1,577 matches
-
Ediția nr. 1233 din 17 mai 2014 Toate Articolele Autorului Ultimile evenimente îmi amintesc de-o anumită întâmplare al cărei protagonist, volens-nolens, am fost chiar eu, Dio. Era imediat după 89 : gările și stațiile de tramvai erau invadate de primii capitaliști postrevoluționari - cei cu alba-neagra. Și , ca orice român de bună-credință, eram fascinat de cele două cuvinte magice, dar și de măiestria meșterului gitan. Și cum fascinația câștigului aduna pe toți românii gură-cască, de ce n-aș fi aruncat și eu plasa
LEFTER POPESCU REDIVIVUS SAU BUZUNARUL PROSTULUI de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372766_a_374095]
-
se dorește a se instaura cu forța un cu totul și cu totul alt mers general al lucrurilor decât cel cunoscut până acum. Din punct de vedere imagologic însă, ultima și cea mai puternică reprezentare nu numai a insuficienței pseudomodelului capitalist din ultimul sfert de veac parcurs - pseudomodel așezat cu o deosebită insistență, prin varii strategii de marketing politic, în ochiul viu al nației române -, cât și a figurii lui Homo fraudens de sorginte politicardă este o secvență vizuală de câteva
RĂZBUNAREA MORŢILOR, HOMO FRAUDENS ŞI SULLA de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374709_a_376038]
-
alegătorilor. Mijloacele de care dispune clasa capitalistă îi conferă posibilitatea de a falsifica rezultatele astfel încît, după două zile de la scrutin, alegătorii au impresia că au fost înșelați. Și presa joacă un rol important, or aceasta se află în mîinile capitaliștilor. Parlamentul, nereprezentativ, nu este capabil să legifereze în interesul adunării cetățenilor. Produs de o critică de stînga contra democrației liberale, Madgearu pune capăt parcursului, în 1923, printr-o mărturisire de neputință: "Care va fi noua formă de stat? Nu știm
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Această ipoteză contestă direct teoria junimistă. Al doilea punct de opoziție între Zeletin și tradiția junimistă se referă la formarea națiunii. Zeletin îndrăznește să declare că aceasta nu-și are originea în țăran, ci că ea este răspunsul la nevoile capitaliștilor care tind spre unitate și uniformizare: "Statele naționale și unitare moderne rezultă din dezvoltarea capitalismului care creează un proces de unificare și uniformizare a grupurilor sociale. Acest proces de uniformizare a cuprins dorința de unitate care a produs capitalismul în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
spre unitate și uniformizare: "Statele naționale și unitare moderne rezultă din dezvoltarea capitalismului care creează un proces de unificare și uniformizare a grupurilor sociale. Acest proces de uniformizare a cuprins dorința de unitate care a produs capitalismul în Principatele române". Capitaliștii străini doresc un stat stabil și puternic care să asigure ordinea în spațiul lor de expansiune și care să procure occidentalilor un ajutor împotriva Rusiei reacționare. Capitalismul fondator al statului-națiune este progresist. Comercianții au nevoie de o piață de consumatori
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
planului. Copiii recită "industria este izvorul bunăstării poporului", lista realizărilor regimului este învățată pe de rost în litanii, care preamăresc data de 11 iunie 1948, cînd uzinele, fabricile, băncile, bogățiile subsolului și căile ferate au fost naționalizate, adică retrase de la capitaliști și trecute în proprietatea statului ca bunuri ale întregului popor. Așa a luat sfîrșit în industrie exploatarea omului de către om. Muncitorii lucrează acum pentru patrie, nu pentru capitaliști. Anii '50 sînt ciudații ani de progres revoluționar în condițiile unei dependențe
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
băncile, bogățiile subsolului și căile ferate au fost naționalizate, adică retrase de la capitaliști și trecute în proprietatea statului ca bunuri ale întregului popor. Așa a luat sfîrșit în industrie exploatarea omului de către om. Muncitorii lucrează acum pentru patrie, nu pentru capitaliști. Anii '50 sînt ciudații ani de progres revoluționar în condițiile unei dependențe de străinătate care creează un sentiment de frică și de pericol. Scriitorul comunist contestatar, Miron Paraschivescu, ne-a lăsat jurnalul acestei perioade. Sînt pagini care vorbesc pe larg
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a existat deci o alienare generală. Națiunea era prea fragilă pentru a se diviza. Tineretul se putea simți în același timp nevinovat fără a fi democrat, era muncitor sau talentat. Spre deosebire de tinerii americani și europeni care poartă de pe atunci responsabilitatea capitaliștilor asigurați și care, cazul unora, se angajează în contestație, tineretul sărac al României pledează nevinovat deoarece consumația facilă nu-i este accesibilă. Spre deosebire de Uniunea Sovietică, unde se ivesc, încă de la începutul anilor '60, dizidenți îndîrjiți Bukovski, Siniavski, Daniel România produce
