25,745 matches
-
Biodisponibilitatea furosemidului oral este de numai 50%, cu o varibilitate inter- și intrapacient semnificativă (între 10100%). În consecință, răspunsul la torasemid sau bumetanid oral poate fi mai bun, deoarece acestea au o absorbție mai bună. La pacienții spitalizați pentru insuficiență cardiacă tratamentul diuretic este esențial, deoarece cauza principală de internare a bolnavilor cu insuficiență cardiacă rămâne congestia. Peste 90% din pacienții spitalizați pentru insuficiență cardiacă primesc diuretice de ansă, majoritatea fiind tratați exclusiv cu diuretice de ansă. Administrarea intravenoasă a diureticelor
Revista Medicală Română by Camelia C. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/92293_a_92788]
-
între 10100%). În consecință, răspunsul la torasemid sau bumetanid oral poate fi mai bun, deoarece acestea au o absorbție mai bună. La pacienții spitalizați pentru insuficiență cardiacă tratamentul diuretic este esențial, deoarece cauza principală de internare a bolnavilor cu insuficiență cardiacă rămâne congestia. Peste 90% din pacienții spitalizați pentru insuficiență cardiacă primesc diuretice de ansă, majoritatea fiind tratați exclusiv cu diuretice de ansă. Administrarea intravenoasă a diureticelor de ansă are efect mai rapid. La bolnavii cu insuficiență cardiacă, absorbția orală este
Revista Medicală Română by Camelia C. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/92293_a_92788]
-
poate fi mai bun, deoarece acestea au o absorbție mai bună. La pacienții spitalizați pentru insuficiență cardiacă tratamentul diuretic este esențial, deoarece cauza principală de internare a bolnavilor cu insuficiență cardiacă rămâne congestia. Peste 90% din pacienții spitalizați pentru insuficiență cardiacă primesc diuretice de ansă, majoritatea fiind tratați exclusiv cu diuretice de ansă. Administrarea intravenoasă a diureticelor de ansă are efect mai rapid. La bolnavii cu insuficiență cardiacă, absorbția orală este mai lentă, de aceea administrarea orală poate să nu conducă
Revista Medicală Română by Camelia C. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/92293_a_92788]
-
bolnavilor cu insuficiență cardiacă rămâne congestia. Peste 90% din pacienții spitalizați pentru insuficiență cardiacă primesc diuretice de ansă, majoritatea fiind tratați exclusiv cu diuretice de ansă. Administrarea intravenoasă a diureticelor de ansă are efect mai rapid. La bolnavii cu insuficiență cardiacă, absorbția orală este mai lentă, de aceea administrarea orală poate să nu conducă la obținerea unui efect diuretic corespunzător. Astfel se explică de ce pacienții ambulatori cu insuficiență cardiacă prezintă diminuarea progresivă a efectului diuretic, ceea ce conduce la decompensare clinică. Administrarea
Revista Medicală Română by Camelia C. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/92293_a_92788]
-
a diureticelor de ansă are efect mai rapid. La bolnavii cu insuficiență cardiacă, absorbția orală este mai lentă, de aceea administrarea orală poate să nu conducă la obținerea unui efect diuretic corespunzător. Astfel se explică de ce pacienții ambulatori cu insuficiență cardiacă prezintă diminuarea progresivă a efectului diuretic, ceea ce conduce la decompensare clinică. Administrarea de furosemid intravenos la pacienții cu insuficiență cardiacă și congestie conduce la apariția unui efect diuretic prompt (în 30 de minute), cu vârf la 1,5 ore. În
Revista Medicală Română by Camelia C. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/92293_a_92788]
-
administrarea orală poate să nu conducă la obținerea unui efect diuretic corespunzător. Astfel se explică de ce pacienții ambulatori cu insuficiență cardiacă prezintă diminuarea progresivă a efectului diuretic, ceea ce conduce la decompensare clinică. Administrarea de furosemid intravenos la pacienții cu insuficiență cardiacă și congestie conduce la apariția unui efect diuretic prompt (în 30 de minute), cu vârf la 1,5 ore. În cazul majorității pacienților, acest efect diuretic este însoțit de scăderea presiunilor de umplere ventriculară și ameliorarea simptomelor. Administrarea intravenoasă a
Revista Medicală Română by Camelia C. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/92293_a_92788]
-
