429 matches
-
a poeziei sale - acțiunea devoratoare a timpului - este prezentă deja explicit în aceste poeme al căror anotimp central este iarna, cînd "trosnește seva înghețată-n rădăcini" (Pe cai, deci), încadrat doar de circumstanță de primăvară și toamnă: "Aevea fulgul clipei căzătoare/ mă îmbrăca în frig și în ninsoare". De altfel, măreția frigului va fi ulterior, în visele poetului, singura forță capabilă să se opună asediului mortal al timpului, încă văzut aici în stil familiar și popular, ca un "boșorog milog" ( Timpul
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
tine. La ceas de taină și de întristare Noi îți vom pune pe mormânt câte-o floare. scump și drag, Noi te vom plânge pe acest meleag. Lângă părinți, doi frați și două surioare Ne veți trimite dor pe stele căzătoare. Scăpați de griji și de păcate, Veți adormi în lunga noapte.
Adio, frate by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83175_a_84500]
-
broască și ne-a deschis ușa, poftindu-ne înăuntru. Am intrat într-o încăpere ușor prăfuită, înțesată cu tablouri de diverse mărimi, în culori de o armonie ciudată, topindu-se unele într-altele ca în vis: păreau ceruri cu stele căzătoare sau poieni cu sclipiri de râuri, faruri mistuite de ceață, peisaje schimbătoare ca norii, pânze pe care ule iurile străluceau ca lumina filtrată prin vitralii. În partea dreaptă a odăii se ridica un șevalet uriaș, din lemn închis, care, nu
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
odaie erau acoperite de stele. Bărbatul își pierdu cu încetul reperele. I se părea că stă culcat pe spate sub un cer uriaș, fremătând de lumină stelară, că deslușește fiecare desen iluzoriu al fiecărei constelații, că zărește până și stelele căzătoare brăzdând cerul fără urmă de nori. Simțea mai puternic ca oricând că, pe lângă învelișul nostru de carne, toți avem și un alt corp, toți sîntem împachetați în cosmos, intim și strâns, ca-ntr-o îmbrățișare fără sfârșit. Dar jocul se
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
astea pe foc, n-o să mai fim în stare să construim nimic în loc. O să fim nevoiți să dormim sub cerul liber. Nu-mi pasă, zice Roja, mă simt ca un meteorit, pentru că tot a adus Tîrnăcop vorba, ca o stea căzătoare, cum se zice în popor. — Nu-și pierde timpul nici cu meditații existențiale, nici cu introspecții filozofice, zice Tîrnăcop mai mult pentru sine, de parcă ar fi recitat pe de rost dintr-o carte. Este dominat de Soare, și asta spune
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
simplu amenințat de el, atât. Liu are puterea unui copil politician. Spre deosebire de premierul Zhou, mareșalul Ye Jian-ying și Deng Xiaoping, care se prefac a face „greșeli” în mod „nevinovat” atunci când Mao îi critică, Liu își apără convingerile. Ca o stea căzătoare, el se alimentează cu propria-i viață. În comparație cu vicepreședintele Liu, premierul Zhou trăiește ca să-l mulțumească pe Mao. Nu înțeleg de ce se poartă în felul ăsta. A fost educat în Franța. Nu-i place ca ringul de dans să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
aruncându-le apoi pe toate laolaltă într-o căldare imensă și începând să le amestece. Și apoi urmează o pauză. Aude suspinul lui Yu. Urmat apoi de o tăcere atât de deplină, că aude cum se mișcă timpul. O stea căzătoare se prăbușește. Încă o dată, ea își vede viața ca un film. Și, încă o dată, este tânăra care stă pe vârful acoperișului, cuprinzând cu privirea orașul Shanghai și visând la viitorul ei. Îl zărește pe băiatul cu nuci de gingko și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
amestec ciudat de genii și ratați, În serate fără scop, fără sens, doar pentru a Înfierbânta aerul cu graiurile lor păsărești. Atunci a apărut pe cer o stea imensă, care desenă o traiectorie curbă cu Încetineala unui melc. Toate stelele căzătoare, le mai văzuse de atâtea ori, se desprindeau din Întunericul cerului, plecând parcă din nimic, și se topeau cu aceeași iuțeală, dar asta trecu Încet ca un glob de lumină, descrise, deci, un cerc și se ascunse după clădirile Înalte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
decepționa nimeni și nimic... Trebuia oare să iubesc și să trăiesc acele clipe, fără să mă gândesc la viitor? Am crezut că am o perfecțiune lângă mine, când orice om poate avea căderile lui? Când perfecțiunea nu există? Căci ființe căzătoare suntem... Am fost rănită, pentru că am așteptat, pentru iubirea dăruită, la fel de multă iubire? Dar să fie asta o greșeală? Sau am uitat, am uitat că suntem ființe căzătoare... Ar trebui oare, acum, să divorțez? Cu ce minte trebuia să raționez
