1,971 matches
-
anume Amintiri teatrale, din volumul Amintiri, O simplă întrebare. Criza teatrului nostru, publicată în Preocupări literare din martie 1942 și întâia noastră comedie originală: "Sfatul familii", din volumul Varietăți. în ale sale Amintiri teatrale, Șerban Cioculescu mărturisește că, "printr-un capriciu al întâmplării", a ajuns cronicar dramatic: "Un cumnat al lui Tudor Vianu, Sebastian Șerbescu, era directorul ziarului Semnalul, apărut în 1945. Or, periodicului îi lipsea deținătorul acelei rubrici, într-un moment de renaștere a activităților teatrale în Capitală. Atunci Vianu
Șerban Cioculescu – cronicar dramatic by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/6847_a_8172]
-
asupra modificărilor de temperatură și de intensitate a curenților în Oceanul Atlantic au mai luat în considerare și așa-numitul 'efect La Nina'. Acesta determină în mare măsură caracterul iernilor în Europa, consideră experții. În plus, afirmă oamenii de știință, de capriciile vremii este responsabil într-o oarecare măsură și Soarele. În ultimul timp, acesta - aflându-se într-o activitate de intensitate redusă din cel de-al 11-lea ciclu - a emis mai puține raze ultraviolete. Ca urmare, pe Pământ, în unele
Meteorologii britanici se aşteaptă la o iarnă friguroasă în Europa () [Corola-journal/Journalistic/68713_a_70038]
-
în branșa sa, dominată de indieni și pakistanezi), la vreo șaizeci de ani, cu privire ghidușă, dar trăsături sobre și aer profesional. Mă pregătesc pentru dialogul (inevitabil) care va urma, puțin înfricoșat de probabilul accent dialectal, îngreunat, eventual, și de capriciile difuzorului (prevăzut cu buton roșu) din cabină. Ne spune, previzibil, că nicicînd vara nu fu mai frumoasă la Londra. Vorbește bine, destul de apropiat de standardele RP, iar difuzorul nu pune probleme de sonorizare. Mă destind rapid, intru în vorbă și
România - o perspectivă londoneză by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6875_a_8200]
-
origine română Angela Gheorghiu a vorbit despre dificultățile sale maritale cu Roberto Alagna, în prezent depășite, regretând despărțirea de acesta, se arată într-un interviu publicat în ediția de duminică a The Daily Telegraph, care menționează viața privată volatilă și capriciile cântăreței de operă. Soprana a întârziat doar 25 de ore la interviul programat, ceea ce este destul de bine pentru cea mai faimoasă divă a lumii, comentează publicația britanică. Deși lăudată pentru vocea sa mătăsoasă, Gheorghiu este totodată notorie pentru anulările de
Angela Gheorghiu, într-un interviu la care a întârziat doar 25 de ore, consideră "stupidă" despărţirea de Roberto Alagna - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/68852_a_70177]
-
britanică. Deși lăudată pentru vocea sa mătăsoasă, Gheorghiu este totodată notorie pentru anulările de spectacole, pentru dezamăgirea publicului și pentru că i-a făcut pe directorii muzicali de la Scala din Milano și de la Metropolitan ''să își smulgă părul din cap'' din cauza capriciilor sale. Viața sa privată este la fel de volatilă. Căsătoria lui Gheorghiu cu tenorul italian franco-sicilian Roberto Alagna a fost o întâlnire de suflete pereche, însă la un moment dat a intervenit divorțul, iar Royal Opera House a trebuit să le mențină
Angela Gheorghiu, într-un interviu la care a întârziat doar 25 de ore, consideră "stupidă" despărţirea de Roberto Alagna - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/68852_a_70177]
-
găleată de apă în capul unor cântăreți ambulanți gălăgioși dintr-o piazza. Cu toate acestea, prin comparație cu alte cazuri, Opera House a rămas relativ neafectată de scandalurile în care a fost implicată Gheorghiu. Soprana nu are însă remușcări pentru capriciile sale. Dacă nu sunt fericită nu pot cânta. Ei doresc o performanță bună, ei bine și eu! Sunt pe scenă, mă simt responsabilă, vreau să iasă bine", a explicat ea reporterului de la The Daily Telegraph. Sursa: Agerpres
