6,961 matches
-
ca și cum ar fi venit în audiență, să apară cineva care să-i dea atenție. (De câte ori o fi trăit Ion Iliescu această umilință, ca să ajungă să urască proprietatea toată viața, chiar și în anii în care s-a angajat în reconstruirea capitalismului în România!) Un om fără proprietate e ca un om în pielea goală. Ușor de atacat, de umilit, de supus. Nu întâmplător voia Nicolae Ceaușescu să construiască blocuri la țară și să desființeze vechile gospodării țărănești. În casa lui rămasă
Proprietar de zăpadă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8880_a_10205]
-
Am reținut, între altele, că interlocutorul nostru de peste Ocean avea/are o privire lucidă asupra evoluției țării noastre ("revoluția" trecuse ca un fum înecăcios, prin care nu deslușeai decât victime, călăii dispăruseră precum târâtoarele prin frunzișul fetid și umed), către capitalism, către democrație veritabilă, nu trucată. Și, dincolo de pesimismul pe termen scurt, credea că spiritul critic românesc, pe care îl descoperise citind, mai cu seamă, cărțile lui Maiorescu, Ibrăileanu, Caragiale, Lovinescu ș. a., va fi "cheia" cu care vom putea deschide ușile
PAUL E. MICHELSON "Tradiţiile spiritului critic românesc pot să pună România pe un făgaş normal" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/9892_a_11217]
-
oferă Ťșansať uitării, a uita chiar de trecerea timpului, de îmbătrînire, de boală și chiar de proximitatea morții." (p. 147) Dar de ce "revrăjirea lumii", așa cum sună titlul cărții de față? Să ne amintim că Max Weber spunea că raționalismul și capitalismul au provocat în mentalitatea omenirii o Entzauberung der Welt - o dezvrăjire a lumii -, urmarea fiind o micșorare pînă la dispariție a sensibilității religioase. În 1983, Morris Berger vorbea, în cartea omonimă, de o Wiederverzauberung der Welt, de o revrăjire a
Căpcăunul din ecran by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9921_a_11246]
-
principiu e mai bine aici. Ca și alții n-am fost în stare să uit, ideal, nimic. Nu cred nici azi că artistic e de preferat un regim care îți acordă atît de multă atenție, încît te cenzurează, în locul unui capitalism sălbatic căruia nu-i pasă de tine decît în măsura în care arta pe care o produci e o marfă interesantă. Dar textul lui Nedelciu, atît de hulit atunci, are azi o sumedenie de apărători care n-au habar că vin în sprijinul
Marșandizarea artei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9953_a_11278]
-
e vandabilă, nu e de luat în seamă. Cred că le poți da dreptate celor ce se revoltă, acum, în România împotriva acestui principiu. Piața de artă în România e la această oră mai sălbatică decît în cel mai neiertător capitalism. Un artist autohton care știe cum să acceseze bani europeni pentru proiectele sale le pare multora un soi de trădător care s-a dat cu Occidentul care vrea să ne distrugă tradițiile. Autohtonul îndemînatic în astfel de accesări poate fi
Marșandizarea artei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9953_a_11278]
-
piedică în calea intereselor personale, devine semnul puterii absolute, la care, pe lângă toți marii tirani, visează toți imbecilii pofticioși. Declararea ipocrită a averilor demnitarilor noștri a fost un test grăitor, întrecând orice în lașitate și nemernicie... Și astfel, în plin capitalism, apare acest paradox al averii, - prefăcătoria, minciuna, ascunderea vinovată a bunurilor, păcăleala trasă tuturor, cu tupeu, de indivizii cu pricina. în loc să fie o mândrie faptul că ai realizat un mare beneficiu, că ai strâns o avere onestă, importantă pentru tine
Șmecheria cu ghivent by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9967_a_11292]
-
minți, să pui în cârca altora averile tale personale, să le dosești... Singurul lucru pe care l-au învățat conștiincioși acești indivizi la orele lor de învățământ politic, de altădată, dar care ar trebui să vină ce numesc ei azi capitalism... capitalismul lor de țoape... de cuscri, cumetrii... ginerici... soacre... nurori... cumnați... ca să-l pună pe el,... pe capitalism, în fine, în practică, dar în folos doar personal... Duceți-vă, învârtindu-vă! unde și-a înțărcat mutu iapa!... Sau să nu
