537 matches
-
it. venire. Situația se explică în mare măsură prin legile fonetice specifice acestor două limbi romanice, care nu au constat în schimbări atît de mari ca în alte idiomuri: fr. chanter, voir, écrire, venir; sp. cantar, ver, escribir, venir; pg. cantar, ver, escrever, vir. Din perspectiva conjugărilor, limbile neolatine realizează, prin urmare, două tipuri, unul cu patru conjugări (ca în latină) și altul cu trei conjugări, acesta cu două subtipuri, iberic și francez. O unitate accentuată dovedesc limbile romanice din perspectiva
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și neerlandeza), în vreme ce româna repre-zintă tipul intermediar printr-o reorganizare a materialului din limba-bază. Dacă latina clasică realiza viitorul într-o manieră unică și sintetică, latina populară tîrzie avea cel puțin șase posibilități de a reda acest timp, toate analitice: cantare habeo, habeo cantare, habeo ad cantare, volo cantare, debeo cantare, venio ad cantare. Dintre acestea, cea mai răspîndită era formula cantare habeo, din care a rezultat viitorul în limbile romanice occidentale, dar printr-o modificare importantă a formei auxiliarului și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
româna repre-zintă tipul intermediar printr-o reorganizare a materialului din limba-bază. Dacă latina clasică realiza viitorul într-o manieră unică și sintetică, latina populară tîrzie avea cel puțin șase posibilități de a reda acest timp, toate analitice: cantare habeo, habeo cantare, habeo ad cantare, volo cantare, debeo cantare, venio ad cantare. Dintre acestea, cea mai răspîndită era formula cantare habeo, din care a rezultat viitorul în limbile romanice occidentale, dar printr-o modificare importantă a formei auxiliarului și prin aglutinarea lui
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
intermediar printr-o reorganizare a materialului din limba-bază. Dacă latina clasică realiza viitorul într-o manieră unică și sintetică, latina populară tîrzie avea cel puțin șase posibilități de a reda acest timp, toate analitice: cantare habeo, habeo cantare, habeo ad cantare, volo cantare, debeo cantare, venio ad cantare. Dintre acestea, cea mai răspîndită era formula cantare habeo, din care a rezultat viitorul în limbile romanice occidentale, dar printr-o modificare importantă a formei auxiliarului și prin aglutinarea lui la infinitivul verbului
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
o reorganizare a materialului din limba-bază. Dacă latina clasică realiza viitorul într-o manieră unică și sintetică, latina populară tîrzie avea cel puțin șase posibilități de a reda acest timp, toate analitice: cantare habeo, habeo cantare, habeo ad cantare, volo cantare, debeo cantare, venio ad cantare. Dintre acestea, cea mai răspîndită era formula cantare habeo, din care a rezultat viitorul în limbile romanice occidentale, dar printr-o modificare importantă a formei auxiliarului și prin aglutinarea lui la infinitivul verbului de conjugat
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a materialului din limba-bază. Dacă latina clasică realiza viitorul într-o manieră unică și sintetică, latina populară tîrzie avea cel puțin șase posibilități de a reda acest timp, toate analitice: cantare habeo, habeo cantare, habeo ad cantare, volo cantare, debeo cantare, venio ad cantare. Dintre acestea, cea mai răspîndită era formula cantare habeo, din care a rezultat viitorul în limbile romanice occidentale, dar printr-o modificare importantă a formei auxiliarului și prin aglutinarea lui la infinitivul verbului de conjugat, încît a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
limba-bază. Dacă latina clasică realiza viitorul într-o manieră unică și sintetică, latina populară tîrzie avea cel puțin șase posibilități de a reda acest timp, toate analitice: cantare habeo, habeo cantare, habeo ad cantare, volo cantare, debeo cantare, venio ad cantare. Dintre acestea, cea mai răspîndită era formula cantare habeo, din care a rezultat viitorul în limbile romanice occidentale, dar printr-o modificare importantă a formei auxiliarului și prin aglutinarea lui la infinitivul verbului de conjugat, încît a căpătat aspectul unei