Angela Gheorghiu, într-un interviu la care a întârziat doar 25 de ore, consideră "stupidă" despărţirea de Roberto Alagna - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/68852_a_70177]
-
raționale. Trăiesc într-un univers aparte, necontenit mișcător, în care nimic nu este definitiv. Este guvernat de emoții și sentimente. Este o lume nu imorală, ci amorală. Valoarea supremă este aici nu Binele sau Adevărul, ci Moftul. Moft înseamnă: fleac, capriciu, o respirație de moment cu aureolă poetică, prelungind o stare emoțională într-un prezent etern și indivizibil. Împlinindu-și vocația estetică sub zodia Moftului, infantilii lui Caragiale sunt moftangii. Personajul emblematic al acestei lumi este moftangiul Mitică. De unde știm că
Profilul științific al moftangiului by Vladimir SIMON () [Corola-journal/Journalistic/6774_a_8099]
-
unor imense candelabre, întinerit de operații estetice, înconjurat de tineri gay, într-un palat adevărat monument al aceluiași kitsch, cu coloane ionice și oglinzi ca la Versailles. Altfel, iubește și suferă ca orice ființă umană, poate cu ceva mai multe capricii, investește și bani și pasiune și generozitate într-o dragoste secretă, alterată de gelozie, crize, trădări. Amant, fiu, fratele pe care l-a pierdut și pe care îl obligă să se opereze pentru a semăna cu cel dispărut, tânărul Scott
Cannes, 2013 - Michael Douglas: ”Nu am jucat pentru premii. Mi-am făcut doar meseria” by Magda Mihăilescu () [Corola-journal/Journalistic/78962_a_80287]
-
într-un ochi de apă, mic, oval, licăritor în tihna amiezii, iar apa a prins s-o ia la vale, pe podele, un firișor subțire și curat, un lichid care se zărea și nu se zărea, fiind alcătuit, printr-un capriciu al chimiei, numai din vise, dezamăgiri, speranțe, răni, presupuneri și deșertăciuni. Herr Strauss, care în miezul ultimei ierni, în ianuarie, în ziua a opta, împlinise treizeci de ani, zicea tot felul de lucruri, nu povestea, nu turuia, zicea pur și
Bukarest by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7909_a_9234]
-
în luptele de gherilă cu Sistemul, în timp ce Ruxandra Cesereanu rămâne o suprarealistă obținându-și lucid pasele și transele imaginative. Dintre cei doi, poeta de la Cluj riscă mai mult. Pe lângă discursul poetic bine închegat și cu numeroase fragmente memorabile al amerikanului, capriciile fantasmale ale pianistei ar putea să pară extravagant-minore. În Nașterea dorințelor lichide, volum de așa-zisă proză poetică, ingredientele erau atât de stângaci alese și combinate, încât compoziția Ruxandrei Cesereanu era literalmente nefericită. Autoarea se reabilitează acum, mai întâi prin
Submarinul poetic by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7805_a_9130]
-
fi dorit-o îngropată de mult: intelectualul care privește cu mefiență umanismul secularizat, liberalismul globalizant sau neoconservatorismele de import. Intelectualul care nu se încrede decît într-o cultură cu rădăcini creștine și care e conservator de la natură, și nu din capriciu ranchiunos. Mai mult, cu Hurduzeu și Platon vom putea să verificăm adevărul unei vechi vorbe sapiențiale: singurele adevăruri care contează sunt cele de pe urma cărora ai de suferit. În privința aceasta, autorii nu vor trebui să aștepte prea mult. Vor primi toate
România clandestină by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7821_a_9146]
-
Simona Vasilache Ca poeți, prozatorii sînt tot atît o surpriză cît sînt poeții ca romancieri. Uneori plăcută, alteori nu, cel mai adesea un capriciu pasabil, de început de drum. E cazul, acesta din urmă, al lui Zaharia Stancu, ale cărui exersări în poezie, aproape uitate, sînt niște tivuri bălaie pe o viitoare proză întunecată. După Poeme simple și după celebra Antologie a poeților tineri
Cîntecele inocenței by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7825_a_9150]
-