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în centrurile comerciale ca ale Engliterii, Franții și altele? Desigur, acestea sânt cauzele relativei urcări a hârtiilor noastre, căci, în Franța numai, renta 5 la sută a ajuns la 120 și renta 3 la sută aproape al pari. Însă, daca capitaliștii străini ar cunoaște mai bine modul cum se administrează finanțele acestei țări, decăderea ei economică, sleirea ei agricolă, asigurăm pe domnii de la "Romînul" că nici aceasta nu s-ar întîmpla; însă capitalistul străin nu se ia decât după un fapt
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
3 la sută aproape al pari. Însă, daca capitaliștii străini ar cunoaște mai bine modul cum se administrează finanțele acestei țări, decăderea ei economică, sleirea ei agricolă, asigurăm pe domnii de la "Romînul" că nici aceasta nu s-ar întîmpla; însă capitalistul străin nu se ia decât după un fapt pipăit și material, plata exactă a dobânzilor, ceea ce, slavă Domnului, am putut face până acuma. Cu ce preț însă? Numai noi o știm: cu sporirea dărilor, cu stoarcerea muncitorului, cu ruinarea arendașului
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
frumos credit... până... în ajunul catastrofei. Bancherii străini nu se neliniștesc de asta; ei vor ști foarte bine, cu câteva săptămâni înainte, să se puie la adăpost, fiind prevestiți de amicii liberali de aicea, și tot turma neprevăzătoare a micilor capitaliști și acționari va plăti deocamdată fantaziile financiare și economice ale d-lui Brătianu și "doftoriile întăritoare" ale d-lui C. A. Rosetti. Am zis deocamdată, pentru că statele străine, precum știm după exemplele Egiptului și Turciei, nu lasă în pierdere pe
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
alde "ține-te pânză să nu te rupi" sau "haina asta străină a ta este? " sau "prăvălie cu chirie și marfă pe datorie" sau altele de-astea din înțelepciunea lui Nastratin. De acum-nainte sânt oameni cu greutate, partid serios, capitaliști. Și când [î]și închipuiește cineva că toate aceste s-au ajuns de cătră marele partid numai prin vorbe! Patrie, libertate, egalitate, fraternitate - iată capitalul pus la mijloc de douăzeci și patru de ani de când exista ziarul, astăzi guvernamental. Cine poartă plosca
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
drum sau lucrează ca zidar la o construcție și alta când face el normele. Așa că aceasta constituie încă o problemă foarte serioasă la noi. Aici este vorba de foști moșieri, foști industriași, foști mari comercianți, foști bancheri și alți mari capitaliști, foști mari proprietari de case naționalizate, condamnați pentru infracțiuni politice sau infracțiuni grave de drept comun. Aceștia stau și infectează atmosfera și este greu să controlezi să nu pătrundă în diferite funcțiuni; îi dai afară pe o ușă și intră
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
discută și Uniunea Sovietică și România. Astea sunt serviciile, înțelegi, de spionaj. Cum pe noi ne interesează ce face America, ce face... Hai să vedem de activitatea noastră. Venim cu niște... toată lumea știe că pe noi ne interesează ce fac capitaliștii și capitaliștii discută ce fac țările socialiste. Și fac spionaj și între ele. Acesta e rolul spionajului. Să vedem cum acționăm noi și ce trebuie să facem. Nu să începem cu povești din astea care n-au nici un rost. Tov.
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Uniunea Sovietică și România. Astea sunt serviciile, înțelegi, de spionaj. Cum pe noi ne interesează ce face America, ce face... Hai să vedem de activitatea noastră. Venim cu niște... toată lumea știe că pe noi ne interesează ce fac capitaliștii și capitaliștii discută ce fac țările socialiste. Și fac spionaj și între ele. Acesta e rolul spionajului. Să vedem cum acționăm noi și ce trebuie să facem. Nu să începem cu povești din astea care n-au nici un rost. Tov. Cornel Onescu
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
păcură. Ei inaugurează în domeniul exploatării petrolului procesul de transformare a capitalului comercial în capital industrial. Unul dintre aceștia, Ioseph Theiler, a devenit proprietarul tuturor exploatărilor petrolifere de pe moșiile Moinești și Solonț. Extinderea și succesele exploatărilor petrolifere au atras pe capitaliștii străini. La 15 iunie 1861, francezul Olivier de Lalande a cerut domnitorului Cuza o autorizație valabilă pe timp de 20 de ani pentru a săpa „fîntîni pentru exploatația păcurei pe teritoriul denumit domenii ale ocnelor, precum a se hotărî la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
face față concurenței interne și externe. Ea avea nevoie însă de o conducere atentă, pe care Kogălniceanu, care se dăruise în întregime vieții politice, nu putea s-o exercite. De altfel, fabrica a fost vândută în 1874 unui consorțiu de capitaliști români. În concluzie, merită să subliniem faptul că fabrica lui Kogălniceanu, prin cantitatea și calitatea producției, prin înzestrarea tehnică care se ridica la nivelul industriei textile moderne europene, a jucat un rol important în viața economică a țării. Cea de-
