450 matches
-
adevărată excepție, al cărei nume și prenume îmi sunt ca și șterse din minte,prin insuburdonare. El nu voia să mânuiască arma. Mai mult de atât: a refuzat să se atingă de patul și țeava armei. Mai rău chiar: când carabina îi era pusă în mână de către sergentul întotdeauna cum nu se poate mai serios, el o lăsa să cadă. El sau degetele lui acționau într-un mod pasibil de pedeapsă. Oare exista vreun delict mai mare decât ca, din stângăcie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
dormitor, dacă aceștia doreau, și încă atât de corespunzător încât, la apel, erau o plăcere până și pentru ochii celui mai sever dintre sergenți. Cârpa și peria le mânuia fără probleme, numai pe pușcă nu punea mâna, pe armă, pe carabina de 98, care făcea pentru el, ca și pentru noi toți, obiectul pregătirii premilitare. A fost supus pedepselor de tot felul, a fost tratat cu toată răbdarea, dar nimic nu a funcționat. Până și golirea cu găleata fixată la capătul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
de un nor de muște, căcatul din groapă și umplând cu el hârdaiele până la margine, pentru transport, pentru ca la scurt timp după aceea, proaspăt dușat și aliniat în formație pentru primirea armelor, să refuze din nou să pună mâna pe carabină: parcă filmată cu încetinitorul, văd arma cum cade și se lovește de pământ, ridicând un nor de praf. La început îi puneam întrebări, încercam cu binișorul, căci de fapt ne plăcea de el, de „ciudatul de Heini“: „Apuc-o și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
de-a bușilea pe sub burta tancului de exerciții. „Măsurați libertatea la sol!“, așa suna ordinul. Iată ce anume trebuia să facă bărbat din mine: instrucția intensivă cu tunul. Tir asupra țintelor mișcătoare. Marșuri nocturne cu echipament de asalt. Genuflexiuni cu carabina ținută în față. Din când în când mai aveam parte, drept recompensă, de despăduchere într-o baracă sanitară anume amenajată. După asta aveam voie să facem duș, toată grupa în pielea goală, iar apoi, în cinematograful unității, să râdem de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Panther-e de vânătoare cu tunuri de asalt fără turele rotative, pentru a căror folosire nu aveam pregătirea necesară. Cu toate astea, a trebuit să eliberăm baraca, iar acum eram așezați pe tancuri ca echipaj auxiliar, înarmați ca la început cu carabine, unii cu arme de asalt. Din câte se zvonea, frontul trecea prin dreptul Sagan-ului, un mic oraș din Silezia, care fusese, ce-i drept, recucerit, dar pentru care se dădeau în continuare lupte. De acolo, așa se spunea, trebuia lansat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
imagine fabricată ulterior, care este pusă în scenă din cauză că, încă înainte de răpăitul final, eu îmi părăsisem deja postul de la fereastră și nu văzusem nimic, n-am vrut să văd nimic. Fără mitraliera ușoară, arma care-mi fusese încredințată, doar cu carabina mea, am părăsit casa negustorului de biciclete și m-am topit prin grădina din spate și prin portița care scârțâia. În spate și printre grădini, acoperit de tufe care înmugureau deja, am părăsit, strecurându-mă, satul pentru care se lupta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
avea armament greu, urma să fie folosită ca detașament de șoc al infanteriei într-un, cum îl numeau, „comando al urcării la cer“. Din cauză că îmi pierdusem, nu mai știu unde, apărătoarea mea de ploaie, foaia de cort și, mai rău, carabina, mă înarmaseră cu un pistol automat de fabricație italienească, o armă care, dacă s-ar fi ivit prilejul de a fi folosită, s-ar fi aflat pe mâini nesigure. Îmi aduc aminte de o adunare de căști de oțel ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
de rodnici au fost pedagogii pentru mine. Până și o piesă de teatru, care se numește Treizeci și doi de dinți, povestește nu numai despre igienă, ci și despre nebunia dascălilor. În afara școlii am învățat, ce-i drept, să demontez carabina de nouăzeci și opt și să o refac în puține minute ca armă gata de a deschide focul; ce-i drept, știam să mânuiesc amorsa tunului antiaerian de 8,8 și - ca tunar instruit - tunul de pe tanc; de asemenea fusesem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