și pe sub bolți de in/ Mă chemi pe urma ta să vin.// Îți spun: pentru când vei pofti la trântă/ Să te apuci cu vijelia mea/ Am încălțat condurii reci ai lunii/ Și'n praștie mi-am pus o stea." Capricii e aproape o rescriere, în bemol, a lui Satan. Tânără, o ingenioasă îmbinare de admirație inocentă și de aluzie cunoscătoare: "Ce tânără ți-e fruntea și cât de tânăr chipul/ Pe care-l dărui străzii și casei tale seara, - / Ce
Cîntecele inocenței by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7825_a_9150]
-
nici un caz despre Mariana Șora, cu longevitatea ei creativă, chiar dacă opera care s-a configurat în urma sa nu este consecința unei viziuni integratoare, ci a unui tip de creație ad libitum, nesupusă nici unei strategii, ci la discreția inspirației, ideii sau capriciului de moment, cum ea însăși recunoaște cu regret. Cu atât mai notabilă această împlinire, oricât i-ar reproșa inconsistența, cu cât și dânsa a trăit „acel complex al ratării presimțite de care am suferit atâția din generația noastră" (decembrie, 1991
Complexul ratării presimțite by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/6802_a_8127]
-
O parte din chipurile din film, cum sunt cele ale bocitoarelor trimise de către preot în ajutorul văduvei. Cele trei momâi afișând o pioșenie de carnaval, care se încheie la ultima dintre ele cu un scâncet-sughiț amintesc parcă de figurile din Capriciile lui Goya sau de personajele funambulești ale lui Federicco Fellini. O parte din personaje sunt împinse spre caricatură ca în De ce trag clopotele, Mitică?(1981) al lui Lucian Pintilie, singurul film românesc cu care poți compara filmul regizorului spaniol cu
La „giudețul” femeilor by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6810_a_8135]
-
se înscriu într-un cadru tradiționalist, reformat de ușoare nuanțe moderniste, vitalizând bătrânețile genului: "într-un amurg, argintiul pește a uitat/ să rostească rugăciunea de seară/ și-a adormit îmbrăcat." Plăcerea pentru joc este evidentă la un poet respectuos la capriciile rimei, cu inimă pentru ritm și fluid muzical, întru obediența canonului. Un canon îngăduitor: Asul și valetul împreună/ au jucat sub mâna mea sub lună.// Vântul a furat o jumătate/ și ceva din cărțile tăiate// și-am rămas cu-un
În fericite aruncări de zaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/6824_a_8149]
-
dar și cu toate drepturile ce decurg de aici. Citește ce vrea, cînd vrea, e subiectiv cît încape, are dreptul la licențe poetice.(...) Un critic/istoric literar are dreptul să fie plin de mofturi și de figuri. Are dreptul la capricii, incuri și răsfățuri.(...) Are și el dreptul la diferență. (...) Diferența la care are dreptul criticul o pot da, din punctul meu de vedere, multe alte lucruri în afara "capriciilor, incurilor și răsfățurilor", printre ele grila proprie de lectură, amprenta originală. Răsfățurile
Critica reflexivă by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/7568_a_8893]
-
dreptul să fie plin de mofturi și de figuri. Are dreptul la capricii, incuri și răsfățuri.(...) Are și el dreptul la diferență. (...) Diferența la care are dreptul criticul o pot da, din punctul meu de vedere, multe alte lucruri în afara "capriciilor, incurilor și răsfățurilor", printre ele grila proprie de lectură, amprenta originală. Răsfățurile și capriciile nu-l fac un critic mai bun. Doar răsfățat și capricios. Critica Irinei Petraș a fost încadrată în categoria criticii generoase, admirative și laudative și, în
Critica reflexivă by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/7568_a_8893]
-
și răsfățuri.(...) Are și el dreptul la diferență. (...) Diferența la care are dreptul criticul o pot da, din punctul meu de vedere, multe alte lucruri în afara "capriciilor, incurilor și răsfățurilor", printre ele grila proprie de lectură, amprenta originală. Răsfățurile și capriciile nu-l fac un critic mai bun. Doar răsfățat și capricios. Critica Irinei Petraș a fost încadrată în categoria criticii generoase, admirative și laudative și, în liniile ei mari, așa arată, însă cronicile, citite cu atenție, conțin și o polemică
