglindă și-n ea să te sărut... Referință Bibliografică: HIMERĂ / Marian Malciu : Confluențe
HIMERĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355193_a_356522]
-
flancată de mormane de zăpadă, pierzându-se odată cu ziua ce făcea loc nopții. Noi privim în viitor. Amintirile sacrifică viitorul în numele prezentului. Ne lipim de fereastră, pe coridor și-a făcut apariția o femeie, nu foarte bătrână, înaltă, cu părul cărunt. Era oarbă, bastonul acela alb, ochii inundați de un alb inexpresiv întărea convingerea mea. Aveam în mână un pachet de biscuiți, îi priveam eticheta ca o perspectivă, un mod de a vedea lumea liberă, o agățare de simboluri, mintea nu
SUNT LACRIMĂ DIN LACRIMILE TALE (INCLUDE UN NOU CAPITOL) de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355121_a_356450]
-
cine era tatăl Marucăi: Ajutându-se de hârleț, Mamulea sări sprinten din groapă. Era un om de vreo 50 ani, dar nu-i dădeai. Scund, îndesat, puternic, agil ca o maimuță, se Mișca ușor pe marginea gropii. Părul lui lung, cărunt, sclipea în lumina lunii ca o făină proaspăt cernută. Scoase o țigară mototolită. - Păi, însuși Ady “Bruslea” i-a făcut cinstea de-a o scăpa de povara fecioriei. Ba a mai lăsat-o și gravidă... - Iată o frumoasă telenovelă! constată
SERBAN MARGINEANU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355658_a_356987]
-
Acasa > Strofe > Atasament > C O L I N D Autor: Virgil Ursu Publicat în: Ediția nr. 1814 din 19 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Azi pe Sabasa, între munți, Colindă-n straiul strămoșesc Și tineri dar și cei cărunți În dulce grai moldovenesc. Colind străbun aduc acum Când prunc în iesle e Mesia Răsună cerul și pământul Născut-a Prunc Sfânta Maria. În ieslea sfintelor biserici Iisus așteaptă neîncetat Și pe iconostas El veșnic E prunc și mare Împărat
C O L I N D de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1814 din 19 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/346113_a_347442]
-
cu curaj pe acoperișul liceului împreună cu un coleg de an mă îndreptam spre casă, în drumul nostru prin parc zăresc în fața unei bănci câțiva colegi din clasa lui iar pe bancă pe acel profesor pe care îl văd acuma aproape cărunt, spunea ceva, nu mai știu exact ce dar parcă era ceva filozofic. Mă opresc, stăm câteva minute și apoi plecăm. Era așa de cărunt, cum a putut încărunți așa de repede prin ce coșmaruri o fi trecut. Nu trece mult
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE III de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370819_a_372148]
-
colegi din clasa lui iar pe bancă pe acel profesor pe care îl văd acuma aproape cărunt, spunea ceva, nu mai știu exact ce dar parcă era ceva filozofic. Mă opresc, stăm câteva minute și apoi plecăm. Era așa de cărunt, cum a putut încărunți așa de repede prin ce coșmaruri o fi trecut. Nu trece mult, a doua sau a treia zi sunt chemat din clasă la director, îngrijorat și speriat la culme oare ce am făcut, ajung acolo și
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE III de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370819_a_372148]
-
în grabă, ocolind casa prin spate și ajung la acea intrare, trecând pe lângă cușca câinelui ce lătra cu înverșunare încercând să scape. Bătrânele nu se vedeau.După ce dau colțul casei, văd un om foarte voinic, înalt și gros cu părul cărunt, cu un bici în mână ridicat amenințător și o privire urâtă, fioroasă cu o față roșie și ochii injectați de furie, parcă nu avea nimic uman în privire, semăna o bestie dezlănțuită. În momentul când eu am apărut de după colțul
INGRID (4)FRAGMENT DE ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370844_a_372173]
-
stele. În jur totu-i alb,joc simplu de Iele. Pe creste și-n vale,azi-noapte a nins Păduri din cleștar. Șipoturi mărunte ascunse sub mantii lucioase de ghiață, cascade-mpietrite de o zână glumeață! E tot sclipitor...și Babe cărunte Când norii pictează cu pană măiastră argintia perucă,ce umple abisuri, ecoul se sparge în clinchet de visuri renăscând peste liniștea noastră Iar Viscolul care-i prea fin regizor, așază troiene în noi modele, fulgii veniți punând alte perdele ce
IARNA ÎN BUCEGI de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369906_a_371235]
-
nr. 1993 din 15 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Scrisoare prietenului Copilăria mea cu flori multe-n ogradă, Îmi amintești de-acele clipe din trecut, Și vreau ca mama și azi să mă vadă Copil, iar ea să nu-aibă păr cărunt... O, fericita mea copilărie, Cu râul scump și mândrii plopușori, Tu îmi erai atunci o florărie, Iar eu un zeu printre acele flori... De mic copil am îndrăgit pământul Și satul scump cu oamenii din el, Cu poezia lui ce