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
orice om poate avea căderile lui? Când perfecțiunea nu există? Căci ființe căzătoare suntem... Am fost rănită, pentru că am așteptat, pentru iubirea dăruită, la fel de multă iubire? Dar să fie asta o greșeală? Sau am uitat, am uitat că suntem ființe căzătoare... Ar trebui oare, acum, să divorțez? Cu ce minte trebuia să raționez, când mi-a fost atât de greu să înțeleg și să accept, să mă dezmeticesc, să știu ce vreau, ce pot, ce e bine pentru fete... Căci sunt
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
indieni, și-a amintit de meteoriți. Era un meteorit În Montana despre care indienii credeau că e sacru și apoi m-am trezit că-mi spune despre priveliștile celeste pe care te obișnuiești să le vezi dacă ești camionagiu, stelele căzătoare și cometele și razele verzi. ― Ai văzut vreodată o rază verde? mă Întrebă el. ― Nu. ― Se spune că nu poți fotografia o rază verde, dar eu am pozat una. Întotdeauna am un aparat foto În cabină, În caz că dau peste vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
felurile pe la spate, dar brusc nu-i mai păsa. Se Îndreptă spre mașină, se strecură pe canapeaua moale, de piele, lângă el, fericită să Întâmpine astfel necunoscutul. Din nou pe drum. Înfrățită, peste timp, cu Kerouac! Zburând dintr-o stea căzătoare Într-alta, fără să știe Încotro merge, ce o așteaptă mai departe! Îi plăcea să descopere În detaliu o lume după alta, să treacă dintr-o lume Într-alta. Matthew avea o casă și o viață În acest loc ciudat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
și pot să o aducă întro stare de uimire (tháuma). Omul se minunează de ceea ce vede sau aude, deși înțelesul lor îi apare ascuns. Este ceea ce se petrece în fața unor fenomene cerești: „fazele Lunii, cursul Soarelui și al aștrilor“, „stelele căzătoare“ și eclipsele. Sau în fața unor situații complet insolite, „cum se întâmplă, de pildă, cu mașinile automate [...], cu solstițiile și cu incomensurabilitatea dintre diagonala și latura pătratului“ (983 a). Aceasta din urmă, incomensurabilitatea a ceva finit, va fi recunoscută până târziu
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
spună... Și eu abia aștept să-i ascult vorba. Orice ți-ar povesti pare că e un lucru de mare taină, încât îl asculți cu sufletul la gură. Acum îți tăifăsui sub clar de lună, privind la ploaia de stele căzătoare... Parcă îți vine să alergi să le prinzi... Doamne, cât de mult îi plac nopțile iestea de august! Privesc la țigancă cum mănâncă și mă întreb de unde știe ea atâtea lucruri despre el și despre tainele cerului? După ce s-a
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
lung moment, fără să ne spunem nimic, în întuneric, iar eu mă gândeam încă la ceea ce-mi spusese. Apoi, ea s-a scotocit prin buzunarele bluzei vechi de parcă ar fi căutat. Pe cer se perindă o salbă de stele căzătoare, tocmai potrivite să le ofere celor care au nevoie de un sprijin pentru singurătate prilejul unor prevestiri, și apoi totul a revenit la normal. Ceea ce strălucea a continuat să o facă, în timp ce lucrurile care se aflau în întuneric au rămas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
convinsă că, după ce se va răcori puțin, va putea să-și reia somnul. A trecut în balcon. Sorbind din apă cu înghițituri mici privi cerul înstelat. „Tinule, îți amintești, dragule? Mi-ai arătat în noaptea aceea o stea... o stea căzătoare. Tu i-ai pus numele meu și mi-ai promis că.... vom număra împreună toate stelele ce vor cădea și din ele îmi vei face un mic colier... Iată! Chiar acum privesc o alta... Ciudat, nu?”. Urmări traiectoria acestei stele
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
Tu i-ai pus numele meu și mi-ai promis că.... vom număra împreună toate stelele ce vor cădea și din ele îmi vei face un mic colier... Iată! Chiar acum privesc o alta... Ciudat, nu?”. Urmări traiectoria acestei stele căzătoare și își aminti că în copilărie acest fapt însemna că un om a murit. Suprapunerea acestui gând peste amintirea ei o cutremură. „Nu! Nu trebuie să... Povești! Dar cât să fie ora acum?” Trecu pragul către interior și privi ceasul