și ameliorarea simptomelor. Administrarea intravenoasă a diureticelor de ansă ar trebui continuată până la restabilirea euvolemiei, moment în care pacienții pot fi trecuți pe tratament per os. Rezistența la diuretic este una dintre problemele frecvent întâlnite în evoluția pacienților cu insuficiență cardiacă. Diminuarea eficienței tratamentului diuretic cu timpul este explicată prin câteva mecanisme. Fenomenul de „frânare“ este rezultatul modificărilor hemodinamice la nivelul glomerulului ca și al modificărilor adaptative din nefronul distal și pot fi mediate parțial de stimularea sistemului renină-angiotensină și a
Revista Medicală Română by Camelia C. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/92293_a_92788]
-
administrarea intermitentă. Studiul DOSE (Diuretic Optimization Strategies Evaluation) a comparat eficiența administrării continue intravenoase cu cea a administrării intermitente. DOSE a fost primul studiu multicentric randomizat care a comparat siguranța și eficiența diverselor strategii diuretice la pacienții cu in suficiență cardiacă decompensată. Studiul a inclus 308 pacienți dublu randomizați la doze mai mari și mai mici de diuretic și la administrare continuă sau intermitentă de diuretic. End-point-urile au fost ameliorarea simptomelor și modificarea creatininei serice la 72 de ore. Referitor la
Revista Medicală Română by Camelia C. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/92293_a_92788]
-
Clorotiazida este singurul diuretic tiazidic care poate fi administrat intravenos (500-1.000 mg/ zi). O alternativă pentru tratamentul cronic este un tiazidic oral, ca hidroclorotiazidă (25-50 mg/zi), clortalidonă sau metolazonă. Deși această strategie este adesea eficientă în tratamentul insuficienței cardiace rezistente la diuretic, este necesară monitorizarea atentă a statusului volemic și a electroliților serici (sodiu, potasiu, magneziu). Aldosteronul joacă un rol foarte important în fiziologia cardiovasculară. În insuficiența cardiacă există un exces de aldosteron care contribuie la remodelarea ventriculară progresivă
Revista Medicală Română by Camelia C. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/92293_a_92788]
-
sau metolazonă. Deși această strategie este adesea eficientă în tratamentul insuficienței cardiace rezistente la diuretic, este necesară monitorizarea atentă a statusului volemic și a electroliților serici (sodiu, potasiu, magneziu). Aldosteronul joacă un rol foarte important în fiziologia cardiovasculară. În insuficiența cardiacă există un exces de aldosteron care contribuie la remodelarea ventriculară progresivă. Antagonismul aldosteronului fie cu spironolactonă, fie cu eplerenonă face parte din tratamentul insuficienței cardiace cronice și al disfuncției ventriculare stângi postinfarct, bazat pe rezultatele studiilor RALES, EMPHASIS și EPHESUS
Revista Medicală Română by Camelia C. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/92293_a_92788]
-
serici (sodiu, potasiu, magneziu). Aldosteronul joacă un rol foarte important în fiziologia cardiovasculară. În insuficiența cardiacă există un exces de aldosteron care contribuie la remodelarea ventriculară progresivă. Antagonismul aldosteronului fie cu spironolactonă, fie cu eplerenonă face parte din tratamentul insuficienței cardiace cronice și al disfuncției ventriculare stângi postinfarct, bazat pe rezultatele studiilor RALES, EMPHASIS și EPHESUS. Deși acești agenți sunt diuretici, la pacienții cu insuficiență cardiacă cronică au o acțiune diuretică slabă la dozele uzuale. Doze mult mai mari de spironolactonă
Revista Medicală Română by Camelia C. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/92293_a_92788]
-
ventriculară progresivă. Antagonismul aldosteronului fie cu spironolactonă, fie cu eplerenonă face parte din tratamentul insuficienței cardiace cronice și al disfuncției ventriculare stângi postinfarct, bazat pe rezultatele studiilor RALES, EMPHASIS și EPHESUS. Deși acești agenți sunt diuretici, la pacienții cu insuficiență cardiacă cronică au o acțiune diuretică slabă la dozele uzuale. Doze mult mai mari de spironolactonă, de până la 400 mg/zi, au fost folosite în tratamentul pacienților cu ciroză hepatică, unele studii mici sugerând că adăugarea unor doze mai mari de
Revista Medicală Română by Camelia C. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/92293_a_92788]
-