Șmecheria cu ghivent by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9967_a_11292]
-
să pui în cârca altora averile tale personale, să le dosești... Singurul lucru pe care l-au învățat conștiincioși acești indivizi la orele lor de învățământ politic, de altădată, dar care ar trebui să vină ce numesc ei azi capitalism... capitalismul lor de țoape... de cuscri, cumetrii... ginerici... soacre... nurori... cumnați... ca să-l pună pe el,... pe capitalism, în fine, în practică, dar în folos doar personal... Duceți-vă, învârtindu-vă! unde și-a înțărcat mutu iapa!... Sau să nu mai
Șmecheria cu ghivent by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9967_a_11292]
-
învățat conștiincioși acești indivizi la orele lor de învățământ politic, de altădată, dar care ar trebui să vină ce numesc ei azi capitalism... capitalismul lor de țoape... de cuscri, cumetrii... ginerici... soacre... nurori... cumnați... ca să-l pună pe el,... pe capitalism, în fine, în practică, dar în folos doar personal... Duceți-vă, învârtindu-vă! unde și-a înțărcat mutu iapa!... Sau să nu mai fi fost nici o revoluție... Și azi să strigați cu toții în cor pe la congresele voastre: "Stalin și poporul
Șmecheria cu ghivent by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9967_a_11292]
-
căminului ia treptat locul rigidității cazone. Finalul e servit "rece", a sec, la începutul filmului, ca o intrare brutală în scenă. Doi soldați ies dintr-un TAB și își aprind o țigară, discuția despre faimoasele țigări Kent - una din cuceririle capitalismului - apare nu o dată în film. Fără s-o știe, este chiar ultima țigară. În fundalul apropiat se află un alt TAB cu soldați de la o altă unitate motorizata a MAPN-ului. Fără nici cel mai mic avertisment, o rafală de la
Eroi ai timpului nostru by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9975_a_11300]
-
and Collective Level Dynamics” (Indiană University, 2005), „Politicile publice și antreprenoriatul politic”, în F. Bondar, Politici publice și administrație publică (Polirom, 2007), „Școală de la Bloomington: O abordare integrată a dezvoltării” (împreună cu Aură Matei), Oeconomica, 2009, „Instituționalism, the Economic Institutions of Capitalism, and the Romanian Economics Epistemic Community” (împreună cu Dragoș Paul Aligică), în L. Kovacs, V. Laszlo (eds.) Capitalism from Outside? Economic Cultures în Eastern Europe after 1989 (Institute for Human Sciences, Viena, 2012). MIRCEA TECA este profesor de matematică la Colegiul
Prezentarea autorilor. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu, Iris-Patricia Golopenţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1753]
-
și administrație publică (Polirom, 2007), „Școală de la Bloomington: O abordare integrată a dezvoltării” (împreună cu Aură Matei), Oeconomica, 2009, „Instituționalism, the Economic Institutions of Capitalism, and the Romanian Economics Epistemic Community” (împreună cu Dragoș Paul Aligică), în L. Kovacs, V. Laszlo (eds.) Capitalism from Outside? Economic Cultures în Eastern Europe after 1989 (Institute for Human Sciences, Viena, 2012). MIRCEA TECA este profesor de matematică la Colegiul Național „Gheorghe Șincai” din București și expert al Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Superior (CNFIS). Este doctor
Prezentarea autorilor. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu, Iris-Patricia Golopenţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1753]
-
fi fiind și excepții, dar scriitorii, în marea majoritate, se vor comporta ca albatrosul baudelairian pe puntea navei atunci când vor fi invitați sau presați să se miște pe piața vânzărilor de carte. R. H. Tawney, în Religion and the Rise Capitalism, observa de ceva ani că "deoarece chiar și cei mai de jos oameni au un suflet, nici o îmbogățire materială nu le va aduce vreo compensație pentru compromisurile care le insultă demnitatea și le restrâng libertatea". Și atunci ce să mai
Scrisul nu este un simplu produs de piață by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/8977_a_10302]
