839 matches
-
Moldova, să fie numit „dascăl de slavonie" la școala domnească din Iași, întemeiată în 1714 de Nicolae Mavrocordat. La această școală, între anii 1755 - 1767 a predat el scrierea și citirea în limba slavonă și în limba română, gramatica slavonă, caligrafia și cântarea bisericească. Preluând informații de la Nicolae Iorga, N.N. Maftei și C. Gh. Radu evidențiază că sub îngrijirea lui s-au tradus și tipărit: un Antoghian, un Apostol (1756), un Catavasier (1778), un Ceaslov (1763, a doua ediție în 1777
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cele comune ale primăriilor) se poate susține că doar În iulie-august 1957 au fost completate actele de deces ale celor care au murit la Sighet, Timișoara, Cluj, Pitești. Pentru cei de la Cluj, având Înscrisă specificarea „deces natural”, cu o altă caligrafie și altă cerneală, a fost consemnată și cauza medicală a morții (TBC, insuficiență cardiacă, pneumonie). Tot atunci au fost Înregistrate civil decesele foștilor miniștri ai României, ale episcopilor și preoților catolici morți la Sighet Între 1950 și 195582. Moartea la
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
și deprinderi ortografice și de punctuație temeinice. Nivelul redus de cunoștințe al unor elevi se explică în mare măsură prin faptul că o bună perioadă de timp, ortografia a fost considerată o problemă secundară, locul principal ocupându-l conținutul și caligrafia. Doresc să mă informez temeinic psihopedagogic și metodic și să conștientizez multe din activitățile mele la clasă. Încerc să dezvolt spiritul de observație, capacitate de analiză, gândirea logică a școlarului prin intermediul limbii, să transpun în sufletul copiilor care-mi sunt
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
Catherine Contant ne-a dat lămuri În privința ideogramelor, a semnificațiilor, a obiceiurilor și tradițiilor japoneze. În Japonia, am apelat În permanență la Meimi Yang, Yuki Watanabe și Fujiko Suda pentru nedumeririle noastre, iar ajutorul lor logistic a fost foarte prețios. Caligrafia ideogramelor din această carte i-o datorăm lui Michi Tada, cu care Hatsumi Tsuzuki ne-a pus În contat la Săo Paolo. Un gând plin de afecțiune pentru Sato-san de la Hitachi Naka Division, pentru Mika-san și pentru prietenul lor pictor
[Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
revendică, mai ales În cazul tinerelor femei, tot mai multă libertate și autonomie și care călătoresc și se instruiesc În toată lumea. Vom prezenta exemple precise, În special În cazul societății Eisai, În a doua parte a cărții. Cartea schimbărilor. Arta caligrafiei. Arta aranjamentului floral. Vom reveni asupra acestei noțiuni de ADN, mai cu seamă În cazul creatorilor firmelor Sony și Honda. Intersubiectivitate, in between, cu referire la artele marțiale. Plecînd de la caracteristicile și evoluția acestui Între (in between), se decide rezultatul
[Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
pare să ne spună că pedeapsa lui Machiavelli a fost redusă, si poate așa a interpretat și Ricci această parte a scrisorii în care spune "Voi aștepta luna septembrie". Și, în Apografo, scrisoarea din 9 aprilie a fost copiată în caligrafia lui Ricci 50. Cum scrisorile trimise către Vettori au fost copiate în ordine cronologică, se poate presupune logic că Ricci a citit pentru început scrisoarea din 9 aprilie și după aceea pe cea din 10 decembrie. Probabil că Ricci nu
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
filza din Florența care conține celelalte scrisori. Se știa deja din secolul al XIX-lea, în ciuda acelei curioase semnături, că scrisoarea nu a fost scrisă personal de Machiavelli, așa cum însuși contele Gilberto a putut să observe prin compararea ei cu caligrafiile machiavelliene autentice aflate în posesia lui87. Atribuirea ei timpurie lui Marcello Virgilio Adriani, Primo Cancelliere, care se găsește pe verso-ul scrisorii borromeoniene, se explică prin existența unei alte scrisori trimise de cancelaria florentina în care același scrib ce lucra