400 mg/zi, au fost folosite în tratamentul pacienților cu ciroză hepatică, unele studii mici sugerând că adăugarea unor doze mai mari de antagoniști ai aldosteronului la diureticele de ansă poate fi utilă pentru obținerea natriurezei la pacienții cu insuficiență cardiacă rezistentă la diuretic. Având în vedere că datele legate de siguranța acestei asocieri sunt încă limitate și că există pericolul potențial al hiperkaliemiei, este necesară monitorizarea atentă a electroliților și a statusului volemic. Durata tratamentului - odată inițiată, terapia cu diuretic
Revista Medicală Română by Camelia C. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/92293_a_92788]
-
sunt încă limitate și că există pericolul potențial al hiperkaliemiei, este necesară monitorizarea atentă a electroliților și a statusului volemic. Durata tratamentului - odată inițiată, terapia cu diuretic se continuă în general pe termen nedefinit pentru controlul congestiei, până la ameliorarea funcției cardiace. Totuși, doza de diuretic trebuie reconsiderată dacă la schema de tratament a bolnavului cu insuficiență cardiacă se adaugă un medicament nou. Evaluarea zilnică a greutății corporale este cea mai bună metodă de documentare a unei diureze eficiente. Există o subpopulație
Revista Medicală Română by Camelia C. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/92293_a_92788]
-
și a statusului volemic. Durata tratamentului - odată inițiată, terapia cu diuretic se continuă în general pe termen nedefinit pentru controlul congestiei, până la ameliorarea funcției cardiace. Totuși, doza de diuretic trebuie reconsiderată dacă la schema de tratament a bolnavului cu insuficiență cardiacă se adaugă un medicament nou. Evaluarea zilnică a greutății corporale este cea mai bună metodă de documentare a unei diureze eficiente. Există o subpopulație de pacienți stabili cu insuficiență cardiacă mai puțin severă la care se poate întrerupe terapia diuretică
Revista Medicală Română by Camelia C. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/92293_a_92788]
-
reconsiderată dacă la schema de tratament a bolnavului cu insuficiență cardiacă se adaugă un medicament nou. Evaluarea zilnică a greutății corporale este cea mai bună metodă de documentare a unei diureze eficiente. Există o subpopulație de pacienți stabili cu insuficiență cardiacă mai puțin severă la care se poate întrerupe terapia diuretică; un studiu pe 41 de pacienți cu insuficiență cardiacă stabilă, tratați cu diuretice, fără inhibitor de enzimă de conversie, pe o perioadă de 12 săptămâni, la care ulterior s-a
Revista Medicală Română by Camelia C. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/92293_a_92788]
-
greutății corporale este cea mai bună metodă de documentare a unei diureze eficiente. Există o subpopulație de pacienți stabili cu insuficiență cardiacă mai puțin severă la care se poate întrerupe terapia diuretică; un studiu pe 41 de pacienți cu insuficiență cardiacă stabilă, tratați cu diuretice, fără inhibitor de enzimă de conversie, pe o perioadă de 12 săptămâni, la care ulterior s-a întrerupt diureticul și au fost randomizați la lizinopril sau placebo, a găsit că probabilitatea de a rămâne fără diuretic
Revista Medicală Română by Camelia C. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/92293_a_92788]
-
de studii observaționale au arătat că administrarea unor doze mari de diuretice se asociază cu prognostic rezervat. Trebuie să avem totuși în vedere că pacienții care au primit doze mai mari de diuretic prezentau o formă mai severă de insuficiență cardiacă sau afectarea funcției renale, ceea ce face practic imposibilă stabilirea unei relații cauzale directe între dozele mari de diuretic și prognosticul rezervat. În concluzie, diureticele de ansă joacă un rol central în terapia insuficienței cardiace. Deși există multe neclarități în legătură cu cea
Revista Medicală Română by Camelia C. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/92293_a_92788]
-
o formă mai severă de insuficiență cardiacă sau afectarea funcției renale, ceea ce face practic imposibilă stabilirea unei relații cauzale directe între dozele mari de diuretic și prognosticul rezervat. În concluzie, diureticele de ansă joacă un rol central în terapia insuficienței cardiace. Deși există multe neclarități în legătură cu cea mai bună abordare a tratamentului diuretic în insuficiența cardiacă, eficiența sa demonstrată în ameliorarea congestiei sugerează că diureticele vor rămâne încă mult timp în arsenalul terapeutic al insuficienței cardiace.
