626 matches
-
metode de protecție a funcției cerebrale pe perioada stopului circulator. Chirurgia crosei aortei pentru disecții și anevrisme aortice practică metoda opririi circulatorii totale, 15-60 minute, în hipotermie profundă (răcirea pacientului de la 37 la 18°C), și administrarea pe cale antegradă (a. carotide) sau retrogradă (pe vena cavă superioară) a unei perfuzii cu debit mai redus printr-un circuit al aparatului inimă-plămân artificial pentru a evita leziuni cerebrale. Folosind această tehnică se poate înlocui arcul aortic parțial sau în totalitate, cu reimplantarea trunchiurilor
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
esențială este mai mare (în arterele musculare) sau similară (în arterele elastice) cu cea observată la subiecții normotensivi [Laurent et al, 1994; Hayoz et al., 1995]. Această constatare este diferită față de fenomenele observate la pacienții uremici, la care rigiditatea arterei carotide comune este crescută în comparație cu a subiecților non-renali de aceeași vârstă și cu același nivel tensional [London et al., 2003; Mourad et al., 1997]. La pacienții cu IRC terminală, hipertrofia arterială se însoțește de alterări ale proprietăților elastice intrinseci ale peretelui
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
factori de risc pentru o grosime crescută a peretelui arterial la nivelul arterei femurale [Kawagishi, 1995]. La pacienții transplantați renal, Barenbrock et al. [1993] au evidențiat o asociere directă între nivelurile ridicate ale PTH-ului și reducerea distensibilității în artera carotidă comună. Date recente evidențiază că mediocalcinoza și, în general, calcificările vasculare extensive reprezintă factorul dominant care determină rigiditatea arterială crescută [GuØrin et al., 2000]. Totuși, studiul lui GuØrin et al. a utilizat o metodă semicantitativă de cuantificare a calcificărilor arteriale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
al factorului de creștere bazic fibroblastic este asociat independent cu o reducere a complianței vasculare. Datele comparative privind rigiditatea arterială în HD versus DP sunt mai degrabă modeste; Konings et al. [2002] au evidențiat că coeficientul de distensibilitate a arterei carotide comune la pacienții cu DP este semnificativ mai redus în comparație cu cel de la populația generală. Mai mult, mai degrabă surprinzător, distensibilitatea carotidiană la pacienții cu DP a fost mai bună decât la cei cu HD și chiar mai bună decât la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
Blacher și col. [2001] au studiat prospectiv valoarea predictivă și contribuția independentă la mortalitatea cardiovasculară și la cea generală ale mai multor parametri arteriali. Autorii au evaluat proprietățile peretelui arterial la niveluri multiple: diametrul carotidian, grosimea carotidă-intimă, parametrii complianței arterei carotide, diametrul aortic, viteza undei de puls în aortă și prezența calcificărilor arteriale la nivelul carotidei, aortei abdominale, axei ileofemurale și al arterelor periferice ale membrelor inferioare, determinate ecografic. Calcificările arteriale au fost analizate semicantitativ (utilizând un scor de la 0 la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
și la cea generală ale mai multor parametri arteriali. Autorii au evaluat proprietățile peretelui arterial la niveluri multiple: diametrul carotidian, grosimea carotidă-intimă, parametrii complianței arterei carotide, diametrul aortic, viteza undei de puls în aortă și prezența calcificărilor arteriale la nivelul carotidei, aortei abdominale, axei ileofemurale și al arterelor periferice ale membrelor inferioare, determinate ecografic. Calcificările arteriale au fost analizate semicantitativ (utilizând un scor de la 0 la 4), în funcție de numărul de segmente arteriale cu calcificări vezi figura 4. În timpul unei urmăriri medii
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
fiecare unitate din scorul de calcificare. O creștere semnificativă și așteptată a riscului de mortalitate generală și cardiovasculară s-a înregistrat și în cazul reducerii elasticității vasculare: 60-70% pentru fiecare deviație standard a creșterii modulului elastic incremental la nivelul arterei carotide. Studiul în cauză stabilește o relație între prezența rigidității arteriale (măsură a procesului difuz de arterioscleroză) și cea a calcificărilor vasculare, ca expresie a procesului segmental de ateroscleroză, accelerată în cazul pacientului cu uremie cronică. Care este relația cauzală/ temporală
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