de călugăr, m-a întrebat de unde vin și unde vreau să ajung, a oprit - atunci când într-un târziu acela mai întâi s-a zărit, apoi a urcat dealul, ajungând din ce în ce mai aproape - ei, ce putea să fie, un Toppolino, îndreptându-și carabina spre mașina cu două locuri. Speriat, șoferul acesteia, un medic de țară, l-a dus pe pasagerul ce-i fusese vârât pe gât la Caltanisseta, unde m-a depus în piață. Și alte aventuri, pe care le-am povestit copiilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Și alte aventuri, pe care le-am povestit copiilor mei prea des și cu prea multe variațiuni ca să mă mai pot decide acum care e cea corectă, de pildă aceea după a cărei desfășurare dramatică am fost ajutat, cu o carabină de origine germană K98, familiară mie, de vreme ce mânuisem una la fel, așadar cu ajutorul unei prăzi din cea mai recentă perioadă de ocupație, printr-un foc de avertisment, să-mi continui călătoria. În fond, se pare că Mafia a fost aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
arme și trofee cinegetice. Pumnale cu tecile încrustate cu agate, lănci, halebarde și sulițe, iatagane încovoiate, săbii de toate soiurile, praștii și buzdugane, arbalete și arcuri din lemn de Tissa, diverse capcane stranii pentru animale mici, archebuze, muschete, flinte și carabine cu două țevi, toate luceau discret, fără ca nimic să trădeze ceva din violența pentru care au fost făurite. Tigvele rânjite cu herburi uriașe, blănurile de pe podea, ciudatele animale împăiate de prin colțuri creau o atmosferă de panopticum. Singura lumină a
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
DIN TOTDEAUNA. LITERELE ERAU MAI MICI DECÎT CELE DE PE AFIȘUL EXTERIOR, DAR CUVINTELE ERAU LA-FEL DE POZITIVE: CELE MAI EFICACE ARME ENERGETICE DIN ÎNTREGUL UNIVERS CUNOSCUT HEDROCK ȘTIA CĂ AȘA ESTE. SE UITĂ LA ÎNTREGUL ARSENAL STRĂLUCITOR DE REVOLVERE ȘI CARABINE ȘI ÎL ȘOCĂ O CLIPĂ FAPTUL CĂ TRECUSERĂ MAI BINE DE O SUTĂ DE ANI DE CÎND NU MAI VIZITASE UN ARSENAL. ATELIERUL ÎN SINE DEVENEA MAI INTERESANT DECÎT AR FI FOST ALTFEL. ÎȘI DĂDU BRUSC SEAMA CE ORGANIZAȚIE MINUNATĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
CURIOZITATE, LA VITRINELE ÎNȘIRATE DE-A LUNGUL PEREȚILOR SAU ARANJATE ÎN ORDINE PE PARDOSEALĂ. ERAU NIȘTE CONSTRUCȚII STRĂLUCITOARE, CAM VREO DOUĂSPREZECE ÎN TOTAL. HEDROCK SE APROPIE DE UNA DIN ELE, CEA DE LÎNGĂ UȘĂ, ȘI SE UITĂ LA CELE PATRU CARABINE MONTATE ÎNĂUNTRUL VITRINEI. VEDEREA LOR ÎI DĂDU FIORI DE PLĂCERE. FUSESE PROFUND IMPLICAT ÎN CREAREA ȘI DEZVOLTAREA ACESTOR COMPLICATE ARME ENERGETICE, DAR ÎN SINEA LUI FAMILIARIZAREA CU MAȘINILE NU GENERASE NICIODATĂ DISPREȚ. MULTE DINTRE ACESTE ARME MAI PURTAU ÎNCĂ VECHILE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
PLĂCERE. FUSESE PROFUND IMPLICAT ÎN CREAREA ȘI DEZVOLTAREA ACESTOR COMPLICATE ARME ENERGETICE, DAR ÎN SINEA LUI FAMILIARIZAREA CU MAȘINILE NU GENERASE NICIODATĂ DISPREȚ. MULTE DINTRE ACESTE ARME MAI PURTAU ÎNCĂ VECHILE LOR NUME: LI SE SPUNEA "PISTOALE" SAU "REVOLVERE" SAU "CARABINE", DAR AICI ASEMĂNĂRILE ÎNCETAU. ACESTE "ARME DE FOC" NU ÎMPUȘCAU CU GLOANȚE CI DESCĂRCAU ENERGIE ÎN MULTE FORME ȘI CANTITĂȚI. UNELE DIN ELE ERAU CAPABILE SĂ UCIDĂ ORI SĂ DISTRUGĂ ÎN CAZ DE NEVOIE LA DISTANȚE DE MII DE KILOMETRI
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
suntem, pentru că pământul ăsta are sumedenie de burice...“. M-am oprit să respir, domnul Sima se uita în altă parte, m-am așezat lângă el, pe scândură. * În Corsica a fost internat un cetățean obsedat de regulile circulației. Instalat cu carabina la fereastra casei, el trăgea în automibiliștii care nu respectau sensul giratoriu. 2. Am stat un timp pe scândură, soarele ardea încă destul de tare, domnul Sima tăcea, zâmbea cu gurița aia mică a lui, l-aș fi plesnit peste ea
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
un ceas - ori șapte - vor hotărî soarta unei regiuni a lumii. Așa cred ei, așa cred mulțimile. Întuneci ecranul, deschizi sonorul: se aude o fanfară; luminezi, oprești muzica: tipii se urcă în mașini negre. De undeva, spre coloană, sunt îndreptate carabine cu lunetă. Te joci cu viitorul Planetei. O Stațiune mai mare. Ce Magistrat ai fi putut să fii!... Castelanul încă nu s-a arătat la față. Între el și restul lumii stă mereu Intendentul, zărit numai de la distanță. Din donjon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
ca pe o ocazie mai mult decât ca pe un neajuns. Am putea, sugera el în raportul scris, organiza un pluton de execuție de cincizeci sau o sută de oameni care să se împrăștie prin tufișuri și să își descarce carabinele la fiecare douăzeci sau patruzeci de minute, ca să sperie maimuțele. Dacă suntem perseverenți, în mod sigur maimuțele se vor speria de moarte și vor dispărea de aici, nemaiîntorcându-se vreodată.“ Și trimise personal militar în jeep-uri militare să predea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
