361 matches
-
și pe cel moștenit. Asta e șmecherie: „ține, tu, șfara asta, pe urmă dă-ne nouă tot pămîntul”. Se mai amăgiseră odată cu întovărășirea. Oamenii au făcut-o mai mult de silă și, ce-a ieșit, iaca: a crescut în pîntec calicul, Nică a lui Grigoraș. Păi lupta asta de clasă, cum îi zice, a băgat la zdup niște boieri și a ridicat pe alții care ne belesc mai rău. Asta-i învoială țigănească. - Care învoială? N-a fost nici o învoială. Am
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
drum îmi explică că omul n-are nici o palmă de loc; de-abia așteaptă să fie împroprietărit cu lot de folosință. Una peste alta existau vreo sută de cereri la GAC: ale slariaților, ale țiganilor și ale altor soiuri de calici. Se pregătise inaugurarea gospodăriei din Dobrina, deși grosul pămîntului nu era în cereri, ci la cei ce nici nu voiau să audă de colhoz. Directoarea îmi porunci: - Îți iei clasa și cureți terenul de lîngă biserică. Acolo urmează să se
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
4 la sută), Estonia (26,0 la sută) sau Letonia (29,0 la sută). Și asta numai și numai dintr-o crasă incapacitate administrativă și dezinteres pentru niște bani, ce nu pot fi nici de-al naibii fraudați. România cea calică, renunță la o mină de aur în finanțarea propriei sale dezvoltări, care ne-ar fi ajutat nespus de mult la ieșirea noastră din criză, cum este cazul Poloniei, numai și numai, fiindcă nu este posibil de jucat sportul național, știți
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
scaune lor bine plătite, doar pe criterii politice. Domnilor, acesta e modul în care președintele, cică ar vrea să rezolve problemele din Justiție. Adică, dacă furi de la stat, trebuie să fii cu atât mai aspru pedepsit, cu cât ești mai calic și cu cât ai furat mai puțin, iar dacă te fură statul pe tine, cetățean român, trebuie să taci mâlc fiindcă legea nu-i cu tine și nici pentru tine. Astfel, socoteala e clară, dacă la un moment dat, Guvernul
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
toloace și maidanuri ținea din ulița de sus de la Sfântul-Neculai cel sărac până (...) în Bahlui și până la cetățuia Curții Domnești. Acolo în preajma Curții, era temeiul negustorimii cu carvansaraua și hanurile. Iar în râpa Bahluiului se prăvăleau bordeiele țigănimii, a breslei calicilor și lăutarilor până-n iazul cel mare de la Frumoasa, în luciul căruia se oglindeau între scai voinicești furcile spâzurătorii răilor. Peste Bahlui se vedeau poduri spre Repedea, Hlincea și Bârnova, către popasul domnesc de la Santa. Și pe tanc, deasupra Frumoasei, mănăstirea
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
gura fără tine? l-a apostrofat Făcutu, tot un invalid de război, care ședea lângă el. Dacă am fost pe front și ne-am întors betegi, vărsându-ne sângele, am făcut-o ca să ne conducă un neica nimeni? Un pierde-vară? Calicul calicilor din satul ista? Mai bine muream de glonț decât să murim de inimă rea! Cei de la mesele din jur au făcut ochii mari și și-au băgat capetele între umeri, ca în fața unei primejdii iminente. Știau că în miez
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
fără tine? l-a apostrofat Făcutu, tot un invalid de război, care ședea lângă el. Dacă am fost pe front și ne-am întors betegi, vărsându-ne sângele, am făcut-o ca să ne conducă un neica nimeni? Un pierde-vară? Calicul calicilor din satul ista? Mai bine muream de glonț decât să murim de inimă rea! Cei de la mesele din jur au făcut ochii mari și și-au băgat capetele între umeri, ca în fața unei primejdii iminente. Știau că în miez de
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
un stol de vrăbii certărețe. „Uite ce zile am ajuns! Să dorm pe o 136 laiță străină, parcă nu mi-ar fi fost deajuns priciul de la pușcărie. Om gospodar și am ajuns să plec de acasă ca cel din urmă calic...” „ Să bei peste măsură și să umbli împleticindu-te pe ulițele satului îi de râsul lumii Toadere, omule! Asta m-a făcut să te caut iar și să-ți amintesc că ai uitat cine ai fost, băiete! Ai uitat că
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
-ți amintesc că ai uitat cine ai fost, băiete! Ai uitat că toată lumea te respecta, dar de când ai început să bei... Oprește-te, omule! Oprește-te!” - l-a apostrofat vocea care de obicei îl vizita în vis... „Dacă am ajuns calic îi din vina mea? Nu! Îi din cauza golanilor iștia care ne-au luat totul și am devenit slugi fără simbrie, zâua mamei lor!” „Ai grijă, Toadere, ce vorbești, că nu știi pe cine ai în față”. „Ai dreptate. Lumea-i
