379 matches
-
vârstă, este stabilit prin esofagoscopie (cu citologie și biopsii țintite) și examen radiologic baritat. Diagnosticul diferențial se face cu alte cauze de disfagie: 1) stenoza esofagiană benignă (diferențierea se poate face prin examen radiologic și esofagoscopie cu biopsie); 2) acalazia cardiei (disfagia apare atât la alimentele solide cât și la cele lichide; radiologic, există o îngustare simetrică a porțiunii inferioare a esofagului, absența undelor peristaltice și dilatarea esofagului toracic); 3) tumorile benigne esofagiene (examenul radiologic evidențiază un defect de umplere bine
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
în plus este neinvaziv. Figura 1 prezintă un algoritm al strategiei diagnostice în BRGE ; în practică, schematic, trei situații clinice trebuie individualizate (Fig. 1). Diagnosticul diferențial cuprinde numeroase afecțiuni: esofagită de alte etiologii (diagnosticul se stabilește clinic și endoscopic), acalazia cardiei (simptomul clinic dominant este disfagia, iar aspectul radiologic este tipic), cancerul esofagian (se exclude endoscopic și radiologic), spasmul difuz esofagian (aspect tipic radiologic și manometric), angina pectorală (se diferențiază prin caracterele durerii, modificările electrocardiografice și cele evidențiate prin coronarografie). Evoluție
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
E.B.: 1. epiteliu de tip specializat cu aspect viliform în suprafață asemănător epiteliului intestinal, cu celule caliciforme (elementul cardinal pentru diagnostic), localizat în porțiunea cea mai cefalică, adiacentă epiteliului scuamos normal; 2. epiteliu de tip joncțional asemănător celui de la nivelul cardiei, situat imediat distal de epiteliul specializat; 3. epiteliu de tip fundic, adiacent mucoasei gastrice conține pe lângă glande mucoase și un strat de celule principale șe parietale care pot secreta acid clorhidric. Tablou clinic. E.B. este, prin el însuși, asimptomatic; aproximativ
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
dispariția (sau ameliorarea) durerii. Diferitele sale caractere (localizare și iradiere, intensitate, ritmicitate, periodicitate) sunt în funcție de sediul ulcerului, de mărimea sa, faza sa evolutivă, extinderea procesului în profunzime și de reactivitatea bolnavului. Localizarea durerii ulceroase este de obicei epigastrică (în ulcerul cardiei și al micii curburi în regiunea epigastrică superioară, în ulcerul antro-piloric și cel duodenal în dreptul liniei mediane sub rebordul costal drept), cu iradiere în spate. Intensitatea durerii este variabilă; unii o prezintă sub formă de crampă, arsură sau distensie dureroasă
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
cel duodenal în dreptul liniei mediane sub rebordul costal drept), cu iradiere în spate. Intensitatea durerii este variabilă; unii o prezintă sub formă de crampă, arsură sau distensie dureroasă epigastrică; la alți bolnavi însă, durerea este destul de intensă (ulcerele vechi, ulcerul cardiei, ulcerul piloric). Este important de semnalat faptul că durerea ulceroasă dispare de obicei după instalarea unei hemoragii digestive (nu și cea din cancerul gastric). Ritmicitatea, adică apariția durerii la un anumit interval în raport cu mesele, este o caracteristică importantă a durerii
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
interval în raport cu mesele, este o caracteristică importantă a durerii ulceroase. Orarul durerii poate da unele indicații asupra localizării ulcerului, dar trebuie subliniat că acest lucru nu reprezintă o regulă. Astfel, durerea este „precoce” (la 10-30 minute după mese) în ulcerul cardiei, „semitardivă” (la 1-2 ore) în ulcerul micii curburi, „tardivă” (la 34 ore) în ulcerul antropiloric și „hipertardivă” (la 5-6 ore) în U.D.; aceasta din urmă, apărând pe stomacul gol, înaintea mesei următoare, a mai fost descrisă sub denumirea de
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