Capitolul 24 CHIRURGIA ARTEREI CAROTIDE INTERNE Stenoza carotidiană (SC) reprezintă una din cauzele principale de accident vascular cerebral (AVC). De aceea, prevenția evenimentelor neurologice este obiectivul major al chirurgiei carotidiene, în încercarea de a îmbunătăți istoria naturală și prognosticul acestor leziuni și de a oferi
Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU () [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
-
mai puțin invazivă a endarterectomiei carotidiene (indicație grad 2 cu nivel scăzut de evidență). Ce se înțelege însă la ora actuală ca factor de risc în chirurgia carotidiană? Unul dintre factorii cei mai discutați în literatură se referă la ocluzia carotidei contralaterale, care poate agrava ischemia cerebrală în timpul EAC. Deși mai multe studii [2-7] nu au evidențiat diferențe semnificative între incidența AVC postoperator la pacienții cu și fără ocluzie contralaterală, există însă autori și studii mai recente care contrazic această opinie
Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU () [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
-
antecedente cu sechele importante la nivelul stării de conștiență al pacientului. În anii de început ai chirurgiei carotidiene, endarterectomia în faza acută a AVC era o intervenție indicată [24]. Ulterior, s-a demonstrat că EAC în tromboza acută de arteră carotidă comună se soldează cu transformarea unui accident vascular ischemic într-unul hemoragic și deces [25], date rezultate încă din primul studiu randomizat dedicat acestei chirurgii. Corectarea unei stenoze carotidiene semnificative la un pacient cu AVC, dar care nu s-a
Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU () [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
-
în cursul operației, respectiv în cursul clampării triunghiului carotic. În cazul folosirii acestei tehnici, se poate efectua chiar și un test de toleranță la ischemia cerebrală, care constă în evaluarea neurologică a pacientului după trei minute de clampare a arterei carotide comune (ACC), arterei carotide externe (ACE) și a arterei carotide interne (ACI). În acest timp pacientul vorbește și mișcă membrul superior și inferior contralateral. Dacă nu apar modificări ale stării de conștiență și de motilitate, se consideră că EAC se
Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU () [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
-
în cursul clampării triunghiului carotic. În cazul folosirii acestei tehnici, se poate efectua chiar și un test de toleranță la ischemia cerebrală, care constă în evaluarea neurologică a pacientului după trei minute de clampare a arterei carotide comune (ACC), arterei carotide externe (ACE) și a arterei carotide interne (ACI). În acest timp pacientul vorbește și mișcă membrul superior și inferior contralateral. Dacă nu apar modificări ale stării de conștiență și de motilitate, se consideră că EAC se poate desfășura în siguranță
Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU () [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
-
cazul folosirii acestei tehnici, se poate efectua chiar și un test de toleranță la ischemia cerebrală, care constă în evaluarea neurologică a pacientului după trei minute de clampare a arterei carotide comune (ACC), arterei carotide externe (ACE) și a arterei carotide interne (ACI). În acest timp pacientul vorbește și mișcă membrul superior și inferior contralateral. Dacă nu apar modificări ale stării de conștiență și de motilitate, se consideră că EAC se poate desfășura în siguranță cu arterele clampate; dacă apar modificări
Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU () [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
-
ei. După incizia fasciei de-a lungul marginii anterioare a SCM, acesta este mobilizat pentru a evidenția teaca carotică. Aceasta se incizează de-a lungul marginii mediale a venei jugulare interne (VJI), care se retractă lateral pentru a expune artera carotidă comună. La acest nivel, nervul vag ocupă planul cel mai posterior, însă există posibilitatea ca acesta sa fie plasat într-un plan anterior. Se mobilizează în continuare VJI de-a lungul marginii sale mediale iar afluentul acesteia, vena facială comună
Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU () [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
-
Afectarea carotidiană: abordare clinică, consecințe, management 38.1. Date generale Boala arterelor carotide determină aproximativ 10-20% din totalul accidentelor vasculare, gradul stenozei fiind factorul determinant în majoritatea cazurilor (1) . Conform studiului Framingham, sufluri carotidiene (stenoză de minim 50%) s-au decelat la 3,5% dintre indi- vizii cu vârsta cuprinsă între 44 i