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
ci o simțire adâncă, o mâhnire sufletească îi mișca pe fiecare... Și în dangătul clopotelor, lumea cu mic cu mare, din tot orașul, s-a îndreptat și se îndesa la biserica Tălpălari, urmând un sicriu purtat pe umeri de patru calici. În acele vremuri, spune Alexandru Papadopol C alim ah, nu era încă răspândit obiceiul, la noi, ca un mort, fie boier sau om prost să fie dus la mormânt într un car tras d e dobitoace; pe mort îl duceau
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
bune ale mortului; iar în sicriul care se vedea de data aceasta, descoperit, după vechiul obicei al creștinilor, era o ființă slabă, uscată, galbenă ca ceara, îmbrăcată cu un suman, încinsă cu o funie, cu pic ioarele goale... Era un calic!... Vădana pioasă, care îi găsise la poarta curții sale trupul acestui calic - Lumânărică - pe care l-a îngropat cu cheltuiala sa - nu era alta decât vorniceasa Scarlat Miclescu, mama răposatului Mitropolit - primat al României, Calinic Miclescu. Lumânărică, mortul de care
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
descoperit, după vechiul obicei al creștinilor, era o ființă slabă, uscată, galbenă ca ceara, îmbrăcată cu un suman, încinsă cu o funie, cu pic ioarele goale... Era un calic!... Vădana pioasă, care îi găsise la poarta curții sale trupul acestui calic - Lumânărică - pe care l-a îngropat cu cheltuiala sa - nu era alta decât vorniceasa Scarlat Miclescu, mama răposatului Mitropolit - primat al României, Calinic Miclescu. Lumânărică, mortul de care nu se ocupase nimeni, în afară de mama Mitropolitului - era un țăran din ținutul
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
calea „Drumului Mătăsii”. Peste pârâul Nicolinei sau Miculinei, cum i se mai spunea, în prelungirea Podului Lung, se proțăpea Bariera Nicolinei. Tot peste pârâul Nicolina, dar de această dată pe Calea Gălății, se afla Bariera Trei Calici. Auzi dumneata: Trei Calici! Atâția or fi fost, vere. Nici mai mulți, nici mai puțini. Dar ascultă mai departe: De aici până la Bariera Păcurarilor e oleacă de cale, dar pe gârla Bahluiului nu era nici un alt drum care să fi meritat să se așeze
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
perete! Până sus îți dai duhul! Asta nu te scutește să-mi lămurești povestea frunzelor de dud. Întâi aș spune - așa, ca pentru încălzire - că aici pe aproape se aflau bordeiele a trei nevoiași de vreme ce bariera s-a numit Trei Calici. Apoi trebuie să știi că Petru Șchiopu voievod, în prima sa domnie (1574-1579), a zidit mănăstirea Galata din Vale, care s-a aflat cam pe aici pe undeva... Dar din pricină că dealul a cam luat-o din loc, bisrica s-a
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
i-a zis-o de la obraz: - Vai, săracul domnul Tachi, o să-i moară vaca (pe care n-o avea) de sete. Înțelegând ironia incisivă a răbufnit cam ca atunci când m-a apostrofat pe mine la începutul uceniciei mele de școlar: - Calicilor! Numai voi aveți vite și eu nu, dar veniți și vă rugați de mine, să vă dau toate cele de care aveți nevoie!... - Dar nu ne dai pe gratis, domnule, ci îți plătim și după cum știm și cu oarecare folos
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
împreună cu Elena, sora lui, măritată cu un profesor de liceu, tinerel, frumușel, inteligent și foarte sărac, pe care l-a luat din dragoste, dar numai după moartea bătrânului, care n-ar fi consimțit niciodată să-și dea averea pe seama unui calic. De altfel, și Victor, când s-a însurat, a trebuit să cam forțeze mâna bătrânului, care ar fi dorit să-i aleagă o nevastă după placul lui, adică cu o zestre cel puțin egală. Tecla, însă, afară de nume și frumusețe
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
braț cu Boerescu își croi drum printre oamenii desperați și înfuriați. Numeroase glasuri lăcrimoase repetau același strigăt: ― Ne-au sărăcit tîlharii!... Cel mai gălăgios și mai amărât era colonelul pensionar Ștefănescu, care-l petrecu până la trăsură, jelindu-se: ― Am rămas calic, domnule prefect!... Toată munca mea de patruzeci de ani e cenușă și ruină!... N-am avut nici o apărare. Și-au bătut joc de noi hoții cum au vrut... Numai viața mi-au lăsat-o, domnule prefect! Grigore Iuga strânse în
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