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
scrisori trimise de cancelaria florentina în care același scrib ce lucra pentru Adriani a folosit că semnătură formula "Marcellus"88. O persoană care nu face diferența dintre o semnătură ce aparține unei instituții și o semnătură autografa, si care vede caligrafia clară și ușor de recunoscut a acestui scrib pe o scrisoare semnată "Marcellus", ar putea foarte ușor să considere că Adriani a fost cel care a scris misiva celor Dieci către Vettori la 12 noiembrie 1513, deși acest lucru ar
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
scrisoare și poate că a introdus partea cu elementele personale într-o scrisoare oficială pentru a-i demonstra lui Machiavelli că Girolamo este pregătit să activeze în cadrul cancelariei. Totuși, nici această descoperire nu ne da informații mai multe asupra apartenenței caligrafiei din scrisoarea aflată în arhiva borromeană, însă este clar că nu a fost Girolamo della Valle, chiar dacă acesta a fost scribul care a redactat scrisoarea prin care Dieci îl invitau pe Vettori în 10 noiembrie 1513107. În schimb, cel care
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
coacțiunii), subiecții au efectuat, de exemplu, probele într-o sală în care scaunele erau astfel dispuse încât să sugereze iminența ocupării lor. Ca metodă de evaluare, subiecții au fost informați că poeziile haiku aveau să fie evaluate de experți în caligrafie, iar colajele de către artiști profesioniști. Rezultatele obținute au demonstrat că expectența evaluării a influențat atât calitatea poeziilor, cât și a colajelor create, deși impactul respectiv s-a observat asupra originalității, și nu asupra caracteristicilor tehnice ale produselor creative. Interogatoriul posttest
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
se adunau în tinda bisericii, unde preotul sau un dascăl mai priceput la învățătură îi deprindea să învețe buchiile și să slovenească 1 câte ceva din ceaslov sau psaltire. Aceste mici „ferestre” către lumina învățăturii dispuneau și de manuale de silabisit, caligrafie și catehism 2. Sătenii se hotărau greu să-și dea copiii la școală și în mintea lor simplă își închipuiau că a învăța buchiile e un lucru tare greu. Pe de altă parte, nici copiii nu se omorau cu învățatul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
adesea legate, iar armarius cumula îndatoririle. Fiecare atelier lucra pentru biblioteca propriei mănăstiri, dar putea primi și comenzi din exterior, fie de la prinți sau personalități, fie de la alte mănăstiri. Astfel, cele mai bune ateliere monastice, datorită calității tehnicilor lor în caligrafie sau ilustrare, au jucat un rol comparabil cu cel al unei edituri (Saint-Martin de Tours, Saint-Denis, Saint-Gall, Reichenau, Echternach, Saint-Maximin de Trčves), ca furnizori recunoscuți de către prinți, biserici și mănăstiri. 3. Scrierea. În această perioadă, scrierea a variat de la capitala
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
cîteva mari întreprinderi oficiale, iar mărturiile care au rămas sînt rare. Există mai multe motive: multitudinea caracterelor chinezești făcea acest procedeu mai costisitor decît gravarea pe lemn; fluiditatea cernelii nu era potrivită tipăririi cu ajutorul metalului; în sfîrșit, chinezilor le plăcea caligrafia frumoasă și gravura pe lemn permitea o reflectare mai fidelă decît caracterele mobile. Acest procedeu a reușit mai bine în Coreea, unde autoritatea de stat s-a însărcinat cu difuzarea textelor; în anul 1403, regele Htai Tjong a dispus turnarea
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
