620 matches
-
este utilă pentru delimitarea extensiei tumorii și a marginilor acesteia, modificărilor la nivelul țesuturilor nervoase învecinate, relațiile tumorii cu țesuturile nervoase învecinate (de exemplu trunchiul cerebral, sinus cavernos, chiasma optică), deplasarea sau chiar înglobarea unor artere importante (de exemplu, artera carotidă internă, artera bazilară sau ramurile acestora), dar și aprecierea extensiei locale (fig. 4.145). În secvențele T1 aceste tumori apar lobulare, bine 249 delimitate în principal izointense (sau ocazional hipointense) în comparație cu substanța cenușie cerebrală. În secvențele T2 ele apar hiperintense
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
hiperintense cu aspect heterogen în 50% din cazuri, iar la administrarea substanței paramagnetice ele se contrastează heterogen [13,21]. Examenul RMN fără substanță paramagnetică este util în delimitarea implicării vaselor în cadrul procesului tumoral, în special pentru vasele mari ca artera carotidă internă sau artera bazilară și mai puțin în cazul ramurilor acestora. Având în vedere acest aspect se impune examinarea prin angiografie cerebrală care este utilă și pentru evaluarea circulației colaterale atunci când este cazul. Testul ocluziei arteriale cu balon se impune
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
puțin în cazul ramurilor acestora. Având în vedere acest aspect se impune examinarea prin angiografie cerebrală care este utilă și pentru evaluarea circulației colaterale atunci când este cazul. Testul ocluziei arteriale cu balon se impune atunci când se planifică și excizia arterei carotide interne în cadrul exciziei chirurgicale în totalitate a tumorii [13]. Din punct de vedere radiologic nu este posibil diagnosticul diferențial între cele două tipuri de tumori, exceptând doar localizarea: cordoamele au preferință pentru localizarea pe linia mediană comparativ cu condrosarcoamele care
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
în parte. Fiind tumori localizate cu predominență extradural, în ultimii ani tot mai mult câștigă teren abordul endonazal endoscopic extins. Fiind tumori friabile, aspirabile, deducerea volumului lor nu este o problemă, dificultatea majoră apare în cazurile în care tumora înglobează carotidele, caz în care ablația totală nu este întotdeauna posibilă. În tumorile ce depășesc dura mater se pot aplica abordurile bazei craniului (vezi capitolul „Principiile generale ale tratamentului chirurgical”). În două din cazurile operate de noi am utilizat și abordul pterional
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
prin examinarea RMN și care de cele mai multe ori oferă chiar și un diagnostic diferențial [16]. Examenul angiografic este indicat atunci când există și o implicare vasculară importantă prin înglobarea în procesul tumoral al vaselor mari regionale și în special a arterei carotide interne [17]. Cheia diagnosticului pozitiv și diferențial, dar și al atitudinii terapeutice, o reprezintă biopsia tumorală. Abordul endoscopic al sinusurilor paranazale permite biopsierea facilă a acestor tumori, iar în cazul unor tumori localizate profund și care nu pot fi abordate
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
1,12]. Aborduri laterale și postero-laterale 1. Abordul latero-bazal cu expunerea fosei infratemporale permite accesul la stânca temporalului, porțiunea superioară a clivusului, trunchiul cerebral și etajul mijlociu al bazei craniului. Se adresează tumorilor intradurale: meningeoame, neurinoame, anevrisme, tumori epidermoide. Vizualizarea carotidei și absența retracției trunchiului cerebral sunt avantaje, iar riscurile sunt pierderea auzului, pareză facial și trismus [1]. 2. Abordul lateral direct se adresează porțiunii cervicale superioare și trunchiului fiind indicat în tumori laterale cu minima extensie anterioară sau posterioară. Cu toate că
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