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
Liliana Naclad am întâlnit-o, fizic vorbind pentru că prin telefon și prin e-mail-uri am rămas într-un permanent dialog în miez de iunie, la mănăstirea Techirghiol, la priveghiul părintelui Arsenie Papacioc, care îi fusese duhovnic. Sub un cer cu stele căzătoare, am privit-o cum trecea, smerită umbră cernită, de la un grup de enoriași și credincioși la altul, vorbindu-le în șoaptă, fie și numai pentru o clipă. Am înțeles atunci că și după plecarea de la Biroul de Presă al Arhiepiscopiei
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
dispare, Iar soarele în fiecare zi răsare. Soarele răsare și mereu apune Orice zi-i ca ieri, ca astăzi, ca mâine, Și-atunci când e trist el este luminos, Mereu ne-ncălzește pe noi, cei de jos. Viața - aceasta-i frunză căzătoare, Verde-i doar un timp, și ce ușor ea moare, Soarele e soare și mereu răsare, Viața când s-a dus nicicând nu mai reapare. Când soarele apune, nu este dureros, Mâine iar sosește chipul lui frumos Îmi pare-o
Regăsirea by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91647_a_107362]
-
e soare și mereu răsare, Viața când s-a dus nicicând nu mai reapare. Când soarele apune, nu este dureros, Mâine iar sosește chipul lui frumos Îmi pare-o nebunie, viața nu e soare, Nu ține-o veșnicie e frunză ... căzătoare. SINGUR LA APUS Bogați cu haine scumpe îmbrăcați Gândesc că pot să schimbe pasul sorții Și strâng averi imense de-mpărați, Renume-și fac și-ades își uită morții. Doamnele și ele se gătesc și ies Pompoase și cu rochii
Regăsirea by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91647_a_107362]
-
Arthur Schnitzler. Nici unul din ei nu a scris vreodată un cuvânt despre viața extraordinară a acestui fenomen. Ce păcat că nu am avut niciodată un prieten, să-l fi simțit la dreapta mea în noaptea aceea cu ploaie de stele căzătoare, pe când suiam drumul șerpuit ce ducea de la orășelul tirolez spre coama muntelui Horn. Omul acela ar fi trebuit să fie de o vârstă cu mine, ca să fi putut urca, sprinten, serpentina pietruită, până la platou, de unde, înfipt în talpă și ciomag
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
cu toate că diferența dintre noi era de numai șapte ani. Cu asta cred că am pus punct „analizei profunde“ a doamnei Nina Roth-Swanson care, apelînd la romanele CÎini de vînătoare și Coloane de sare ca și la placheta de versuri Stele căzătoare, va căuta să sugereze aberanta teză despre iubirea ca incest, ca „tentativă de Încălcare a tabuurilor și de trăire a catharsisului În subconștient“! Scuzați-mă, dar cred că ar fi fost mai Înțelept din partea doamnei Nina Roth-Swanson să-l menajeze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Cornutele împung cu coarnele, oamenii cu vorbele. * Sacul se leagă la gură când e plin. În nădejdea slugii, dai de fundul pungii. * Punga goală are valoare afectivă. * La pomul lăudat te duci când i se coc fructele. Fericirile sunt stele căzătoare. * Nu toate sirenele cântă; unele dau alarma. * Mai înainte de a mai trece prin satul natal, unii se interesează dacă s-au asfaltat drumurile. Neștiind cum se fac ele, produsele agricole ni se par scumpe. * Pune faptele în locul cuvintelor. * Ca să cunoști
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
atât de proastă încât să nu spui cine a scris-o. * Arderea pe rug nu se mai practică; Inchiziția - da! * Atunci când ne răstignim unul pe altul, folosim cuvinte în locul cuielor. * Vai de steaua celor care și-au făcut din stele căzătoare chip cioplit. * Erupțiile vulcanice sunt crize de furie ale Pământului. * Peștii sunt ființe care nu au vrut să evolueze în oameni. * Necuvântătoarele au avantajul de a nu spune prostii. * Animalele domestice au acceptat sclavia pentru a ușura viața omului. * A
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
sunt obtuze. În mințile geniale și răul poate fi pe măsură. * Eroismul este în egală măsură inteligență, cutezanță și inconștiență. * De înălțimi nu se tem decât muritorii. * În adâncime pătrund numai ideile înalte. * În zbor, mor doar visele cu aripi căzătoare. * Visătorii nu au rău de înălțime. * Zborul se deprinde visând cutezător. * Poeții sunt odăi cu interiorul înafară. * Poezia e starea de veghe a poetului. * Omul este puternic prin ceea ce nu are la vedere. * Credinciosul nu se teme de Dumnezeu, ci
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]