2,383 matches
-
în fântâna de la marginea lui, poate găleata care așteaptă cuminte să se poată umple pentru a potoli setea lui, a ta. Sunt, ești și asta mă umple de bucurie simplă, dar rotundă. Mulțumesc Lui și aprind iar și iar o candelă, pentru a-i urmări tremurul flăcării, dansul, într-un univers plin-gol, gol-plin de trăire curată.” Trei personaje se definesc în spațiul comunicării: autorul-narator, Anna și Ioan. Celelalte sunt personaje punctuale, amintite de autor în pasaje liant, pentru curgerea dialogului dintre
PRINSE ÎN CHENARUL UNEI VIEȚI DE CARMEN POPESCU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384964_a_386293]
-
Un ocol prin țară cu suita sa... Și-a cernut zăpada din cerul lumină Peste tot pământul îngerii să vină. A bătut din clopot ruga deșteptării, Tot ce-i rău și trist să mai dăm uitării În strana de veghe candela-i aprinsă Să ne întărim cu toți prin credință! În cămașa albă a îmbrăcat câmpia, Doar în amintire-i cântă ciocârlia ... Citește mai mult Iarna prea grăbită s-a pornit să deaUn ocol prin țară cu suita sa...Și-a
CAMELIA CRISTEA [Corola-blog/BlogPost/384905_a_386234]
-
pornit să deaUn ocol prin țară cu suita sa...Și-a cernut zăpada din cerul luminăPeste tot pământul îngerii să vină.A bătut din clopot ruga deșteptării,Tot ce-i rău și trist să mai dăm uităriiîn strana de veghe candela-i aprinsăSă ne întărim cu toți prin credință!În cămașa albă a îmbrăcat câmpia,Doar în amintire-i cântă ciocârlia... XIII. ȘAH..., de Camelia Cristea , publicat în Ediția nr. 2234 din 11 februarie 2017. Pe o tablă plină, piesele se
CAMELIA CRISTEA [Corola-blog/BlogPost/384905_a_386234]
-
zece Inima e tot mai rece. Strigă iar Ioan la noi Să ne scape din nevoi, Omu-i orb trece și face Doar ce vrea și poate-i place... În Iordan încă botează Să ne țină mintea trează, Iar din candela aprinsă Toți să luăm mereu credință! Mir de împăcare pune Peste rănile din lume Ne aduce și alean Când se scurge clipa-n van. Prevestește c-o să vină, ... Citește mai mult În pustiu Ioan grăieșteOmul tot se risipește...Nu aude
CAMELIA CRISTEA [Corola-blog/BlogPost/384905_a_386234]
-
Firul îl desface-n zeceInima e tot mai rece.Strigă iar Ioan la noiSă ne scape din nevoi,Omu-i orb trece și faceDoar ce vrea și poate-i place...În Iordan încă boteazăSă ne țină mintea trează,Iar din candela aprinsăToți să luăm mereu credință!Mir de împăcare punePeste rănile din lumeNe aduce și aleanCând se scurge clipa-n van.Prevestește c-o să vină,... XXIII. UN PĂSTOR, de Camelia Cristea , publicat în Ediția nr. 2171 din 10 decembrie 2016. Un
CAMELIA CRISTEA [Corola-blog/BlogPost/384905_a_386234]
-
Tata,Cât mai simplu și firesc!Florilor din fața casei... XXXI. MĂRTURISESC,, de Camelia Cristea , publicat în Ediția nr. 2063 din 24 august 2016. Poem dedicat -Mariei Constantina “Marturisesc un botez” să fiu iertată Prin viață să trec cu mine împăcată, Candela sfântă să ardă mereu, Iubirea să crescă-n sufletul meu! Răul să plece cum o putea Nu vreau să treacă prin inima mea, Puiul de Om să vadă Lumina Să rupă în două durerea și vina! Toți îngerii Tăi să-i
CAMELIA CRISTEA [Corola-blog/BlogPost/384905_a_386234]
-
Smochinul uscat eu vin ca să-l rup Iubirea să-i fie pe drum călăuză, Doar ce e fumos mereu să audă. Citește mai mult Poem dedicat -Mariei Constantina“Marturisesc un botez” să fiu iertatăPrin viață să trec cu mine împăcată,Candela sfântă să ardă mereu,Iubirea să crescă-n sufletul meu!Răul să plece cum o puteaNu vreau să treacă prin inima mea,Puiul de Om să vadă LuminaSă rupă în două durerea și vina!Toți îngerii Tăi să-i fie aproape
CAMELIA CRISTEA [Corola-blog/BlogPost/384905_a_386234]
-
nr. 2053 din 14 august 2016. Zile reci au plâns în mine, Prin deșert visam că-i apă, O Morgana prin sudoare În tunel și-acuma sapă... Piatra a lovit obrazul, Pentru pași-n rătăcire... Cu nădejde tot mai caut Candela cea cu iubire. Mir izbăvitor doar Cerul Picură pe rana mea, Pe Golgota neputinței Mă târăsc în piept cu ea. Țipă vantul printre ramuri Ce-s uscate prematur, Pomul și-a jertfit coroana Se întreabă micul fur? ---------------------------- Cum să mă
CAMELIA CRISTEA [Corola-blog/BlogPost/384905_a_386234]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > CANDELĂ Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 2266 din 15 martie 2017 Toate Articolele Autorului CANDELĂ Se lasă ceața peste mânăstire, Clopotnița abia de se mai vede; Când începuse sufletul a crede, Se face firu-n candelă, subțire. Dogit răsun-argintul în
CANDELĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385022_a_386351]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > CANDELĂ Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 2266 din 15 martie 2017 Toate Articolele Autorului CANDELĂ Se lasă ceața peste mânăstire, Clopotnița abia de se mai vede; Când începuse sufletul a crede, Se face firu-n candelă, subțire. Dogit răsun-argintul în monede, La fel de calp, cuvântul în psaltire Și-n pildele de dinspre patrafire. Atunci, degrabă, răul se
CANDELĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385022_a_386351]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > CANDELĂ Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 2266 din 15 martie 2017 Toate Articolele Autorului CANDELĂ Se lasă ceața peste mânăstire, Clopotnița abia de se mai vede; Când începuse sufletul a crede, Se face firu-n candelă, subțire. Dogit răsun-argintul în monede, La fel de calp, cuvântul în psaltire Și-n pildele de dinspre patrafire. Atunci, degrabă, răul se repede: Retează iar aripă și speranță, Așează garduri dese pe cuvinte, Iar ușa ne rămâne fără clanță, Pustie casa, fără
CANDELĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385022_a_386351]
-
Retează iar aripă și speranță, Așează garduri dese pe cuvinte, Iar ușa ne rămâne fără clanță, Pustie casa, fără vreun părinte. Chiar când te văd, lumină, la distanță, Tot te urmez, pe cale, înainte. Leonte Petre Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: CANDELĂ / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2266, Anul VII, 15 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Leonte Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
CANDELĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385022_a_386351]
-
miraculoasă, sfântă, din cer, în jurul orei două în după amiaza zilei de sâmbătă. Au fost de-a lungul vremii pelerini preoți, călugări, hagii, care au adus această mărturie vie și chiar lumina în felinare bine păzite, apoi o dată ajunsă în candelele unor mânăstiri, supravegheată zi și noapte să nu se stingă, învăluită în rugăciunile pioase ale călugărilor și mirenilor cu gând frumos, cum zice cântarea: Numai cei născuți de sus Sunt copii ai lui Iisus Numai cei cu gând frumos Sunt
SFÂNTA LUMINĂ CRISTICĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384989_a_386318]
-
intelectuală, la starea de posedare demonica. ● Răul cel mai periculos și cu ușurință de făcut este atunci când la baza faptelor noastre se află și focul nestins al patimilor, al unor false “credințe” religioase. În întunericul acestei lumi chiar și o candela cu flacără plăpânda ne poate lumină drumul. Pe cat întunericul este mai dens pe atât puterea luminii crește. Dar când știm că Dumnezeu este Lumina lumii, cum totuși de reușim să rămânem atât de orbi, rătăciți și potrivnici Caii Sale? Din
TEOLOGUMENA – DESPRE CREDINTA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385158_a_386487]
-
om se adaptează cu greu la condițiile, neînțelegerea și tirania colectivă impusă de omul “natural”. Omul spiritual, sfanțul, martirul, mărturisitorul, țin însă torța credinței aprinsă astfel încât cel în suferință, cel rătăcit și însetat de lumină are de unde-și aprinde propria candela, mai ales atunci când este la mare nevoie și crede că nu-l mai poate ajuta nimeni. ● Pe Dumnezeu nu-l putem gasi prin credință atâta timp cât îl considerăm doar un obiect sau subiect de cercetare, una din curiozitățile cunoașterii intelectuale, un
TEOLOGUMENA – DESPRE CREDINTA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385158_a_386487]
-
în fântâna de la marginea lui, poate găleata care așteaptă cuminte să se poată umple pentru a potoli setea lui, a ta. Sunt, ești și asta mă umple de bucurie simplă, dar rotundă. Mulțumesc Lui și aprind iar și iar o candelă, pentru a-i urmări tremurul flăcării, dansul, într-un univers plin-gol, gol-plin de trăire curată. Toți suntem îngeri căzuți mai brutal sau mai lin în viețile celorlalți. Fiecare avem la rându-ne de învățat, de împlinit. Repetăm în manifestări infinite
INIŢIERE ÎN INEFABIL, CUIB DE PĂSĂRI SPIN, CUIB DE JOCURI NEJUCATE (FRAGMENT) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384328_a_385657]
-
Autorului Câteodată te simți atât de singur, încât accepți compania nopții ca pe o prietenă dragă. Dacă asculți și muzică bună, acordurile ei îți par îmbrățișările unui iubit. O veioză în colțul camerei adaugă un plus de romantism, iar parfumul candelei aprinse îți umple sufletul de rătăcirea unei pasiuni nestinse... Dimineața se grăbise să-și cânte trilurile, iar soarele se înălțase, un pic timid și palid, însă foarte hotărât, anunțând o zi frumoasă. Mira se întorcea, ca de obicei, cu sacoșe
