537 matches
-
14. Mărăcineni 31. Vadu Pașii 15. Mînzălești 32. Vernești 16. Merei 33. Vintilă Vodă 17. Mihăilești 34. Zărnești 2. JUDECĂTORIA PĂTÎRLAGELE cu sediul în comuna Pătîrlagele ORAȘE 1. Nehoiu COMUNE 1. Bozioru 9. Gura Teghii 2. Brăești 10. Măgura 3. Calvini 11. Odăile 4. Cătina 12. Pănătău 5. Chiojdu 13. Pătîrlagele 6. Cislău 14. Pîrscov 7. Colți 15. Siriu 8. Cozieni 16. Viperești 3. JUDECĂTORIA POGOANELE cu sediul în orașul Pogoanele ORAȘE 1. Pogoanele COMUNE 1. Brădeanu 6. Largu 2. C.
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273531_a_274860]
-
din secolul al XVII-lea menționează pentru prima dată ocupațiile locuitorilor orașului: curelari, olari, rotari, pantofari, măcelari, croitori, fierari, dulgheri, pălărieri și, nu în ultimul rând, armurieri. În decursul secolelor XVI-XVII, în Transilvania au fost organizate o serie de colegii calvine (reformate), în Zalău fiind întemeiat primul colegiu în anul 1646, actualul Colegiul Național Silvania. Până în 1848 Zalăul s-a bucurat de privilegii și autonomie. După evenimentele acelui an, Zalăul și-a pierdut autonomia și independența. În 1876 a avut loc
Zalău () [Corola-website/Science/296954_a_298283]
-
localitatea Aiud apare sub denumirile Enietten sau Engeten (în dialectul săsesc Angeten sau Anjet) și, uneori, ca Strassburg. În anul 1437, în cursul răscoalei de la Bobâlna, Aiudul fost ocupat de răsculați. În timpul reformei protestante populația a îmbrățișat în majoritate varianta calvină a protestantismului, ceea ce a avut drept consecință maghiarizarea treptată a populației germane. Aiudul a devenit unul dintre principalele centre calvine din Transilvania. Aiudul a fost cel mai important centru cultural și de învățământ al calvinismului ardelean. Colegiul, fondat în anul
Aiud () [Corola-website/Science/296991_a_298320]
-
1437, în cursul răscoalei de la Bobâlna, Aiudul fost ocupat de răsculați. În timpul reformei protestante populația a îmbrățișat în majoritate varianta calvină a protestantismului, ceea ce a avut drept consecință maghiarizarea treptată a populației germane. Aiudul a devenit unul dintre principalele centre calvine din Transilvania. Aiudul a fost cel mai important centru cultural și de învățământ al calvinismului ardelean. Colegiul, fondat în anul 1622 de principele Gabriel Bethlen la Alba Iulia, a fost mutat în 1662 la Aiud de principele Mihai Apafi I.
Aiud () [Corola-website/Science/296991_a_298320]
-
din Roma. Biserica suedeză are un episcop care este lesbiană, în timp ce bisericile ortodoxe privesc homosexualitatea drept păcat și nu permit femeilor să devină preoți sau episcopi. În plus față de diferențele amintite mai sus, ce privesc Luteranismul, Biserica Ortodoxă respinge credința calvină în predestinarea omului (potrivit căreia destinul omului este fixat dinainte de Dumnezeu, fără a putea fi schimbat prin deciziile libere ale individului) și susține libertatea deplină a acestuia de a își alege singur propriul destin. Pe lângă deosebirile esențiale arătate mai sus
Biserica Ortodoxă () [Corola-website/Science/301429_a_302758]
-
fost un călugăr iezuit, scriitor latin și maghiar, arhiepiscop de Esztergom (cu sediul la Nagyszombat, Esztergomul aflându-se sub ocupație otomană), cardinal. A fost una din figurile cele mai reprezentative ale Contrareformei. s-a născut într-o familie nobiliară reformată (calvină) la Oradea. Tatăl său a ocupat demnități importante în cetate, între care și pe aceea de viceșpan. Mama sa a murit când el avea doar vârsta de zece ani, iar tatăl său, unul din cei mai influenți oameni ai cetății
Petrus Pázmány () [Corola-website/Science/300032_a_301361]
-
care acesta numește pe popa [[Ion din Țichindeal]] ca [[protopop]] peste 17 sate din jurul [[Sibiu]]lui, printre care se numără și Racovița. Din conținutul acestei diplome se desprinde faptul că la acea dată, biserica din Racovița era deja supusă superintendentului calvin, cu toată împotrivirea mitropolitului [[Simion Ștefan]], care-l împiedicase pe acesta să uzeze de drepturile care i-au fost acordate. De altfel, în această perioadă, biserica românească din scaunele săsești rămăsese sub jurisdicția vlădicului Simion, însă Racovița fiind subordonată parțial
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
doua jumătate a secolului XVI, biserica a devenit protestantă, odată cu toate bisericile aflate pe domeniul Drăgoșeștilor. În anul 1957 edificiul a fost resfințit ca biserică catolică cu hramul <nowiki>"Sf. Ladislau"</nowiki>. Pe parcursul secolului al XVII-lea biserica a redevenit calvină însă, după ce localitatea a fost colonizată cu șvabi biserica a trecut cultului romano-catolic. Poarta principală este realizată în stil gotic având în partea superioară o friză arcuită. La începutul secolului XX edificiul a cunoscut noi transformări prin construirea unei noi
Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/301757_a_303086]
-
(în ) cu cele două episcopii face parte din Biserica Reformată Maghiară și cuprinde credincioșii reformați după Jean Calvin care trăiesc în România. Biserica este membră a Consiliului Ecumenic al Bisericilor, a Conferinței Bisericlor Europene și a Sinodului Consultativ al Bisericilor Reformate Maghiare din întreaga lume. După semnarea Tratatului de la Trianon a fost evident faptul că vechea structură bisericească
Biserica Reformată din România () [Corola-website/Science/300524_a_301853]
-
mai 1989. În urma acestui eveniment, preotul a devenit cunoscut ca disident față de regimul totalitar român. Protestantismul nutrește nobila aspirație de a reveni la formele primare ale creștinismului. Doctrina Bisericii Reformate se bazează pe interpretările scrierilor din Noul Testament enunțate de Jean Calvin și Ulrich Zwingli. Dat fiind că cei doi fondatori au activat în Elveția (Zwingli la Zürich, iar Calvin la Geneva), denumirea latină a învățăturii propagate de ei este "Confessio Helvetica" ("credința elvețiană"), spre deosebire de "Confessio Augustana" ("credința de la Augsburg"), adică cea
Biserica Reformată din România () [Corola-website/Science/300524_a_301853]
-
Reformei în Transilvania a fost favorizată de înfrângerea de către Imperiul Otoman a Ungariei în bătălia de la Mohács (1526), în urma căreia Transilvania deveniseră principat autonom sub suzeranitate otomană, iar catolicismul n-a mai fost protejat oficial de autoritățile de stat. Jean Calvin, alături de Martin Luther, a fost unul din inițiatorii reformei protestante, în opoziție cu anumite dogme și rituri ale Bisericii Catolice. Aflat la Geneva, Guillaume Farel l-a rugat să-l ajute la reforma bisericii. Calvin a scris despre rugămintea lui
Biserica Reformată din România () [Corola-website/Science/300524_a_301853]
-
era de 212.749 de locuitori, dintre care 81,5% români, 11,3% maghiari, 3,6% germani, 1,8% țigani, 1,4% evrei ș.a. Sub aspect confesional populația era formată din 50,1% ortodocși, 31,6% greco-catolici, 7,5% reformați (calvini), 3,4% romano-catolici, 3,3% evanghelici (lutherani), 1,2% unitarieni ș.a. În 1930 populația urbană a județului era de 33.365 locuitori, dintre care 58,8% români, 23,0% maghiari, 8,2% germani, 6,2% evrei, 1,6% țigani ș.a.
Județul Alba (interbelic) () [Corola-website/Science/300782_a_302111]
-
de 33.365 locuitori, dintre care 58,8% români, 23,0% maghiari, 8,2% germani, 6,2% evrei, 1,6% țigani ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimera era alcătuită din 38,3% ortodocși, 21,4% greco-catolici, 14,7% reformați (calvini), 7,2% evanghelici (lutherani), 6,5% mozaici ș.a.
Județul Alba (interbelic) () [Corola-website/Science/300782_a_302111]
-
Calvini este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Bâscenii de Jos, Bâscenii de Sus, Calvini (reședința), Frăsinet și Olari. La recensământul din 2011, populația totală a comunei era de de locuitori. La alegerile din 2012, Nicolae Curelea-Nedelcu
Comuna Calvini, Buzău () [Corola-website/Science/300802_a_302131]
-
Calvini este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Bâscenii de Jos, Bâscenii de Sus, Calvini (reședința), Frăsinet și Olari. La recensământul din 2011, populația totală a comunei era de de locuitori. La alegerile din 2012, Nicolae Curelea-Nedelcu a fost ales primar al comunei. Comuna se află în nord-vestul județului, aproape de limita cu județul Prahova, pe
Comuna Calvini, Buzău () [Corola-website/Science/300802_a_302131]
-
DN1A care duce la Ploiești. Din satul Bâscenii de Sus, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ102L care duce spre nord către și comunele buzoiene și prahovene din subregiunea etnografică a Chiojdului. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Calvini se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (55,78%), cu o minoritate de romi (40,39%). Pentru 3,84% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută
Comuna Calvini, Buzău () [Corola-website/Science/300802_a_302131]
-
majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,69%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (1,34%). Pentru 3,84% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Comuna își trage numele de la niște coloniști sași din Ungaria, reformați de confesiune calvină, refugiați din cauza persecuțiilor de acolo, care au fondat satul prin secolul al XVII-lea, după care în timp au fost asimilați cultural de localnici și au devenit moșneni, formând ceata moșnenilor săseni. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna era
Comuna Calvini, Buzău () [Corola-website/Science/300802_a_302131]
-