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
că în ramura producției de lumânări au funcționat între anii 1848 și 1864 cel puțin trei fabrici de lumânări, două mai mici și una mai mare. Aceasta din urmă, cea mai mare întreprindere industrială a Moldovei, a fost fondată de către capitaliști francezi. Cu excepția acestei fabrici, celelalte instalații mecanice n-au putut face față greutăților ivite, în special concurenței interne și externe. Ele au decăzut. Excepția pe care o face fabrica lui Foulcquier se explică mai puțin prin situarea ei în portul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
n.n.). Bolnavii capătă o căutare gratuită în spitalul de Neamț”. Viața lucrătorilor de la fabrica de postav a lui M. Kogălniceanu era socotită ca „cea mai fericită”. În condițiile de muncă și viață ale lucrătorilor deslușim însușirile lui M. Kogălniceanu de capitalist, pentru care muncitorii lucrează 12 ore pe zi, care angajează femei și copii plătiți sub valoarea muncii depuse, dar și însușirile democratului, „înnoitorului”, care oferă copiilor posibilitatea de a se instrui, care acordă angajaților săi asistență medicală gratuită. Este însă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a se instrui, care acordă angajaților săi asistență medicală gratuită. Este însă neîndoielnic că viața „cea mai fericită” a lucrătorilor lui Kogălniceanu nu se deosebea mult în bine de condițiile de trai ale muncitorilor ce-și vindeau forța de muncă capitalistului, indiferent dacă acesta din urmă se numea Kogălniceanu sau altcumva. Oricât de bine intenționat față de lucrători ar fi fost M. Kogălniceanu, între el și cei din urmă se interpuneau administratorii, adevărații conducători ai întreprinderii, care nu împărtășeau întotdeauna sentimentele și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
gaj erau oferite averile mănăstirilor închinate). Golescu a fost primit de Adam Czartoryski, a intrat în legătură cu Bastide, Cintrat ș.a. prin intermediul lui Potocki Adam Czartoryski i-a cerut lui Golescu un memoriu în chestiunea averilor mănăstirilor închinate cu gândul că, înmânat capitaliștilor englezi, ar putea da unele rezultate. Șeful partidei aristocratice polone opina ca românii să pună pe primul plan apărarea față de țarism; accentul activității să fie mutat în țară, „pe lucrul” cu tineretul; această sarcină să fie încredințată lui N. Bălcescu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
crima onirică" sau cînd, de pildă, se lansează o nouă dilemă din care nu putem ieși: "Alibaba cel din poveste a fost un personaj pozitiv sau, chiar dimpotrivă, negativ. A fost el un tîlhar, un haiduc, un filantrop sau un capitalist veros?") și apelul la o foarte variată listă de procedee retorice (ironia și autoironia, preteriția, contrafacerea, asteismul) fac din "vocalizele" lui Gheorghe Schwartz o lectură dintre cele mai agreabile; aceasta e coaja noului său roman. Miezul se află într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
a jurisprudenței. Mai înainte de a descrie cazul, este necesar să gândim, fiecare cu mintea sa, dacă Alibaba cel din poveste (?) a fost un personaj pozitiv sau, chiar dimpotrivă, negativ. A fost el un tâlhar, un haiduc, un filantrop sau un capitalist veros? ??? Acum, că v-am dat răgazul de a gândi dacă pe Alibaba, cel din poveste, îl socotiți tâlhar, haiduc, filantrop sau capitalist veros și suntem convinși că n-ați irosit acel timp de reflecție de pomană! -, putem să vă
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
personaj pozitiv sau, chiar dimpotrivă, negativ. A fost el un tâlhar, un haiduc, un filantrop sau un capitalist veros? ??? Acum, că v-am dat răgazul de a gândi dacă pe Alibaba, cel din poveste, îl socotiți tâlhar, haiduc, filantrop sau capitalist veros și suntem convinși că n-ați irosit acel timp de reflecție de pomană! -, putem să vă arătăm și modul cum a interpretat moștenirea numelui atât onorabilul Judecător Profesor Universitar Emerit Academician Dr. Dr. h. C. Julius Zimberlan, cât și
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
încercat, la rândul său, să "răsplătească" Bucureștiul (într-o manieră, evident adaptată la condițiile vremurilor de atunci, când lumea împărțită artificial pe criterii ideologice se balansa pe marginea pericolelor mortale generate de "Războiul Rece" purtat între lagărul socialist și cel capitalist). Începând cu anul 2017, când cercetătorii vor putea să publice unele din telegramele trimise (conform legislației în vigoare e nevoie de 50 de ani pentru asta) Centralei MAE din București de către prima Ambasadă a României din Bonn (de fapt, sediul
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]