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
manieră unică și sintetică, latina populară tîrzie avea cel puțin șase posibilități de a reda acest timp, toate analitice: cantare habeo, habeo cantare, habeo ad cantare, volo cantare, debeo cantare, venio ad cantare. Dintre acestea, cea mai răspîndită era formula cantare habeo, din care a rezultat viitorul în limbile romanice occidentale, dar printr-o modificare importantă a formei auxiliarului și prin aglutinarea lui la infinitivul verbului de conjugat, încît a căpătat aspectul unei desinențe: it. canterò, fr. (je) chanterai, sp. cantaré
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
la infinitivul verbului de conjugat, încît a căpătat aspectul unei desinențe: it. canterò, fr. (je) chanterai, sp. cantaré, pg. canterei. În latina răsăriteană (folosită în vecinătatea limbii grecești, care realizează viitorul cu auxiliarul "a vrea"), a avut prioritate construcția volo cantare din care a rezultat în română voi cînta (o structură similară cu cea întîlnită în dialectele italiene de sud). A rămas însă în uz și formula habeo ad cantare din care a rezultat v. rom. am a cînta, de unde, prin
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
realizează viitorul cu auxiliarul "a vrea"), a avut prioritate construcția volo cantare din care a rezultat în română voi cînta (o structură similară cu cea întîlnită în dialectele italiene de sud). A rămas însă în uz și formula habeo ad cantare din care a rezultat v. rom. am a cînta, de unde, prin înlocuirea infinitivului cu conjunctivul, a rezultat am să cînt. Cele patru timpuri ale conjunctivului latin s-au transmis numai în parte limbilor romanice, fiecare dintre aceste limbi organizînd acest
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
nici nu se poate stabili cu exactitate momentul în care o limbă a început a fi scrisă, deoarece textele care s-au păstrat nu atestă acest moment, ci un moment ulterior, uneori destul de înde-părtat de el. Astfel, capodopera culturii spaniole, Cantar de mio Cid (din secolul al XII-lea), este cea mai veche scriere păstrată în această cultură, dar calitățile limbii de aici atestă o bună tradiție a scrisului. Chiar o scriere de dimensiuni reduse și fără valoare literară, precum Scrisoarea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
rămas foarte stabilă începînd din secolul al XIV-lea, dar și ea a devenit națională abia cîteva secole mai tîrziu. Dacă se analizează monumente culturale romanice pre-cum Chanson de Roland, realizat în franceză la sfîrșitul secolului al XI-lea, și Cantar de mio Cid, realizat în spaniolă la mijlocul secolului al XII-lea, se pune problema dacă acestea sînt scrise într-adevăr în limba literară și dacă aspectul lor se regăsește în limbile literare actuale corespunzătoare. Se constată, mai întîi, că limba
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
fără existența lucrărilor normative, în care se specifică în mod precis care sînt elementele lingvistice cărora li se atribuie trăsătura corectitudinii din perspectiva unor scopuri determinate. Din aceste motive, datorită epocii în care au fost realizate, Chanson de Roland și Cantar de mio Cid trebuie considerate monumente de limbă literară, căci ele atestă o anumită prelucrare a limbii și o tendință de a urma anumite norme lingvistice. Deci, pe lîngă faptul că au fost scrise, aceste opere se caracterizează și prin
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de Troyes constituie monumente ale limbii literare de atunci (o limbă literară dialectală), dar nu reprezintă limba literară franceză actuală. În spațiul spaniol, raportul dintre tendințele dialectale centrifuge a fost altul. Deși cel mai important monument al literaturii medievale spaniole, Cantar de mio Cid, este scris în dialectul castilian, limba literară spaniolă a căpătat unitate mult mai tîrziu, deoarece o lungă perioadă de timp operele epice se compuneau în dialectul castilian, în vreme ce poezia lirică medievală apela mai ales la dialectul galician