al XVII-lea, după care în timp au fost asimilați cultural de localnici și au devenit moșneni, formând ceata moșnenilor săseni. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna era arondată plaiului Buzău din județul Buzău, și era formată din satele Calvini, Bâscenii de Jos, Bâscenii de Sus, Frăsinet, Iorgulești, Olari, Slobozia, Valea Seacă și Zeletin, totalizând 2370 de locuitori. În comună funcționau 3 biserici (în satele Bâscenii de Jos, Bâscenii de Sus și Calvini) și o școală cu 37 de elevi
Comuna Calvini, Buzău () [Corola-website/Science/300802_a_302131]
-
anul 1293. Astăzi, localitatea care este situată în comuna Teaca, jud. Bistrița Năsăud, nu mai are în cadrul școlii clasele V-VIII, elevii acestor clase fiind transportați cu microbuzul școlar la Liceul Teoretic ,C.R.VIVU" Teaca. Bisericile din localitate Ortodoxă, reformat (calvin) și romano-catolic ( vezi www.biserici.org ) Satul este situat la distanță de 7 km de localitatea Teaca. Drumul județean DJ 162, aflat în modernizare, care trece prin localitate face legătura între localitățile Teaca, Stupini și Sânmihaiu de Câmpie. “În partea
Archiud, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300863_a_302192]
-
IX-a de graniță a Regimentului I de Graniță de la Orlat până în 1851 când a fost desființat. Până în a doua jumătate a sec. al XVIII-lea, secol în debutul căruia Principatul Transilvaniei (cârmuit până acum de către principi maghiari de confesiune calvină) a trecut în stăpânirea Imperiului Habsburgic catolic, românii ardeleni din Dejani au fost, ca toți românii, creștini ortodocși. Nici nu putea fi vorba de altă lege atâta timp cât prin tradiție Țara Făgărașului a aparținut Munteniei, nenumărate sate fiind proprietatea domnilor munteni
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
urmașilor lor: Legăturile de credință și de neam dintre munteni și făgărășeni au fost astfel extrem de solide și trainic consolidate de-a lungul a multor veacuri. De altfel, în lupta făgărășenilor pentru păstrarea ortodoxiei, puternic amenințată de intoleranța principilor maghiari calvini (sec. XVII) sau de prozelitismul catolic austriac(sec.XVIII), dar și în cea de conservare a ființei românești, rolul Munteniei cu domnii și vlădicii ei, a fost deosebit de important. Acțiunile prozelitiste calvine printre românii ortodocși, patronate de către cârmuitorii maghiari ai
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
păstrarea ortodoxiei, puternic amenințată de intoleranța principilor maghiari calvini (sec. XVII) sau de prozelitismul catolic austriac(sec.XVIII), dar și în cea de conservare a ființei românești, rolul Munteniei cu domnii și vlădicii ei, a fost deosebit de important. Acțiunile prozelitiste calvine printre românii ortodocși, patronate de către cârmuitorii maghiari ai Ardealului în a doua jumătate a sec. al XVII-lea, dăduseră greș, românii rămânând ce-au fost. O salbă de peste 30 de schituri și de mănăstiri ortodoxe încingea pe interior poalele Munților
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
și împăratul Leopold I, el însuși crescut de către iezuiți. Atragerea prin orice metode a românilor ortodocși la unirea cu Biserica Romei, urmărea creșterea rolului politic al ""statului catolic ardelean"" ce se cerea întărit după 150 de ani de dominație maghiară calvină. Așadar, trebuia mărit la maximum numărul catolicilor și aceasta bineânțeles, pe seama românilor ortodocși care trebuiau siliți să-și lepede credința. Urmează o crâncenă luptă de păstrare a credinței ortodoxe strămoșești, în prima linie aflându-se românii făgărășeni și cei brașoveni
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
unde se practică pescuitul sportiv și nici Biserică Unitariana din secolul al XIII-lea ce a aparținut familiei nobiliare Suki, și unde se mai păstrează celebrele steme cu lupi ale familiei. La cele menționate mai sus se adaugă Biserică Reformata- Calvina din Suatu, monument istoric, construită în anul 1682 și care adăpostește stema familiei nobiliare Bornemisza din Ineu, respectiv obiective turistice din Aruncuta, cum ar fi Biserică greco-catolica cu frumoasele picturi, cimitirul nobiliar de pe Dealul Criptei, zona arheologică Cremeniș - Ciurgău, etc.
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
vechi al satului Dârja - Derzse provine din toponimul slav drżava, cu sensul de loc, moșie, proprietate, iar Kádár József nu exclude ipoteza ca Derzs să fi fost antroponim. În timpul domniei lui Gabriel Bethlen s-a constituit în Panticeu comunitatea reformată - calvină. Ea a folosit o biserică mai veche, locaș de cult pentru romano-catolici, care a existat la Panticeu, prezența ei fiind consemnată documentar la sfârșitul secolului al XVI-lea și începutul secolului al XVII-lea. Biserica a fost construită în centrul
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]