-
teoreticieni ai receptării care îi îndrumă într-o asemenea direcție. Dar cum își poate regla scriitorul scrisul după piață? Își schimbă concepția despre scris? Își modifică viziunea asupra lumii? Astea sunt lucruri ce țin de structura, de firea sa. Aduce capitalismul de piață schimbări privind rostul scriitorului, aspectele scriiturii, funcțiile auto-prezentării celui care scrie? Desigur, în anii actualității "recapitalizate" se spune că rolul scriitorului în societate ar fi scăzut, că discursul literar trebuie să fie mai simplu, că scriitorul ar trebui
Scrisul nu este un simplu produs de piață by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/8977_a_10302]
-
liberală. A conștiinței propriei valori și a propriului produs. O profesie a proprietății private. Cu înclinații spre stânga și spre dreapta într-un demers paradoxal, căutând tresăririle ființei umile și exprimând identități dintre cele mai generoase (limba, geniul, națiunea...). Exigențele capitalismului barbar nu modifică realitatea, ci, eventual, o tulbură. Piața tulbură, dar nu învinge o realitate totuși infailibilă. Ea, piața, se insinuează în raportul scriitorului cu cititorul. Dar cerințele pieței nu sunt întotdeauna și cerințele cititorului, care este și el derutat
Scrisul nu este un simplu produs de piață by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/8977_a_10302]
-
se prefăcu în autoreproș, apoi într-o duioasă compătimire a celor pe care-i urâseră atât de mult și în cele din urmă chiar în invidie. Un soi de comunism controlat, neateu și pluripartinic ajunse la o uimitoare împăcare cu capitalismul. Care nu mai era nici el atât de capitalist pe cât își propusese anterior. Așa scăpă Europa de "ciuma" românească. Numai că, la sfârșit de octombrie 2010, o ciumă cumplită făcu poporul român să se revolte împotriva poporului român. Căruia i
Lumina apusului by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/9043_a_10368]
-
planul civilizației sunt, desigur, profunde, dar și cel mai ușor de atenuat. Este adevărat că pentru Estul continentului, afectat de sincopa comunistă, reducerea lor presupune o sumă de sacrificii sociale pe care Occidentul le-a evitat. Tranziția de la socialism la capitalism (de la etatismul economic la economia de piață) a generat o serie de situații pe care Vestul le-a prevenit printr-o evoluție treptată ce a impus, aproape de la sine, o uniformizare a comportamentelor economice, legile pieței libere fiind peste tot
U.E. și România by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/9070_a_10395]
-
contestatarilor din interior, ca foști membri ai partidului comunist.Un D. }epeneag nu o ilustrează pentru că nu fusese în partid. El însuși spune : "Disident e cel care se abate de la linia partidului său. Eu n-am fost în partid." (vol. Capitalism de cumetrie, Polirom, 2007). A fost un critic al regimului totalitar, ceea ce i-a adus, ca represalii, retragerea cetățeniei române prin decret prezidențial, dar nu un disident, precum Goma și ceilalți. Goma intrase în partid purtat de valul adeziunii populare
Ceva despre disidență și disidenți by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/9132_a_10457]
-
Simuț Nimeni nu se compromite astăzi avansând ideea că ar fi existat măcar un comunist onest, cum voi încerca să arăt că a fost George Macovescu. Condamnăm de-a valma totul, cu mânie revoluționară, cum era condamnat în anii '50 capitalismul, cu toate valorile lui, cu toată burghezia, cu toată elita politică și mai ales cu toată cultura, considerată burgheză, deci anti-proletară și, prin urmare, nocivă pentru noul regim. Istoria se repetă în forme comice, pentru cine vrea să vadă. George
Un comunist onest by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9273_a_10598]
-
exigență: "Comuniști, fiți oameni!" (p. 283). Oricât ar părea de ieftină parafraza, nu pot să nu mă gândesc că am trecut și noi de la etapa în care am îndemnat cetățenii să fie capitaliști la perioada în care, pentru a depăși capitalismul sălbatic, să spunem: "Capitaliști, fiți oameni!" E ironia repetițiilor, ușor modificate, ale istoriei!
