477 matches
-
ăla a și murit în închisoare. Ce se întâmplă? Nu v-am spus numele torționarului care m-a chinuit... că am făcut de mai multe ori carceră. Era o secție acolo unde nu mai erau deținuți, dar erau mai multe carcere și erau și unele foarte strâmte și cu cuie bătute în pereții lor, de pătrundeau înăuntru. Și dacă stăteai în celula aia nu puteai să stai rezemat că te înțepau cuiele... Și am făcut-o și în pielea goală, iarna
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
mă feresc. De altfel noi care aveam o experiență de atâția ani știam... unul se plimbă în dreptul vizorului și ăilalți mai făceau câte ceva. Dar venea și mă mai scotea... că venea comandantul închisorii și îl punea pe gardian să deschidă carcera: Cine ești? Să trăiți! Cutare... Trebuia să i te adresezi cu: Să trăiți. Și dădea dispoziție să te ducă la celulă... Mi s-a întâmplat de câteva ori treaba asta, dar nu consecutiv, când și când. Dar ce se întâmpla
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
șobolani... E greu de imaginat. Și l-au dus în cameră, dar pe urmă l-o’ dus la Pitești, a trecut prin fenomenul Pitești... Nu se poate discuta ce s-o întâmplat pe acolo. Tot la Sibiu mai aveau 10 carcere... le spunea cele 10 porunci. Acolo nu puteai să stai nici jos, nicicum... numai în picioare, și să te sprijini de peretele de la carceră... Era foarte greu. Acolo l-or adus și pe socru-miu... Nu ne cunoșteam atuncea, nu
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Nu se poate discuta ce s-o întâmplat pe acolo. Tot la Sibiu mai aveau 10 carcere... le spunea cele 10 porunci. Acolo nu puteai să stai nici jos, nicicum... numai în picioare, și să te sprijini de peretele de la carceră... Era foarte greu. Acolo l-or adus și pe socru-miu... Nu ne cunoșteam atuncea, nu știam că-mi va deveni socrul. Era groaznic pentru el. Fusese președintele Partidului Social Democrat, a’ lui Titel Petrescu, aicea în Hunedoara și directorul
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
de ani, da’ restul o fost mai mici. Care era regimul de detenție? La Târgșor a fost, într-adevăr, o închisoare mai puțin păzită, mai puțin închisoare, pentru că erau geamuri... Toată ziua toți stăteam în curte, nu aveam regim de carceră sau treburi de felul acesta... Toți se plimbau prin curte, de jur împrejur... Era acolo un teren de volei și un bazin de apă circular, cu un diametru de vreo 8-10 metri, cu apă până la brâu Atmosfera printre elevi cum
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
cei mai răi conducători de brigadă, cei mai câinoși... Adică, în ce sens răi? În sensul că nu ne lasă... Da’ brigadierul știți ce putere avea? Să-ți dea de mâncare sau să nu-ți dea; să te propună pentru carceră, și noaptea să dormi la carceră, stând în picioare, și-a doua zi să ieși la lucru... Avea puterea să nu te lase să dormi noaptea, și să te pună planton, că fiecare baracă avea planton... sau când veneai de la
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
cei mai câinoși... Adică, în ce sens răi? În sensul că nu ne lasă... Da’ brigadierul știți ce putere avea? Să-ți dea de mâncare sau să nu-ți dea; să te propună pentru carceră, și noaptea să dormi la carceră, stând în picioare, și-a doua zi să ieși la lucru... Avea puterea să nu te lase să dormi noaptea, și să te pună planton, că fiecare baracă avea planton... sau când veneai de la lucru să te pună să faci
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Ne-o dat și cărți poștale, am scris acasă imediat după îmbrăcăminte și alimente, și bolnavele o’ fost toate internate la tratament... Și cu maiorul ce s-a-ntâmplat, l-au schimbat? Ha, ha! O primit treizeci de zile de carceră. Și ofițerul de servici o fost mutat din închisoare. Așa ne-am bucurat, că el era cel mai rău, că el dădea pedepsele... Era și un bărbat urât, „Cap de mort” îi ziceam noi. Așa că o lună de zile am
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
de zile... Aia a fost cea mai lungă și cea mai grea... Până atunci nu știam că în închisoare există și alte pedepse, și o fost prima dată când am cunoscut și eu că există pedepse... Ați fost și la carceră? De patru ori am fost pedepsită la izolator, că așa se chema... Acolo nu erau carcere, dar erau niște camere jos la parter, izolate, goale, unde nu exista nici o mobilă, fără sobă, nici iarna, nimic-nimic. Erai pedepsit așa: la trei