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de la strană, i s-a alăturat altul ca să-l sprijine, dar cu o voce și mai stridentă, mai răgușită, ca a celui dintâi, lansânduse într-un duet jalnic, pe alt glas, cântând în falset cât îi țineau gura, o noua cantar bisericeasca. În acest timp Dragoș al nostru, continua să bată mătănii, ridicându-se și trântindu-se întruna pe genunchi cu capul până la podea, apoi făcându-și cruci largi, parcă teatrale. În ochii noștri de copii proști, ne duși destul la
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Nandris Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93341]
-
agresivitate; * scade potenta (virilității); * face afirmații mincinoase; * are un miros neplăcut (miros specific); * prezintă semne particulare pe corp, mâini, haine (urme pe corp datorită injectării); * deține capsule, tablete, pudra, prafuri, fiole, precum și seringi, ace, garou de cauciuc, lingurițe pentru prafuri, cantare, vase inhalatoare etc.; * poate face anumite gesturi, si anume de a-si freca brațul în care de obicei se injectează; * este înconjurat de persoane dubioase, instabile. Manifestările psihosociale obișnuite la consumatorii de droguri sunt: * Psihologice/comportamentale: agitație, iritabilitate, disforie, dificultăți
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
orașului: „Câteva firme de cârciumi ieșene merită gloria de a intra în istorie: «La Bolta-Rece», « La Raiul lui Adam», «La Lupu Fleica», «La Șapte Pulpe», «La Picior de Paris», «La Iancușor», «La Trei Sarmale», «La Viață Lungă», «Parcul Vânătorilor», «Mânaș Cantar», «Simon Pașcanul»; unele dispărute, altele în ființă”. Aici se încheagă și se destramă prietenii, se consumă drame și se pun la cale fapte ce schimba viața unor oameni. E o viață înșelătoare, comparabilă cu starea călătorilor aflați pe un vapor
TELEAJEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290121_a_291450]
-
Mailat Gusztav K țel. 112836 16065 BUZOGANY ANNA (n. 1956) Cristuru Secuiesc, str. Timafalvi nr. 130 țel. 242179 7197 CSAVAR L. NOEMI (n. 1967) Miercurea Ciuc, str. Florilor, nr. 23, ap. 18 țel. 110891 7190 DINIS GIZELLA (n. 1934) Miercurea Ciuc, Str. Cantarului nr. 8 țel. 113177 7199 DORGO MINODORA (n. 1951) Miercurea Ciuc, Str. Florilor nr. 36, ap. 28 țel. 113309 7189 DUCULET ELENĂ (n. 1958) Miercurea Ciuc, Str. Frăției nr. 8/4 țel. 172216 16062 FIȘCA DÂLMA GABRIELA (n. 1953) Odorheiu Secuiesc, Str.
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
țel. 216786 094703845 0071 SC CONTEXPERT SRL Od. Secuiesc, Str. Fierarilor nr. 3 ap. 11 țel. 216509 fax: 216509 0781 SC EFICIENT EXPERT SRL Miercurea Ciuc, str. Florilor nr. 11/7 țel. 111371 0072 SC HANSEL EXPERT SRL M. Ciuc, Str. Cantar nr. 6 sc. A ap. 6 țel. 115494 171894 e-mail: h-expert@topnet.ro 0451 SC MADEX-CONT SRL Com. Joseni, sat Borzont, nr. 225/A țel. 165056 1065 SC RO BILANTZ SRL Miercurea Ciuc, str. Florilor nr. 19 ap. 4 țel. 113673
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
nr. 5, ap. 12 țel. 217136 4084 KOVACS LASZLO (n. 1969) Joseni, str. Bisericii, nr. 587 țel. 095601138 13852 KOVACS CECILIA AMALIA (n. 1951) Miercurea Ciuc, Str. Libertății nr. 10A, ap. 37 țel. 092598680 20867 KOVACS GYULA (n. 1967) Miercurea Ciuc, str. Cantarului nr. 8A/13 țel. 217722 20865 LAJOS NAGY MARIA (n. 1954) Odorheiu Secuiesc, str. Jozsef Attila nr. 23 țel. 214843 14790 LAKATOS ERZSEBET (n. 1946) Miercurea Ciuc, Str. Toplița nr. 124 țel. 114818 11696 LANTZKY ADEL (n. 1966) Vlăhița, Str. Culmei
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
fax: 141198 Tutori de stagiu CITIRIGA DUMITRU (E. C) 0071 SC CONTEXPERT SRL Od. Secuiesc, Str. Fierarilor nr. 3 ap. 11 țel. 216509 fax: 216509 Tutori de stagiu PETER MARIA (E. C) 0072 SC HANSEL EXPERT SRL M. Ciuc, Str. Cantar nr. 6 sc. A ap. 6 țel. 115494 171894 e-mail: h-expert@topnet.ro Tutori de stagiu KOVACS IULIU (E. C) ÎI. PERSOANE FIZICE 2587 BOLONYI FRANCISC (E. C) Miercurea Ciuc, Str. Mailat Gusztav K țel. 112836 7189 DUCULET ELENĂ (E. C