medial și lateral, m. oblic superior și m. oblic inferior. Cea mai mare parte a lor își au originea posterior pe inelul tendinos Zinn, și formează conul muscular. Principalul ax vascular arterial al orbitei este a. oftalmică, ramură din a. carotidă internă. Ramurile sale principale sunt a. lacrimală, a. centrală a retinei, aa. ciliare, a. etmoidală anterioară, a. etmoidală posterioară, .supraorbitală, a. suborbitală. Sângele venos este drenat de v. oftalmică superioară și inferioară. Principalele ramuri nervoase intraorbitale sunt n. frontal cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
din bolile cerebro-vasculare. Leziunile cerebrale ischemice întinse se însoțesc de edem cerebral cu herniere cerebrală și de creșterea presiunii intracraniene. Infarctul ischemic cerebral extins cu fenomene de hipertensiune intracraniană este determinat de ocluzia sau stenoza unei artere magistrale cerebrale: artera carotidă internă sau un ram terminal care irigă un teritoriu întins, cum este artera cerebrală mijlocie. Infarctul ischemic extins al arterei sylviene apare la aproximativ 10% din pacienții cu insuficiență circulatorie cerebrală acută și a fost numit infarct malign al arterei
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
a expansiunilor arteriale sistolice datorate transmiterii centrifuge, prin unda pulsului, a modificărilor de presiune determinate de expulzia sângelui în aortă. Pulsul poate fi determinat la nivelul arterelor superficiale, cum este cazul celei de la nivelul încheieturii mâinii, artera radială sau artera carotidă de la nivelul gâtului. În mod normal, pulsul adultului ajunge la 60-80 pulsații pe minut. În caz de efort fizic, în situații de tensiune emoțională sau în stări de boală, se produce și o creștere a pulsului. R RAHITISM (< fr. rachitisme
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
ultrasonografică a arterelor carotidiene este relevantă nu numai pentru caracterizarea alterărilor structurale la acest nivel, ci și deoarece nivelul aterosclerozei carotidiene reflectă severitatea leziunilor arteriale în alte teritorii decât cele cerebrale [Allan et al., 1997]. Grosimea intimă-medie (GIM) la nivelul carotidei comune reprezintă un predictor puternic al evenimentelor cardiovasculare majore în populația generală [OLeary et al., 1999]. Ca urmare, GIM poate fi considerată un end-point surogat care poate fi utilizat în studiile intervenționale concepute să modifice factorii de risc cardiovascular [Blankenhorn
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
este rolul prognostic al modificărilor structurale carotidiene determinate ecografic la pacientul renal? Relevanța prognostică a parametrilor ecografici carotidieni a fost mai puțin studiată la pacienții renali. Un prim studiu [Blacher et al., 1998] a evidențiat că diametrul intern al arterei carotide comune, nu însă și grosimea intimă-medie, ar fi predictiv pentru mortalitatea generală și cea cardiovasculară la pacienții hemodializați. Subiectul a fost reluat într-un studiu mai amplu de către Benedetto și col. [2001], care consideră că parametrii structurali arteriali, o dată validați
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
tratați prin dializă peritoneală, urmăriți timp de circa 2 ani și jumătate. La analiza univariată, GIM s-a corelat direct și semnificativ cu masa ventriculului stâng, un predictor recunoscut al mortalității cardiovasculare. Creșterile grosimii intime-medii și ale diametrului intern al carotidei sunt progresive cu amplitudinea modificărilor geometriei miocardice. Mai mult, cu cât GIM a fost mai mare, cu atât a crescut riscul de deces cardiovascular (vezi și figura 1). Astfel, o creștere cu 1 mm a GIM augmentează riscul de moarte
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
forma unei ușoare zvâcnituri produsă la comprimarea unei artere pe un plan dur (osos) ce se produce aproape concomitent cu sistola ventriculară. Pulsul arterial poate fi perceput în acest mod la nivelul arterelor radială, temporală, pedioasă, și chiar la nivelul carotidei. Se poate înregistra mecanic și înscrie grafic cu ajutorul sfigmografului, sfigmograma fiind alcătuită dintr-o linie ascendentă - ramura anacrotă, urmată de o linie descendentă - ramura catacrotă. Pe ramura catacrotă se află o mică undă, unda dicrotă, provocată de închiderea valvulelor de la