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
că în închisoare există și alte pedepse, și o fost prima dată când am cunoscut și eu că există pedepse... Ați fost și la carceră? De patru ori am fost pedepsită la izolator, că așa se chema... Acolo nu erau carcere, dar erau niște camere jos la parter, izolate, goale, unde nu exista nici o mobilă, fără sobă, nici iarna, nimic-nimic. Erai pedepsit așa: la trei zile numa’ primeai hrană caldă, încolo primeai numa’ mămăligă, sau o bucată de pâine și o
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
că fac mai mult decât un excavator... Și vine la comandantu’, Antoniu parcă-l chema, și zice: Tovarășu’ comandant, îmi permiteți să raportez! Am aici un deținut, de când mama m-a făcut n-am văzut așa ceva. Păi cu el la carceră, ce mai stai? Nu! Nu! Vreau să vă spun altceva, în mod excepțional. Ce vrei, mă? În mod excepțional vă rog să-i acordați o scrisoare pentru un pachet, pentru că n-am văzut un om mai muncitor ca ăsta. I-
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
cinci sute de calorii. Da’ ce folos, că erau gaze, perforau fără apă, fără aerisire, nu era’ puțuri de aerisire... A fost foarte greu și acolo, și să accidenta mulți... Și a’ fost multe zile că ne-au bătut la carceră. Aia era cât o sobă de mică, doar cât încăpea omu’... și un nenorocit de milițian a băgat sârmă ghimpată înăuntru, că mai adormeai și te rezemai de perete... Și nu puteai să te mai rezemi că te înțepa sârmele
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
făcea câte o greșeală ce nu le convenea lor mergea acolo. Te condamna pentru orice mică greșală. Trei zile îți dădea milițianu’... Ofițeru’ de serviciu’, dacă îi răspundeai ceva, îți dădea cinci, iar directoru’ până la douăzeci de zile... Și la carceră acolo o zi îți da mâncare, două nu... Și îți dădea două sute cincizeci de grame de pâine și un pahar de apă. Asta a fost... Eu n-am fost la carceră, da’ care au fost... În 1955 eram la Baia
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
cinci, iar directoru’ până la douăzeci de zile... Și la carceră acolo o zi îți da mâncare, două nu... Și îți dădea două sute cincizeci de grame de pâine și un pahar de apă. Asta a fost... Eu n-am fost la carceră, da’ care au fost... În 1955 eram la Baia Sprie și am făcut o grevă. Atunci io eram la bucătărie că m-am accidentat, că a căzut o coptură din mină și mi-a fracturat mâna stângă, de aicea de unde
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
guzganilor mișunând prin celulă, a păturii sure, a lanțurilor, a zăbrelelor groase, a rănilor, a ruginei, a vergilor de pe trup și a paielor se transformă în trandafiri. Bezna celulei este luminată de razele lunii care îl aduc acolo pe Iisus. Carcera devine spațiul înălțării prin suferință întru credință, de o frumusețe sublimă, nepământească. Ceea ce sublimează și transformă suferința în ideal este comuniunea și comunicarea dincolo de cuvinte cu Iisus, poezia devenind artă pură, care mărturisește suprema frumusețe a Iubirii lui Dumnezeu. Atanasie
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
i-a plătit "polița" lui Paraschiv, "vânzându-l" la poliție. A vrut s-o ia pe Didina, ea a refuzat și, cu bani, s-a dus la pușcărie să-i mituiască pe gardieni și să-l scoată pe Paraschiv din carceră. Eliberat, Paraschiv i-a plătit trădarea lui Sandu, omorându-l. Episodic apare în lumea Cuțaridei și a Gropii Voica, ibovnica lui Stere, însurat cu Lina, fiica lui nea Marin Roșioară, devenit cârciumar. Voinică și cu draci, i-a legat sufletul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
primește șapte ani de închisoare și e amnistiată în 1964. «I-am iertat pe toți, îmi spune bătrâna cu toată bunătatea. Pentru mine a fost o bună experiență. Am făcut semnul crucii și mi-a dat trei zile de neagra (carceră). Trei zile și trei nopți în picioare, într-o celulă de un metru și ceva. Ofițerul politic mi-a zis să fac cruce cu limba în gură, că așa l-a învățat și pe el maică-sa. La Jilava, erau
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