un element decorativ; scrierea cufică, deși a încetat repede să mai fie o scriere curentă, este modelul scrierii monumentale. Virtuozitatea scribilor era foarte apreciată și scrierea arabă se preta admirabil la toate variațiile pe care le exprimă bine cuvîntul arabesc. Caligrafiile erau în același timp ilustrații, ceea ce explică influența pătrunzătoare a scrierii asupra miniaturii și finețea incomparabilă a desenului său. Ea rămîne o pictură cu tentă plată, esențial decorativă, ignorînd a treia dimensiune și izgonind umbrele, care ar fi stricat trăsăturile
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
a gravat caractere inspirate din cursiva epocii, numite caractere de civilité pentru că au servit la tipărirea cărții De civilitate morum puerilum a lui Erasmus. Un secol mai tîrziu, tipograful parizian Pierre Moreau publică mai multe lucrări în scrierea financičre, reproducînd caligrafia timpului său. Primii tipografi au folosit în manuscrise și literele duble și abrevierile, la care apelau copiștii pentru a cîștiga timp și loc. Erau totuși interesați să piardă puțin loc, dar să dispună de case de litere mai puțin încărcate
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
de păpuși al lui Dumnezeu”, în care I. „a primit dintru început să fie măscăriciul lui Dumnezeu, un saltimbanc metafizic”, a cărui dramă „nu este estetică, ci ontologică”. Un univers strâns „într-o cutie de păpușă”. Se pare că, totuși, caligrafiile delicate ale poemelor din 1931 nu au fost apreciate nici de spiritele evoluate ale vremii (Șerban Cioculescu, de pildă, numea aceste poeme „păpușării literare”), nici de unii comentatori de mai târziu care, asemenea lui Gelu Ionescu, aveau să vorbească despre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
se țes printre „elitrele aurii/ ale unei seri de iarnă”, iar noțiunea de „criză” generează „mărunte grămezi de cenușă”. Universul rarefiat, pudic, și stilul cultivând crochiul, sugestia, șoapta, melancolia aproape didactic expusă se continuă în Schiță de autoportret (1986) în caligrafii mai elaborate, trimițând spre haiku. Tabieturile nopții de vară (1989) duce epurările până aproape de evanescență, dar, pe de altă parte, cu un spor interesant de retorică macedonskiană (Noapte de iunie); desfășurată pe spații largi, caligrafia are efecte neașteptate. Elanul spre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286322_a_287651]
-
Schiță de autoportret (1986) în caligrafii mai elaborate, trimițând spre haiku. Tabieturile nopții de vară (1989) duce epurările până aproape de evanescență, dar, pe de altă parte, cu un spor interesant de retorică macedonskiană (Noapte de iunie); desfășurată pe spații largi, caligrafia are efecte neașteptate. Elanul spre epic din poeme precum Adolescență, Noapte de iunie dublează în chip fericit pastișele după textele Anei Blandiana și va da, în 1997, romanul Casa cu storuri galbene. Deloc spectaculos (prin aceeași raportare la proza optzecistă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286322_a_287651]
-
câte frunze s-au ofilit ... Alteori, sub un cer albastru „chagalian”, o nouă lume. Revitalizată și fertilizată de fulgurațiile mitului. Printr-o „mitizare” a cotidianului, artistul „băsmuiește” banala realitate, înfrumusețând-o. Mijloacele de expresie de „sorginte naivă” susțin plasticitatea viziunii. Caligrafiile desenului iconografiază rustic suprafețele. Personaje în „țoale sărbătorești”, „meticulos” pictate. Scheme compoziționale original folosite și interpretate. Compoziții dinamice cu linii de forță dispuse 3 diagonal. Contrastele de culoare (complementarele galben-violet, roșu-verde, albastru-orange), înveselesc pictura „complimentându-se” reciproc. O pictură care
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