Revista Medicală Română by Camelia C. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/92293_a_92788]
-
stabilirea unei relații cauzale directe între dozele mari de diuretic și prognosticul rezervat. În concluzie, diureticele de ansă joacă un rol central în terapia insuficienței cardiace. Deși există multe neclarități în legătură cu cea mai bună abordare a tratamentului diuretic în insuficiența cardiacă, eficiența sa demonstrată în ameliorarea congestiei sugerează că diureticele vor rămâne încă mult timp în arsenalul terapeutic al insuficienței cardiace.
Revista Medicală Română by Camelia C. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/92293_a_92788]
-
rol central în terapia insuficienței cardiace. Deși există multe neclarități în legătură cu cea mai bună abordare a tratamentului diuretic în insuficiența cardiacă, eficiența sa demonstrată în ameliorarea congestiei sugerează că diureticele vor rămâne încă mult timp în arsenalul terapeutic al insuficienței cardiace.
Revista Medicală Română by Camelia C. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/92293_a_92788]
-
Boala coronariană aterosclerotică reprezintă principala cauză de morbiditate și mortalitate la nivel mondial, riscul de deces fiind reprezentat de infarctul miocardic fatal sau moartea subită cardiacă. Deoarece ateroscleroza este un proces diseminat la nivelul întregului sistem circulator, în multe cazuri boala coronariană ischemică evoluează concomitent cu boala arterială periferică, ceea ce conduce, pe lângă scăderea speranței de viață, și la afectarea calității vieții. În acest sens, evaluarea procesului
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
studiu (r 0,368 și p 0), cu fumatul (r 0,233 și p 0,014), cu tensiunea arterială sistolică (r 0,39 și p 0), cu diferența tensională între membrele superioare (r 0,543 și p 0), cu boala cardiacă ischemică (r 0,378 și p 0), cu valoarea colesterolului total seric (r 0,305 și p 0,001), cu LDL colesterolul (r 0,295 și p 0, 002), cu consumul de grăsimi saturate (r 0,205 și p 0
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
02), cu numărul de ore petrecute de pacient pe zi în fața televizorului (r 0,405 și p 0), cu riscul de boală cardiovasculară fatală în următorii 10 ani evaluat prin riscograma SCORE (r 0,482 și p 0), cu boala cardiacă ischemică (r 0,378 și p 0), cu probabilitatea de boală coronariană conform criteriilor NICE (r 0,437 și p 0) și cu arteriopatia obliterantă a membrelor inferioare (r 0,299 și p 0,001) și invers proporțional cu consumul
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
r 0,407 și p 0), pentru riscul de boală cardiovasculară fatală evaluat prin riscograma SCORE (r 0,5 și p 0), pentru riscul de boală coronariană ischemică evaluat conform criteriilor NICE (r 0,492 și p 0), pentru boala cardiacă ischemică (r 0,552 și p 0), pentru boala arterială periferică (r 0,35 și p 0) și negativi pentru activitatea fizică efectuată săptămânal evaluată prin consumul de energie MET-minute (r - 0,244 și p 0,01), pentru consumul de
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]