prin mari încercări psihice și fizice. Mai mult, a reușit să facă propagandă în rândul ofițerilor prizonieri de a se înrola în diviziile ”Tudor Vladimirescu” și ”Horea, Cloșca și Crișan”. Din acest motiv, ofițerul român a făcut 117 zile de carceră, fiind închis apoi de trei ori. Închisoarea Gorki a fost una dintre temutele locuri locuri de detenție ale lui Aurelian Gulan. În afară de această închisoare, a fost internat și în lagăre, precum cel de la Greaznovăț, Mănăstarka, Oranki și Vorkuta, poate punctul
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]
-
invers”, dar nu renunță, „plec din nou”. Soluția de ieșire găsită de Iona este cea a spintecării propriei burți cu un gest rutinat, după ce tăiase un nesfârșit șir de burți ale pestilor Înghitiți unii de altii, simbolizând evadarea din propria carceră, eliberarea din propriul destin, din propria captivitate. Drama ia sfârși cu o replică sugerând Încrederea dată eroului de regăsirea sinelui, fiindcă „e greu să fii singur”, simbolizând un nou Început: „Razbim noi cumva la lumină”. Acest ultim gest al lui
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
vă satisfac curiozitățile bolnave. M-am săturat! Mi-a ajuns până în gât. În fiecare zi, același lucru. În fiecare zi, aceleași întrebări. Ce mai vreți să știți? N-am spus destul? Gata! Nu mai vorbesc. Puteți să mă băgați la carceră, n-aveți decât. E dreptul meu să tac. Dreptul meu constituțional. Așa mi-au zis. Am dreptul să nu spun nimic. Nimic! De ce vă uitați așa? De ce vă uitați așa?!? Credeți că mă intimidați?... Nu! Nu mă puteți atinge cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
nu demult mai ales în închisori, au trecut granițele acestora, fiind fredonate acum de mase largi de oameni care nu au avut de-a face cu pușcăria, dar care rezonează la versuri precum "Să moară dușmanii mei". În cîntecele de carceră apare tema dușmanului, aflat nu doar în afară, ci mai ales înăuntrul sistemului punitiv: "Să mă ducă în subsoluri/ și să-mi dea cu turnesoluri/ fantele de la anchete/ pus pe ochiuri și omlete/ care mă umplu de borș/ ca mațu
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
-i umplu vana/ și să i-o dau îndesat/ că prea tare ne-a furat/ ea și cu al său bărbat/ cît au fost tartori în stat") sau binefacerile integrării europene ("că noi cînd ne-om integra/ vom scăpa de carcera/ ce ne-a mîncat inima"). În pofida excentricității unor versuri, poezia argotică decriptează un univers simbolic nebulos, care se prezintă cunoscătorilor cu temele și frustrările sale specifice. Genul folk, introdus în literatura mondială de Garcia Lorca și în cea română de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
definitoriu evenimentelor din lumea înconjurătoare. Stereotipiile sînt scheme simplificate prin care sînt atribuite caracteristici favorabile sau defavorabile tuturor persoanelor sau obiectelor din mediu. Aceste scheme se cristalizează cu ajutorul unor cuvinte ce conțin o anumită încărcătură semantică: țiganul, comandantul, mascații, jetul, carcera etc. În aceste persoane sau obiecte se focalizează o reprezentare puternică, ce provoacă imediat anumite atitudini sau dispoziții psihologice. Prin stereotipii, individul se confundă cu grupul din care face parte, iar toți membrii unei colectivități par identici, nediferențiați unii de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
se sinucidă de 6 ori mai des decît cei trecuți de 21 ani". Un sfert din sinucigași sînt cetățeni străini. O treime din sinucigași își iau viața înainte, în timpul sau imediat după ce au fost supuși unui regim de izolare, de carceră. Sinuciderea deținuților constituie rezultatul unei interacțiuni între un individ profund tulburat de o decizie judiciară care-l exclude din societate și un mediu carceral care îl dezbracă de identitatea anterioară, oferindu-i o alta degradantă, umilitoare, insuportabilă. Există așadar o
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
abrutizați 202. Toate presiunile forurilor internaționale pentru desființarea regimurilor speciale de pedeapsă s-au lovit de refuzul autorităților, justificat de nevoia de menținere a ordinii interioare, de existența unui element de presiune pentru conformarea la norme. Motivațiile reale ale utilizării carcerei sînt deseori diferite de cele oficiale, la fel ca și durata executării pedepselor cu izolarea. Din dorința de a nu i se trece în dosar tot felul de vini reale sau închipuite (împiedicîndu-i-se astfel eliberarea înainte de termen) și de a
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]