i-a trecut alfabetic într-o carte care ne-a rămas, intitulată Arhondologia Moldovei 86, reti părită recent, în ediția a II-a, la editura Minerva, din București, în 1973. Pentru Costandin Sion, cei căftăniți astfel erau niște "golani", niște "calici răpănoși", niște "pocituri răpănoase", "toate gunoaiele țării", boieriți "ca să măscărească noblesa Moldovei". El arată, nominal, doi plăcintari din Iași, un brăgar din Galați, și un blănar al mitropolitului Veniamin, care și-au cumpărat decrete de căminari de la domnitorul Mihail Sturza
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
11 12: „omul bun n-are noroc; asta-i știută” împământenirea credinței potrivit căreia omul înzestrat cu unele calități deosebite 58 pare a nu avea noroc din cauza manipulării celor din jur, care iau calitățile lui drept slăbiciuni; r. 19: „La calic slujești, calic rămâi” influența mediului asupra individului; stăpânul poate condiționa neintenționat mentalitatea și starea celui ce-l slujește; p. 88, r. 30 31: „când nu sunt ochi negri, săruți și albaștri” în lipsa unor lucruri dorite, omul trebuie să se mulțumească
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
omul bun n-are noroc; asta-i știută” împământenirea credinței potrivit căreia omul înzestrat cu unele calități deosebite 58 pare a nu avea noroc din cauza manipulării celor din jur, care iau calitățile lui drept slăbiciuni; r. 19: „La calic slujești, calic rămâi” influența mediului asupra individului; stăpânul poate condiționa neintenționat mentalitatea și starea celui ce-l slujește; p. 88, r. 30 31: „când nu sunt ochi negri, săruți și albaștri” în lipsa unor lucruri dorite, omul trebuie să se mulțumească și cu
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
organizat în lobi, de obicei 8-10. Fiecare lob este alcătuit dintr-o piramidă de țesut medular și din corticala de la bază. Intre piramide se descriu coloanele renale. Vârful unei piramide formează o papilă renală. Fiecare papilă drenează urina într-un calice mic. Calicele mici se unesc pentru a forma un calice mare. Urina apoi coboară în bazinetul renal (pelvis). Din pelvis, ureterele coboară până la vezica urinară. 23. Vascularizația renală La cea mai mare parte dintre organe, dispunerea arterelor, venelor și capilarelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
dintr-o piramidă de țesut medular și din corticala de la bază. Intre piramide se descriu coloanele renale. Vârful unei piramide formează o papilă renală. Fiecare papilă drenează urina într-un calice mic. Calicele mici se unesc pentru a forma un calice mare. Urina apoi coboară în bazinetul renal (pelvis). Din pelvis, ureterele coboară până la vezica urinară. 23. Vascularizația renală La cea mai mare parte dintre organe, dispunerea arterelor, venelor și capilarelor servește la distribuirea uniformă a sângelui prin organ. La nivel
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
în forme mărginite și rigide. Discuția continuă atunci aprins ore întregi și se continuă adeseori la Cafeneaua București, unde profesorul dă "peste mînă" dacă tinerii se fac a plăti. - Asta nu s-a întîmplat încă în viața mea. Fugiți, măi calicilor! Dar vorbele sunt înflorite de un rîs atît de bun încît n-ar putea ofensa nici pe cel mai mîndru muritor. E o adevărată recreație să stai în tipografia Bucovina. Muncitorii muncesc veseli. Profesorul îi cunoaște pe toți pe nume
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
perspicacitate Madeleine Delbrêl: Nu putem să devenim săraci; doar Dumnezeu ne poate face acest dar. Doar El poate da celibatului „duhul singurătății” pentru Împărăția cerurilor; doar El poate face dintr-un resemnat un obedient; doar El poate face dintr-un calic un sărac». Evanghelia are în vedere trei situații fundamentale, două bazate pe constrângere, iar una bazată pe libertate. Desigur, în acest context am putea, și s-ar cuveni, să examinăm tema homosexualității, precum și alte tematici asemănătoare care, cu toate că există dintotdeauna
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
Silezia și am lăsat Galiția, alt port, alte năravuri și altă idiomă de limbă ne-au vestit că nu mai eram în aceeași țară, măcar că amândouă aceste locuri sunt tot supt o stăpânire. În Galiția toate drumurile era pline de calici, oameni sluți și împovărați supt muncă, fimeile ca niște stahii. Portu țăranilor îi ca și acela a moldovenilor, iară fimeile sunt îmbrăcate dintâi cu o rochie lungă de pânză albă, cu capu îmbrobodit iar cu o rufă albă și în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]