8 de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384654_a_385983]
-
Nevăzut, nesimțit, negândit.. Nu știu nici când și nu știu cum, Dar cred că s-au pierdut pe drum, Vorbele pline de-al Tău har Și mă întreb, pe ce hotar, Zac lepădate, fără rod? Vrednic sunt doar de un prohod, Căci candela demult s-a stins, Mă iartă, somnul m-a cuprins! Mi-aș fi dorit ca-n asfințit, Sau zori să-L văd pe-al meu Iubit, Doar un cuvânt, unul să am, Să pot șoptit ca să exclam... Mesia! Doamne iubitor
MĂ IARTĂ DOAMNE, DUMNEZEU de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382382_a_383711]
-
totul în acele clipe senine . De ce port în gând vie, a ta fierbinte îmbrățișare, de noi strâns uniți,îmi amintește fiecare ninsoare, prin viscolul nebun, te aștept încă la Universitate, instinctiv uniți pentru totdeauna până la moarte... Să păstrăm în noi candela inimii aprinsă, să nu dezarmăm,declarându-ne învinsă, viață e o provocare, că o flacăra nestinta, Dragostea ce va înflori,te va găsi surprinsă ! Uneori, iubirea apare, fără de veste că o speranța, fluturii vii își întind aripile în zbor la
DESPRE IUBIRE... de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382500_a_383829]
-
a se delecta cu o lectură cu adevărat agreabilă, interesantă, de a descoperi valențele unei poezii venită din altă lume - mai ales în vremurile când nu orice vers cu rimă însemnă poezie - și de a transforma filele acestei cărți în candelă aprinsă, în pragul înserării. Parafrazându-l pe Erich Fromm, fără a dovedi o dragoste imatură, care ar spune Te iubesc pentru că am nevoie de tine, putem răspunde poeziei, recitând versurile acestei cărți, cu o dragoste matură, spunându-i: Am nevoie
NOI APARIȚII EDITORIALE – OCTOMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383804_a_385133]
-
din nou privirea. Mi-au subjugat o existență, În care n-am găsit iubirea. Fizic frumos ți-a dat natura, Dar cu suflet rău te-a dăltuit. Făr de căldură ți-e făptura, Ce a ta mamă a zămislit. Tu candela de-aprinzi iubirii, Nu-i poți menține pâlpâirea. Dorești doar clipele plăcerii, Iar de rănești,tu nu-ți pierzi firea. Trandafirul de vei atinge, Pe loc miresma el și-o pierde. Ești răul ce nu poți respinge, Căci răutatea nu
SINGURĂTATEA MĂ APASĂ de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383852_a_385181]
-
ușor descoperite de vizitator chiar și în absența explicațiilor ghidului. Nici noi nu am beneficiat de ele, dar am remarcat, printre altele, superba catapeteasmă pictată și aurită, adevărată operă de artă sculptată în lemn. Am reținut că partea superioară, până la candele, datează din secolul al XVI-lea, iar cea inferioară din secolul al XVIII-lea. În schimb, ne-am oprit privirile admirative cam peste tot, chiar dacă au fost fugare, am făcut fotografii în locurile în care ni s-a permis, iar
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
lui Mihai Vodă Turcitul’’ la 1588. După asasinarea domnitorului-unificator al Țărilor Române la 19 august 1601, Doamna Stanca, neavând unde să fugă, va ajunge la Plăviceni. Unde e posibil să-și fi aranjat o chilie, ca lăcaș de rugăciune și candelă a recunoștiinței românilor. Simt atâtea mistere drapate de cuvintele așternute încât, ca un Neica Nimeni ce sunt, complice al cuvintelor și tăcerilor, mă opresc din meditație și neavând bani de timbre, lipesc cu scuipat scrisoarea fără adresă ce v-o
SCRISOARE DE LA NEICA NIMENI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383930_a_385259]
-
voință pe sanctuar, spre steaua mea. De-mi pun visuri și speranțe tăinuite în cuvânt, îndată sunt spulberate ca frunze de vreme rea. Cu raza privirii stinse croiesc idei din cuvânt, în toamna vieții să las rodul gândurilor scrise. În candela sufletului țin flacăra pâlpâind, izbânda visului real să-mi văd sub pleoape-nchise. Prin noaptea veșniciei cu Cer, Luceafăr și Lună, îmi duc visuri cuibărite în firavă năzuință, pe razele timpului să ajungă-n lumea bună. De mă voi pierde
RODUL GÂNDURILOR de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384098_a_385427]
-
Acasă > Poeme > Conștiința > DĂ-MI , DOAMNE Autor: Florina Emilia Pincotan Publicat în: Ediția nr. 1971 din 24 mai 2016 Toate Articolele Autorului O candela o sa aprind În templul dragostei divine , Să ardă veșnic pe altar . Miros de mir , să se ridice Spre cer , Spre-un Dumnezeu milos , Ce-n palme , viața mea O ține ! Să-l rog să aibă indurare De toți ce triști
DA-MI , DOAMNE de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383599_a_384928]