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
a deciziei clinice și terapeutice. Pacientul cu anevrism aortic se evaluează și tratează în complexitatea patologiei sale. În caz de comorbiditate cardiacă, renală, hepatică, boală vasculară periferică, tratamentul igieno-dietetic și medicamentos precedă secvențialitatea chirurgicală orientată de severitatea leziunilor, anevrism, coronare, carotide, sistem vascular periferic. Evaluarea preoperatorie a pacienților vârstnici cu anevrism de aortă Evaluarea completă a comorbidităților este obligatorie în cazul intervențiilor elective la pacienții septuagenari și octagenari. Evaluarea cardiovasculară (HTA, tip și grad de insuficiență cardiacă - IC, arteriopatie periferică, ateroscleroză
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
nu este severă. Vârsta înaintată este o contraindicație relativă pentru BAC. Operația este indicată și pentru bolnavi la 70-80 de ani, dacă starea lor de sănătate este bună și indicația cardiologică convingătoare. Prezența altor leziuni aterosclerotice importante a (arterelor membrelor, carotidei etc.) nu este o contraindicație, dar pot apărea probleme speciale la bolnavi cu asemenea leziuni. Operația nu este indicată la bolnavi cu spasm coronarian ca anomalie izolată. Recomandările ACC / AHA [15] încadrează dovezile legate de contraindicațiile BAC în Clasa III
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
simpatice. Pentru toate glandele salivare fibrele eferente pornesc de la nivelul măduvei toracale (T1-T2; coarnele laterale), părăsesc rădăcinile anterioare, merg prin ramuri comunicante în ganglionul cervical superior unde fac sinapsă și de unde pornesc fibre postganglionare pentru parenchimul glandular pe traiectul adventicei carotidei și a ramurilor sale. Mecanismul reflex necondiționat de intensificare a secreției salivare este cel mai important. Este declanșat de acțiunea stimulatoare a alimentelor asupra receptorilor gustativi. Masticația contribuie la întreținerea secreției salivare. Mecanismul reflex condiționat se realizează prin intermediul receptorilor vizuali
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
simpatic. In efort apare vasodilatație cutanată datorită prevalenței controlului hipotalamic asupra altor activități reflexe. 14.5.3. Circulația cerebrală Sângele ajunge la creier prin cele două artere vertebrale ce se unesc pentru a forma artera bazilară și prin cele două carotide interne (sursa majoră la om), care laolaltă formează un inel anastomotic (poligonul sau cercul arterial Willis; cu importanță funcțională în condiții normale) din care trei perechi de artere mari se distribuie la nivel cerebral. Anastomozele precapilare sunt în general insuficiente
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
complicațiile enumerate mai sus (consolidare vicioasă, constricție de mandibulă, anchiloză temporomandibulară). Riscul operator este apreciat ca fiind mare (acces problematic către condilul mandibular cu risc de lezare elemente nervoase - nerv facial, risc de lezare elemente vasculare - artera maxilară internă, artera carotidă externă, vena jugulară internă). Metoda ortopedică de rezolvare ar fi fost preferată în situația în care condilul mandibular fracturat ar fi rămas în cavitatea glenoidă, profilaxia anchilozei temporomandibulare efectuându-se prin mecanoterapie precoce (10-15 zile de la imobilizare) asociată cu fizioterapie
CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
după intervenția chirurgicală. Complicații: Principala cauză pentru care chirurgii își manifestă rezerva față de tratamentul chirurgical în fracturile condilului mandibular o reprezintă problema de acces asupra condilului cât și riscul de lezare a nervului facial sau a vaselor adiacente condilului mandibular (carotida externă, maxilara internă, jugulara internă). Externarea pacientului. Recomandări. Dacă intervenția a decurs în bune condiții, fără incidente, pacientul va fi externat după 7 zile de la operație (odată cu suprimarea firelor de sutură cutanate). Recomandări: igienă orală; mecanoterapie precoce; control peste 2
CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
reducere și imobilizare ortopedică) ci reclamă un tratament mai agresiv, de reducere chirurgicală și fixare a capului condilian prin osteosinteză cu plăcuță metalică. Intervenția chirurgicală rămâne riscantă prin posibilitatea lezării nervului facial sau a unor elemente vasculare adiacente condilului mandibular (carotida externă, maxilara internă). FRACTURA DE MASIV FACIAL (TIPUL: OCLUZOFACIALĂ TRANSVERSALĂ JOASĂ) Am examinat pacientul ..., în vârstă de 34 ani, de profesie lăcătuș mecanic, provenind din mediul rural, care s-a internat în Clinica de Chirurgie Orală și Maxilo-Facială în urmă
CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
va preciza matitatea cardiacă, iar ascultația cordului se va face sistematic, pe focarele aortei, pulmonarei, punctul Erbb, mitrală, tricuspidă; se vor decela tulburările de ritm, tahicardia, diferențele între pulsul periferic și cel central (fibrilație atrială), suflurile sistolice sau diastolice. Ascultația carotidelor, femuralelor și aortei abdominale permite evidențierea unor leziuni stenotice (suflu sistolic) aterosclerotice sau embolice. Măsurarea tensiunii arteriale în clino și ortostatism bilateral și oscilometria sunt esențiale pentru decelarea și urmărirea unei HTA și respectiv a unei arteriopatii periferice. h. Aparatul
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
numai vasele de rezistență (cele prevăzute cu o musculatură netedă și cu o structură elastică) dar și endoteliul vascular, prin secreția unui complex de factori vasodilatatori și vasoconstrictori. Structura vasculară este adaptată acestei funcții. În arterele elastice (precum aorta sau carotidele), intima (sau membrana bazală) este întrețesută cu structuri de țesut elastic și mușchi netezi, care alcătuiesc tunica medie, în timp ce la arteriolele musculare (precum coronarele și arterele tibiale), intima este separată de tunica musculară de o subțire lamina elastică internă. Intima
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92216_a_92711]
-
iar în pletismografia de impedanță venoasă la nivelul brațului), ca răspuns la administrarea intraarterială a unor agenți farmacologici. Ultrasonografia de mare rezoluție poate cuantifica grosimea diferitelor straturi ale peretelui arterial. De exemplu, s-a constatat că grosimea intimă/medie a carotidei (eventual, a arterei femurale) este semnificativ mai mare la diabetici (0,82 mm) vs. nediabetici la persoane de aceeași vârstă și sex (0,66 mm) (33). 4.2.4 Markerii biochimici proinflamatori includ moleculele solubile de adeziune celulară (sICAM 1
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92216_a_92711]
-
extrasistole, furnizare de O2 deficitară, modificări la nivel celular și bloc atrio-ventricular prin calcificare în vecinătatea sistemului de conducere. • Suflu sistolic de ejecție, dur, intens, 3-5 / VI, de aspect rombic (crescendo-descrescendo), mediosistolic sau tardiv, iradiat de la focarul aortic spre artera carotida dreaptă. • Șoc apexian energic. • Puls periferic de mică amplitudine, „slow rising”, „parvus et tardus”, uneori „trill” spre arterele carotide, în fosa jugulară. Intensitatea suflului nu se corelează cu severitatea stenozei [11]. • Suflu diastolic precoce, fin, de insuficiență aortică asociată • Zgomot
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
Suflu sistolic de ejecție, dur, intens, 3-5 / VI, de aspect rombic (crescendo-descrescendo), mediosistolic sau tardiv, iradiat de la focarul aortic spre artera carotida dreaptă. • Șoc apexian energic. • Puls periferic de mică amplitudine, „slow rising”, „parvus et tardus”, uneori „trill” spre arterele carotide, în fosa jugulară. Intensitatea suflului nu se corelează cu severitatea stenozei [11]. • Suflu diastolic precoce, fin, de insuficiență aortică asociată • Zgomot 1 normal sau estompat, precedat de zgomot 4 (HVS și contracție atrială stîngă energică) Zgomot 2 unic, dacă valva
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]