COPILĂRIE – FLORĂRIE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370021_a_371350]
-
se ridice de pe bancă, dar căzu la loc. - Tată, strigă ficiorul de departe, am primit creditul! - Tulai Doamne! - Ce-i cu tine? Nu te simți bine? Tata Sandu își scoase pălăria și își trecu degetele noduroase prin smocul de păr cărunt, rărit de vreme. - Am vândut porcu’ ! Emiluț descălecă de pe bicicletă, cu ochii cât cepele. - Mama știe? - Nț! - Nu-i bai atunci! Hai ș-om cumpăra altul! - Păi nu știu dacă om mai găsi ceva în târg la ora asta! Dumnezău
BICICLETA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370332_a_371661]
-
aer, toate respiră curat. E vară, cireșele-s coapte, grijile vieții am lepădat. N-am teamă de frig, de foame, nu-mi pasă că nu prea am bani, alerg desculță prin iarbă și uit uitat mereu câți am ani. Părul cărunt se resfiră de boarea ce-adie plăcut am tinerețe în suflet si atâtea încă mai am de făcut. (de Dorina Stoica) Referință Bibliografică: E vară, cireșele-s coapte / Dorina Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1266, Anul IV, 19
E VARĂ, CIREŞELE-S COAPTE de DORINA STOICA în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370434_a_371763]
-
nr. 1893 din 07 martie 2016 Toate Articolele Autorului Trecutul zilei de azi Rătăcind în trecutul zilei de azi Am găsit un zâmbet de al tău Uitat în pădurea de brazi când rătăceai pe cărările dinspre munte Spre șesul câmpiilor cărunte Draga mea Ce ai locuit cândva în inima mea Ce mult aș vrea să îmi mai spui încă o dată Că mai există acea fată iubită demult Și că în inimi noi mai păstrăm încă povești Cu noi doi alergând prin
TRECUTUL ZILEI DE AZI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369302_a_370631]
-
versurile din primul ciclu al volumului (Joc în Univers), pentru ca versurile dintr-un alt ciclu (Ecoul nemuririi) să devină prinos de recunoștință față de „Nemuritorii” strămoși, față de eroii patriei al căror „stindard nemuritor” a fost „dorința pentru pacea gliei” („Argintul brazilor cărunți”). Fiecare poezie a acestui ciclu devine un imn închinat marilor personalități ale istoriei milenare (Mihai Viteazul, Avram Iancu, Decebal), ale literaturii. Astfel, lui Mihai Eminescu, „Luceafăru-i poartă cununa/cu sufletu-i și-al său penel”, Ion Creangă continuă să scrie
DE LA VIS ȘI SPERANȚĂ LA ÎMPLINIRE de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369387_a_370716]
-
la închisoare”. Totuși, personajul impresionează, de la început, prin ținuta „la patru ace”, cu o pălărie ce-i acoperea „un cap mare, ca de cal”, cu fața dominată de un „nas din topor” și de „ochii mici, ascunși după sprâncene stufoase, cărunte” și o mustață abia întrezărită prin „câteva fire de beteală”, fizionomia sa păstrând urmele groaznicelor vicisitudini prin care trecuse în anii grei de prizonierat la ruși, apoi în cei 13 de temniță comunistă. Omul impune mai ales prin ceea ce vorbește
STATUILE DIN SUFLETUL NOSTRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369392_a_370721]
-
de ce tot îngheață fonta / în sângele albastru al legendei?» (p. 166). Paradoxistul erou ars-poetic-esc din Piscina cu pioneze Stradivarius, identificându-se în Poet, „scrie în somn cu pești de pradă“, «pe termopanele-nghețate ale piscinei», scrie «molipsitor, / cu voioșie de clopoțel cărunt» - adică într-o bucurie a poetului matur-încărunțit, „legat cu farmece“ de Sfânta Limbă Pelasgă > Valahă / Dacoromână -, în lucrarea sa „de sub pecetea oniricului“ fiind «eclipsat inerent de grămada / de viori-Stradivarius sparte / mărunt de-un curcubeu sălbatic» (deci nu de cel de
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
strofă“, eroul mărturisește minunea chemării - « În mușcătura regală a muzicii / mă chemau ca-ntr-o minune» (p. 55) - și, totodată conchide că „incredibila poveste“ pare a cere «ceva mai mult talent, mai multă voioșie», raportându-se la „voioșia de clopoțel cărunt“; în ultimă instanță / „strofă“ se relevă „deznodământul oniric“: «Se făcea că pe aleea înțelepților, / doi câte doi, treceau îmbârligații iepuri, / albi ca niște strigăte înghețate. / Purtau între urechi microfoanele / performante, pentru-a prinde / strigătul alb al termopanelor / înghețate și lătrătura
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]