evidențiază ascita. Nu dă relații asupra activității bolii, gradului de fibroză și are specificitate și sensibilitate mică în stadiile precoce. Este utilă pentru supravegherea pacienților cu CH, pentru diagnosticul precoce al hepatomului. Ecoendoscopia evidențiază circulația colaterală la nivelul esofagului și cardiei. Ecografia Doppler color caracterizează hemodinamica portală și în venele hepatice, evidențiază trombi, șunturi spontane porto-sistemice, fistule arteriovenoase, măsoară gradientul porto-cav; este esențială pentru stabilirea indicațiilor și efectuarea șuntului porto-sistemic transjugular, precum și pentru supravegherea unui astfel de șunt. Tomografia computerizată cu
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
complicare. Lista factorilor de risc continuă să se amplifice ca urmare a progreselor în înțelegerea mecanismelor celulare, subcelulare și moleculare care duc la constituirea și dezvoltarea plăcii de aterom. Statisticile (1995) arată că și în România mortalitatea/morbiditatea prin boli cardio vasculare reprezintă un procent important din totalul deceselor (61.6%) iar între bolile cardio-vasculare patologia aterosclerotică ocupă primul plan (66.6%). Studiul patologiei aterosclerotice a membrelor inferioare devine important din două considerente: claudicația intermitentă, principalul simptom al AOMI este un
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
sau o altă afecțiune aterosclerotică. Riscul este mai mare decât cel indicat de tabel în cazul: prezenței hiperlipidemiei familiale; diabetului zaharat (riscul este aproximativ dublu la bărbați și mai mult decât dublu la femei); la cei cu AHC de afecține cardio vasculară precoce; la cei cu nivele reduse ale HDL colesterolului; la cei cu nivele crescute ale trigliceridelor serice; la cei din vecinătatea următoarei categorii de vârstă. Din 1996 datează tabelul Sheffield original în care la scorul european se adaugă prezența
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
da/nu, infarct miocardic în antecedente - da/nu, accident vascular cerebral în antecedente da/nu și opțional, creatinina serică și talia pentru care nu se cunosc nivelele corespunzătoare sexului). De remarcat faptul că estimarea funcției renale ca factor de risc cardio vascular începe să fie luată în considerație și că probabil în acesată estimare va trebui inclusă în viitor și cea a indicelui gleznă-braț implicată în identificarea pacienților cu AOMI. Există tendința de a se evita "agismul" și "sexismul"18 prezent
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
AOMI. Există tendința de a se evita "agismul" și "sexismul"18 prezent în numeroase tabele inițiale. Se preconizează și crearea unor tabele separate pentru pacienții diabetici și non-diabetici, deși unele voci argumentează că prezența diabetului zaharat impune obligator profilaxia afectării cardio vasculare, în cazul acestor pacienți fiind vorba de prevenție secundară și nu primară. O serie de analize au încercat să evalueze validitatea “externă” (capacitatea scorului de a determina riscul în diferite populații) și “convergența” (scorul să ofere informații în consonanță
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
fatale) (Conroy RM, Pyorala K, Fitzgerald AP et al. Estimation of ten year risk of fatal cardiovascular disease in Europe: the SCORE project. Eur Heart J 2003; 24: 987 1003). Această reorientare în aprecierea riscului dorește să amelioreze abordarea afecțiunilor cardio vasculare la: 1. pacienți cu afecțiune coronariană stabilă, arteriopatie obliterantă periferică, afecțiune cerebro-vasculară ateriomatoasă; 2. indivizi asimptomatici cu risc mare de a dezvolta afecțiuni cardiovasculare ateromatoase deoarece: au multipli factori de risc, prezentând un risc la 10 ani de ≥ 5
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