că sunt pene și nu frunze spinoase. Îndepărtându-se răpitoarele, reapăreau stelele cenușii și cerul verde. Se iveau zorile, iar eu călăream pe drumurile pustii în direcția satului Oquedal. — Nacho - îmi spusese tatăl meu -, după ce voi muri, ia calul meu, carabina mea, de-ale gurii pentru trei zile, și apuc-o pe albia secată a torentului, mai sus de San Ireneo, până ce vei vedea fumul ridicându-se deasupra teraselor din Oquedal. — De ce la Oquedal? l-am întrebat. Cine se află la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
să nu-l mai am sub ochi. Abia îl depășisem, când nu știu ce inspirație m-a făcut să întorc capul spre el. Își luase pușca de pe umăr și o ridicase, îndreptând-o parcă spre mine. Am dus imediat mâna la patul carabinei mele, în tocul de piele de la șa. El și-a agățat pușca la loc, de parcă nu s-ar fi întâmplat nimic. Din acea clipă, am mers în același pas, pe malurile opuse, fără a ne scăpa din ochi, atenți să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
sau adolescentă; poate erau deja bătrâni pe când tatăl meu era aici, poate sunt fiii celor din generația lui, care acum îl privesc pe fiul său așa cum tații lor îl priveau pe el, străin sosit într-o dimineață, cu calul și carabina sa. Pe fundalul vetrei negre, luminată de flacără, se detașează silueta înaltă a femeii înfășurate într-un șal în dungi ocru și trandafirii. Anacleta Higueras îmi pregătește niște chiftele picante. — Mănâncă, fiule, că ai umblat șaisprezece ani ca să găsești drumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
atașamentul față de Constituție. În mod curios, cazacii i-au lăsat să treacă. Ordinele lor erau să interzică ieșirea, nu intrarea. Mulțimea protestatarilor nu Înceta să sporească. La răsăritul soarelui, erau câteva sute, Între ei - numeroși „fii ai lui Adam”. Cu carabine, dar având puține muniții, cam șaizeci de cartușe fiecare, nimic care să Îngăduie susținerea unui asediu. Iar ei șovăiau să se slujească de acele arme și de acele muniții. Au ocupat, Într-adevăr, poziții pe acoperișuri și În spatele ferestrelor, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Înguste, aproape niște lucarne. Fazel ne invită să aruncăm o ochire: ne aflam deasupra celei mai vulnerabile intrări a cartierului, pe care o astupa, În prezent, o baricadă. În spatele ei, cam douăzeci de oameni, cu un genunchi la pământ, cu carabinele ațintite. Există și alții, explică Fazel. La fel de hotărâți. Blochează toate ieșirile cartierului. Dacă sosește haita, va fi primită așa cum o merită. „Haita”, cum Îi spunea el, nu era departe. Trebuise să se oprească din drum ca să incendieze două sau trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
frunzișul verde. Urangutanul se deplasa în sus și în lateral. — Vloek het. Moeder fucker. Frumos mai vorbește. Dar vocea era din ce în ce mai slabă. Gorevici realiză că trebuia să ia o decizie, și repede. Puse jos camera video și întinse mâna după carabină. O ridică și se uită prin lunetă. Vedere nocturnă militară, un verde strălucitor, foarte clar. Văzu maimuța, îi văzu ochii strălucind ca niște puncte albe... Nu! spuse Hagar. Urangutanul sări spre un alt copac, rămânând suspendat în aer pentru o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
văzu ochii strălucind ca niște puncte albe... Nu! spuse Hagar. Urangutanul sări spre un alt copac, rămânând suspendat în aer pentru o clipă. Gorevici trase. Auzi șuieratul gazului și sunetul săgeții trecând printre frunze. — L-am ratat. Ridică din nou carabina. Nu face asta ... — Gura! Gorevici ținti, trase. În copacii de deasupra, zgomotul produs de mișcarea crengilor se întrerupse pentru o clipă. — L-ai nimerit, spuse Hagar. Gorevici așteptă. Foșnetul frunzelor și crengilor reîncepu. Urangutanul se mișca, acum aproape exact deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
de deasupra, zgomotul produs de mișcarea crengilor se întrerupse pentru o clipă. — L-ai nimerit, spuse Hagar. Gorevici așteptă. Foșnetul frunzelor și crengilor reîncepu. Urangutanul se mișca, acum aproape exact deasupra lor. — Nu, nu l-am nimerit. Gorevici ridică iar carabina. — Ba da. Dacă tragi din nou ... Gorevici trase. Un șuierat de gaz lângă urechea lui, apoi liniște. Gorevici coborî pușca și reîncepu să o încarce, ținându-și privirea îndreptată spre bolta de deasupra. Se ghemui, deschise cutia metalică și pipăi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]