Critica reflexivă by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/7568_a_8893]
-
așa... O relație de antipatie reciprocă... - După Revoluție ați cochetat cu politica, fiind membru - din partea Partidului Alianței Civice - în Consiliul Local al Municipiului Iași. Dezvăluiți-ne câte ceva despre acea perioadă. Aventura dumneavoastră politică a fost una serioasă ori un simplu capriciu? - N-am cochetat. A fost o perioadă în care mi-am pierdut timpul într-un mod de neiertat, în loc să scriu. Mai și primeam note tîmpite, ca la școală, publicate în Monitorul, un ziar local. Făceam parte din Comisia pentru Cultură
Emil Brumaru „M-au eliminat de la grădiniță pentru că, iarna, trînteam fetițele în nămeți...” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7573_a_8898]
-
Jora și Florica Musicescu, și devine colegul lui Dinu Lipatti. Între 1930-1945 activează că pianist, dar încă de la vârsta de 19 ani nutrește ambiții dirijorale. În anii 1930 va fi distins cu Premii Enescu, pentru compozițiile Dansuri din Bihor, Cinci capricii, Cvartetul de coarde și Sonata pentru violoncel și pian. La 22 de ani, e angajat corepetitor la Operă Română de Stat și debutează că dirijor al Orchestrei Simfonice Radio România. În 1940 conduce pentru prima dată Orchestră Filarmonicii bucureștene, unde
Constantin Silvestri o monografie britanică by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/7577_a_8902]
-
cînd artele nu erau încă diferențiate. în toată această gesticulație se poate lesne citi o stare de impas și disperare. Ieșirea artistului în stradă, denunțul inutilității de a crea paralel cu viața și dezvăluirea nenumăratelor disfuncții sînt mai mult decît capricii ale unei simple dorințe de înnoire. Ele sînt forme specifice de luptă, strigăte împotriva încorsetării individuale și încercări alternative de a lărgi orizontul libertății. Acte lucide, aceste acțiuni au și o doză de dramatism, măcar și numai pentru a salva
Privirea și gestul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7277_a_8602]
-
făcea Wagner, a cărui tehnică a fost în continuare utilizată de moderni). Cele 12 cicluri, ca lunile anului sau ca semitonurile în gama cromatică, se succed repetitiv, lăsând în urmă o atmosferă de o melancolie uniformă (neavând absolut nimic din Capriciile cu tehnici diferite ale lui Pagannini - deci titlul a fost dat doar ca urmare a anecdotei concertului performat monocordic). În zadar încearcă poetul să ne convingă în Epilog că aceste "bocete" ar trebui citite în "vers hazliu". Atmosfera rămâne amară
Elegiile risipirii by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7087_a_8412]
-
homo homini lupus și nebunia, bestialitatea, crima devin reperele unei lumi scoase din țâțâni. Soția doctorului îl ucide pe acest "rege" grotesc de balamuc și lupanar, iar un incendiu transformă întregul stabiliment într-o imagine sulfuroasă, coșmarescă, infernală ca în Capriciile lui Goya așa cum înainte fusese un fel de stultifera navis, corabie a nebunilor. Filmul lui Meirelles este structurat în trei părți care corespund ca în Divina Commedia unei experiențe fundamentale a înțelegerii arhitecturii divine. Pe de o parte, avem Infernul
Orbitor by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7324_a_8649]
-
urmă că între poezia și proza Norei Iuga este aproape imposibil de fixat o graniță fermă. Tot scrisul acestei autoare este un soi de mare aluat de unde sunt extrase bucăți și coapte în forme de diferite mărimi, numite ulterior, în funcție de capriciile autoarei, "poezie" sau "roman". Diferențele nu trebuie căutate în conținut, în substanța propriu-zisă a textelor, ci în tăietură, în mărime și, eventual într-o punere în pagină menită să sugereze un anumit ritm al lecturii. Altminteri, avem de-a face
Jocurile și capriciile minții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7365_a_8690]