unic: colesterol ≥ 8 mmol/l (320 mg/dl), LDL-C ≥ 6 mmol/l (240 mg/dl), TA ≥ 180/110 mmHg; diabet zaharat tip 2 și diabet zaharat tip 1 cu microalbuminemia. 3. rude apropiate ai: pacienților cu debut precoce al afecțiunilor cardio vasculare; pacienților asimptomatici cu risc crescut. 4. alți indivizi întâlniți în practica de rutină. Avantajele sistemului SCORE ar fi: 1. existența unei baze de date din studiile europene prospective; 2. prezice evenimentele fatale, pragul pentru risc înalt fiind ≥ 5% (nu
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
nivelul aortei un stress parietal de tensiune de Pentru arterele carotide Carallo a obținut valori ale Tc de vârf (calculat pe baza TAS) de iar Jiang și colab. la lotul normal de referință și la lotul cu factori de risc cardio vasculari (Jiang Y, Kohara K, Hiwada K. Association between risk factors for atherosclerosis and mechanical forces in carotid artery. Stroke 2000; 31: 23192324). De notat faptul că velocitatea de vârf determinată de Carallo și colab.10 a fost de iar
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
Ca urmare a acestei suite de mecanisme de blocare, esofagul rămâne singura cale deschisă pentru bolul alimentar. Timpul esofagian Din momentul relaxării sfincterului esofagian superior, bolul alimentar trece din faringele posterior în esofag și este condus către sfincterul esofagian inferior (cardia), ca urmare a unor unde contractile de la acest nivel. In perioada de repaus alimentar, porțiunea superioară a esofagului este contractată pe o distanță de 2-4 cm datorită mușchiului crico faringian (realizează sfincterul esofagian superior). Odată cu ridicarea laringelui are loc deschiderea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
distanță de 2-4 cm datorită mușchiului crico faringian (realizează sfincterul esofagian superior). Odată cu ridicarea laringelui are loc deschiderea sfincterului esofagian superior timp de o secundă. Bolul alimentar parcurge esofagul în aproximativ 5-6 secunde datorită undelor peristaltice care-l conduc către cardia. Tranzitul este mai rapid (circa o secundă) în porțiunea cervicală a esofagului (care este formată exclusiv din musculatură striată); în porțiunea toracală superioară a esofagului (alcătuită din musculatură netedă și striată) tranzitul durează aproximativ 2 secunde; iar în porțiunea inferioară
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
sănătoși, dar și la subiecții în vârstă (când se pot opune deglutiției). Joncțiunea eso-gastrică Esofagul se termină printr-o porțiune de aproximativ 2-5 cm situată deasupra joncțiunii cu stomacul, unde musculatura circulară a esofagului este îngroșată, realizând sfincterul esofagian inferior (cardia). In mod normal acest sfincter prezintă o contracție tonică, spre deosebire de porțiunile mijlocii și superioare ale esofagului, care sunt relaxate. Unda de relaxare care precede peristaltica esofagiană relaxează și cardia permițând pătrunderea bolului alimentar în stomac. Odată cu bolul alimentar mai pătrund
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
unde musculatura circulară a esofagului este îngroșată, realizând sfincterul esofagian inferior (cardia). In mod normal acest sfincter prezintă o contracție tonică, spre deosebire de porțiunile mijlocii și superioare ale esofagului, care sunt relaxate. Unda de relaxare care precede peristaltica esofagiană relaxează și cardia permițând pătrunderea bolului alimentar în stomac. Odată cu bolul alimentar mai pătrund în stomac și mici cantități de aer. La relaxarea sfincterului esofagian inferior participă fibrele vagale, iar secretina și progesteronul reduc tonusul sfincterului. Menținerea cardiei închise previne refluxul conținutului gastric
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
precede peristaltica esofagiană relaxează și cardia permițând pătrunderea bolului alimentar în stomac. Odată cu bolul alimentar mai pătrund în stomac și mici cantități de aer. La relaxarea sfincterului esofagian inferior participă fibrele vagale, iar secretina și progesteronul reduc tonusul sfincterului. Menținerea cardiei închise previne refluxul conținutului gastric protejând mucoasa esofagiană de agresiunea acidă a sucului gastric. In timpul creșterii presiunii intraabdominale (tuse, strănut, ridicare de greutăți) presiunea gastrică tinde să depășească tonusul cardial, ducând la refluarea conținutului gastric în esofag. Acest lucru