preocupare umană distinsa, arta coregrafica complexă cu semnificații și simboluri profunde. Mijlocul de comunicare prin dans este mișcarea armonioasă, expresiva. Dânsul sculptează în spațiu imagini prin mișcările corpului, exprimând stări sufletești diferite. „Dânsul este un comentariu plastic al muzicii prin caligrafia mișcării” (E.Macavei, 2002, p.278). În postura de spectator, interpret și executant, omul își satisface trebuința de mișcare artistică-ritmică, melodica și grațioasa. Executat în grup sau individual, dansul produce bucurie și plăcere în condiția unei expresivități artistice. Copilul se
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
politică la fel de importantă pentru viitor ca aceea a lui Deng Xiaoping și că, dincolo de unele nostalgii inspirate de nemulțumiri conjuncturale, China zilelor noastre s-a îndepărtat mult de moștenirea lui. La mai bine de treizeci de ani distanță, poeziile și caligrafia lui rămân apreciate de specialiști, dar operele lui pretins teoretice sunt înțelese ca îmbrăcând necesități politice ale momentului. în schimb, personajul, prezentând și unele fațete seducătoare, rămâne prost cunoscut, dat fiind că nenumăratele mărturii apărute în China și avându-l
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
la debut pentru „nervul”, „superbia” și „asprimea” tonului, pentru patosul cenzurat ludic și ironic, emisia lirică fără dulcegării și, cu locuri comune inerente începutului, fără dependențe stilistice. E de adăugat mobilitatea și anvergura figurativă - imaginație mitică, fast al peisagisticii simbolice, caligrafie sigură a ambientului domestic, rustic sau citadin, funambulie carnavalescă. Poetica sa e obsedată de metafora existențială, de praguri, esențe, transsubstanțieri. Cântărețul de sticlă, poemul titular al primei plachete, rezumă metoda prin care descrierea unor sinestezii - sunetele „de sticlă” ale bluesului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288424_a_289753]
-
registru ludic și oniric, care configurează o lume de carnaval fantezist, cu figuri și întâmplări parcă desprinse din universul desenelor animate. Imaginația povestitorului este prodigioasă, iar discursul său, dens, este modulat cu virtuozitate într-o structură original construită. Tratatul de caligrafie (2001) cuprinde, sub titlul rubricii din revista „Contrapunct”, o parte din eseistica prozatorului, caracterizată de aceeași finețe a scrisului. SCRIERI: Ambasadorul, București, 1991; Rock & Depeche. Filmul unui roman, Ploiești, 1993; Visul de iarnă al Isabellei. Insula, București, 1996; Tratatul de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286311_a_287640]
-
2001) cuprinde, sub titlul rubricii din revista „Contrapunct”, o parte din eseistica prozatorului, caracterizată de aceeași finețe a scrisului. SCRIERI: Ambasadorul, București, 1991; Rock & Depeche. Filmul unui roman, Ploiești, 1993; Visul de iarnă al Isabellei. Insula, București, 1996; Tratatul de caligrafie, Ploiești, 2001. Repere bibliografice: Andrei Grigor, Puterea narativă, L, 1991, 6; Elena Ștefoi, Ioan Mihai Cochinescu, „Ambasadorul”, LAI, 1991, 13; Eugen Simion, Parabola labirintului, RL, 1991, 26; Laurențiu Ulici, „Povestea” istoriei, „istoria” poveștii, RMB, 1991, 5 octombrie; Tania Radu, Invenție
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286311_a_287640]
-
și-a câștigat primii bani ca strungar mecanic. După debutul din 1947 cu un roman, ulterior renegat de autor, urmat apoi de o tăcere de aproape două decenii, Saramago revine la roman abia în 1977 cu "Manual de pictură și caligrafie". Celebritatea internațională i-o oferă "Memorialul mânăstirii" (1982) care, alături de Anul morții lui Ricardo Reis (1984) și "Istoria asediului Lisabonei" (1989), constituie un serial narativ cu tematică istorică. O înnoire a universului romanesc are loc o dată cu publicarea ficțiunii alegorice "Pluta
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]