Un comunist onest by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9273_a_10598]
-
etnicilor maghiari) este România tranziției, cu sistemul său falimentar de învățământ și politicienii ei corupți și imorali, țara libertinajului sexual și a angoaselor existențiale, a migrațiilor cu substrat economic și a foștilor demnitari comuniști transformați peste noapte în stâlpi ai capitalismului. În epoca noului consumism, criza valorilor culturii nu ține cont de limbă. Întrebările pe care ni le pune zilnic în legătură cu degradarea valorilor culturii sunt și pe buzele etnicilor maghiari, germani sau evrei. Cu umor involuntar o spune chiar primarul localității
Mitteleuropa în postmodernitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9294_a_10619]
-
executate conștient, programatic, la cele două nivele: al tematicii și al scriiturii. În primul, el a putut turna problematica sa particulară. E suficient să te raportezi la experiențe de mai toți cunoscute, la trend-uri existențiale în comunism și în capitalismul postrevoluționar, pentru a insera fără probleme, în albia lor, o anumită perspectivă. Odată fixat tabloul general, atât de familiar, câteva linii, tușe, pete de culoare devin perceptibile pentru ochiul avizat. Fiind acolo, ele nu copleșesc și nu redimensionează întregul, asimilat
Marea conciliere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9329_a_10654]
-
folosite de Jan Kott în celebrul său studiu despre Shakespeare; pentru că Vighi e speculativ până la Dumnezeu (și, o dată ajuns acolo, rămâne la fel); pentru că ia în piept riscul de a nu fi acceptat de tinerii de stânga, vorbind inteligent despre capitalism; pentru că nu se servește de locurile comune ale teoriei literare, ci de proprietățile individiale și inalienabile ale economiei politice. Mai mult sau mai puțin, în doze de concentrații variabile, despre asta e vorba în proaspăt apăruta carte Onoarea și onorariul
Slavici, managerul nostru by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9351_a_10676]
-
dreptul exotice. Iată și cum: "Literatura lor poate da seama despre ceea ce azi sunt socotite premise ale dezvoltării, prin configurarea istorică a unui capital social pozitiv, legat de cultura muncii, de etica acumulării, de moralitatea prosperității specifice middle-class-ului constructor al capitalismului popular occidental, așa cum s-a configurat el în anii postbelici. Literatura lui Ioan Slavici poate dezvălui resursele culturale ale capitalismului popular de azi, cu mai puțini baroni în Banatul începutului de mileniu și mai multă bogăție pentru mai mulți, în timp ce
Slavici, managerul nostru by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9351_a_10676]
-
istorică a unui capital social pozitiv, legat de cultura muncii, de etica acumulării, de moralitatea prosperității specifice middle-class-ului constructor al capitalismului popular occidental, așa cum s-a configurat el în anii postbelici. Literatura lui Ioan Slavici poate dezvălui resursele culturale ale capitalismului popular de azi, cu mai puțini baroni în Banatul începutului de mileniu și mai multă bogăție pentru mai mulți, în timp ce aiurea, în tradiția aristocratică, ierarhizată medieval în lumea românească de dincolo de munți, situația se poate mai degrabă asemăna unui capitalism
Slavici, managerul nostru by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9351_a_10676]