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
salivar și mai ales prin aciditatea sucului gastric; secreția unor hormoni care au printre altele rolul de a adapta funcția motorie și secretorie gastrică la conținutul gastric. 3.1. Motilitatea gastrică Umplerea gastrică Pe măsură ce alimentele pătrund în stomac prin orificiul cardia, ele se dispun cât mai aproape de pereții gastrici de la nivelul fundusului și corpului gastric, astfel că ultimele alimente ingerate sunt dispuse spre cardia. Stomacul poate primi un volum de aproximativ 1,5 l fără o creștere marcată a presiunii intragastrice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
gastrică la conținutul gastric. 3.1. Motilitatea gastrică Umplerea gastrică Pe măsură ce alimentele pătrund în stomac prin orificiul cardia, ele se dispun cât mai aproape de pereții gastrici de la nivelul fundusului și corpului gastric, astfel că ultimele alimente ingerate sunt dispuse spre cardia. Stomacul poate primi un volum de aproximativ 1,5 l fără o creștere marcată a presiunii intragastrice, fenomen datorat proprietății corpului și fundusului gastric de a-și adapta volumul la conținut numită destindere receptivă. Destinderea receptivă are loc și prin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
de viață nociv este responsabil de aproximativ jumătate dintre decesele înregistrate în lume. Fără îndoială, fiecare boală își arondează mijloace de prevenție specifice, există însă și unele care sunt general valabile, cu predilecție în cancer și boli cronice, precum cele cardio vasculare etc. Iată care sunt aceste recomandări, furnizate de Institutul Internațional de Cercetări în Cancer: evitarea fumatului; centrarea alimentației preponderent pe legume, fructe și cereale (cu o rație zilnică de 400-800 gr), paralel cu reducerea alimentelor procesate în diverse moduri
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
fi provocat indubitabil moartea, echipa de medici a apelat la o strategie în premieră. Aflată pe masa de operație, pacienta a fost supusă unei proceduri de scădere a temperaturii corporale până la 15 grade Celsius, ceea ce i-a cauzat un stop cardio respirator. Curând s-a instalat moartea cerebrală, ilustrată prin criteriile standard (traseu electroencefalografic plat, inexistența reacțiilor la nivelul trunchiului cerebral și absența irigării sangvine a creierului). în pofida sistării totale a activității cerebrale, Pam a trăit un NDE amplu și tulburător
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pe an este considerat unul dintre principalele mecanisme ale reducerii capacității aerobice de efort (2,3). Pentru exercițiul fizic la covorul rulant, aproximarea frecvenței cardiace maxime prin formula 220‑vârsta (ani) reprezintă o variantă rezonabilă la pacienții fără medica ie cardio - vasculară anterioară, deși deviația standard de 12 bătăi/minut limitează precizia calculării frecvenței cardiace maxime individuale (4). Îmbătrânirea asociază o atenuare a mecanismului fiziologic de creștere a fracției de ejecție a ventriculului stâng în timpul efortului fizic susținut. Un studiu publicat
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
rata de efort. La cealaltă extremă, când protocolul folosit determină durate ale exercițiului, limitate de oboseală, de peste 12 minute, pacienții pot termina testul din alte motive, precum oboseala musculară sau problemele articulare, fără să ajungă la ținta propusă în testarea cardio -pulmonară. În situațiile în care se preconizează o durată peste 12 minute a exercițiului, este recomandată abordarea unui protocol cu creștere mai rapidă a ratei efortului (11). Înainte de efectuarea testului este necesară o perioadă de timp pentru familiarizarea pacientului cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]