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
introduse de la tastatură sau completate manual de inspector pe buletinul de probă); - dată, ora și minutul la care a fost efectuată verificarea; - masă efectivă a vehiculului, în momentul efectuării probei (în cazul standurilor de frânare ce nu sunt dotate cu cantar, trebuie asigurată posibilitatea introducerii masei din cartea de identitate a vehiculului de la o tastatură; în cazul în care stația este echipată cu cantar, indiferent de categoria autovehiculului, nu este admisă introducerea manuală a masei și se va folosi masă efectivă
ORDIN nr. 61 din 12 august 2003 privind modificarea Ordinului ministrului tranSporturilor nr. 353/1998 pentru aprobarea Reglementărilor privind certificarea încadrării vehiculelor rutiere, înmatriculate, în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi folosinţă conform destinaţiei, prin inspecţia tehnica periodică, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151687_a_153016]
-
efectivă a vehiculului, în momentul efectuării probei (în cazul standurilor de frânare ce nu sunt dotate cu cantar, trebuie asigurată posibilitatea introducerii masei din cartea de identitate a vehiculului de la o tastatură; în cazul în care stația este echipată cu cantar, indiferent de categoria autovehiculului, nu este admisă introducerea manuală a masei și se va folosi masă efectivă măsurată prin cântărire); - sistemul de frânare verificat (serviciu sau staționare); - axa verificată (axa 1, axa 2 etc.) și valorile forțelor de frânare măsurate
ORDIN nr. 61 din 12 august 2003 privind modificarea Ordinului ministrului tranSporturilor nr. 353/1998 pentru aprobarea Reglementărilor privind certificarea încadrării vehiculelor rutiere, înmatriculate, în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi folosinţă conform destinaţiei, prin inspecţia tehnica periodică, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151687_a_153016]
-
a indicelui de opacitate măsurat, mai mică de 0,5 m^-1. Pentru probele validate (minimum 3) opacimetrul trebuie să permită calculul și tipărirea valorii indicelui de opacitate mediu." 16. Punctul 7 al articolului 10 va avea următorul cuprins: "7. cantar pentru măsurarea maselor (independent sau integrat în cadrul standului de frânare) cu o precizie de minimum ± 2% din valoarea măsurată. Cântarul trebuie să fie conectat la acelasi calculator că și standul de frânare cu role;" 17. Punctul 8 al articolului 10
ORDIN nr. 61 din 12 august 2003 privind modificarea Ordinului ministrului tranSporturilor nr. 353/1998 pentru aprobarea Reglementărilor privind certificarea încadrării vehiculelor rutiere, înmatriculate, în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi folosinţă conform destinaţiei, prin inspecţia tehnica periodică, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151687_a_153016]
-
precum și dotarea cu calculatorul respectiv sunt obligatorii începând cu data de 1 ianuarie 2005. Cerință privitoare la dotarea opacimetrului cu camera mobilă este obligatorie începând cu data de 1 ianuarie 2005. Cerință privitoare la dotarea stației de inspecție tehnică cu cantar pentru măsurarea maselor este obligatorie pentru stațiile care efectuează inspecția tehnică la semiremorci și pentru stațiile pentru clasa a III-a de inspecție tehnică, iar începând cu data de 1 ianuarie 2005, pentru stațiile pentru clasa a II-a de
ORDIN nr. 61 din 12 august 2003 privind modificarea Ordinului ministrului tranSporturilor nr. 353/1998 pentru aprobarea Reglementărilor privind certificarea încadrării vehiculelor rutiere, înmatriculate, în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi folosinţă conform destinaţiei, prin inspecţia tehnica periodică, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151687_a_153016]