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
cu vârsta cuprinsă între 44 i 54 de ani și la 7% dintre cei cu vârsta de 65-79 de ani, indiferent de sex (2) (tabelul 38.1). Particularități fiziopatologice, consecințe clinice, evaluare Ateroscleroza reprezintă cea mai frecventă afectare a arterelor carotide cu localizare preponderent la nivelul bifurcației (50%) (2). Stenoza luminală semnificativă hemodinamic determină hipoperfuzie până la niveluri critice în teritoriile de distribuție. Majoritatea embolilor rezultă din activarea trombocitelor la suprafața plăcii, mai puțin frecvent din aglutinarea particulelor de colesterol. Localizarea embolilor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
cazuri, simptomele bolii carotidiene precedă accidentul vascular și sunt anticipate de prezența unor accidente ischemice tranzitorii (AIT) care implică combinarea simptomelor senzitive sau motorii (hemifaciesul controlateral, membrul brahial sau pelvin, vorbirea, limbajul sau simptomele vizuale) (3,4). Notă: ACC - artera carotidă comună; ACE - artera carotidă externă; ACI - artera carotidă internă. Reducerea fluxului sanguin secundar stenozei severe determină alterarea perfuziei în zonele de tranziție dispuse între teritoriile de distribuție ale arterelor cerebrale anterioară, mijlocie și posterioară, cu producerea de mici infarcte regionale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
precedă accidentul vascular și sunt anticipate de prezența unor accidente ischemice tranzitorii (AIT) care implică combinarea simptomelor senzitive sau motorii (hemifaciesul controlateral, membrul brahial sau pelvin, vorbirea, limbajul sau simptomele vizuale) (3,4). Notă: ACC - artera carotidă comună; ACE - artera carotidă externă; ACI - artera carotidă internă. Reducerea fluxului sanguin secundar stenozei severe determină alterarea perfuziei în zonele de tranziție dispuse între teritoriile de distribuție ale arterelor cerebrale anterioară, mijlocie și posterioară, cu producerea de mici infarcte regionale. În 70-80% dintre cazuri
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
sunt anticipate de prezența unor accidente ischemice tranzitorii (AIT) care implică combinarea simptomelor senzitive sau motorii (hemifaciesul controlateral, membrul brahial sau pelvin, vorbirea, limbajul sau simptomele vizuale) (3,4). Notă: ACC - artera carotidă comună; ACE - artera carotidă externă; ACI - artera carotidă internă. Reducerea fluxului sanguin secundar stenozei severe determină alterarea perfuziei în zonele de tranziție dispuse între teritoriile de distribuție ale arterelor cerebrale anterioară, mijlocie și posterioară, cu producerea de mici infarcte regionale. În 70-80% dintre cazuri se decelează un suflu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
și posterioară, cu producerea de mici infarcte regionale. În 70-80% dintre cazuri se decelează un suflu carotidian în cazul unei îngustări peste 2 mm a lumenului carotidian indiferent de vârsta pacienților, în absența semnelor clinice (2). Ocluzia totală a arterei carotide determină accidentele vasculare cerebrale (AVC) majore, dar poate fi asimptomatică la pacienții cu un flux colateral intracranian adecvat, carotida controlaterală asigurând perfuzia prin artera comunicantă anterioară. Stenoza sau ocluzia carotidei controlaterale, la fel ca și ateroscleroza sifonului carotidian pot determina
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
unei îngustări peste 2 mm a lumenului carotidian indiferent de vârsta pacienților, în absența semnelor clinice (2). Ocluzia totală a arterei carotide determină accidentele vasculare cerebrale (AVC) majore, dar poate fi asimptomatică la pacienții cu un flux colateral intracranian adecvat, carotida controlaterală asigurând perfuzia prin artera comunicantă anterioară. Stenoza sau ocluzia carotidei controlaterale, la fel ca și ateroscleroza sifonului carotidian pot determina AIT sau AVC. Diagnosticul diferențial dintre infarctele produse în zonele de tranzi ie și infarctele centrale se face prin
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
pacienților, în absența semnelor clinice (2). Ocluzia totală a arterei carotide determină accidentele vasculare cerebrale (AVC) majore, dar poate fi asimptomatică la pacienții cu un flux colateral intracranian adecvat, carotida controlaterală asigurând perfuzia prin artera comunicantă anterioară. Stenoza sau ocluzia carotidei controlaterale, la fel ca și ateroscleroza sifonului carotidian pot determina AIT sau AVC. Diagnosticul diferențial dintre infarctele produse în zonele de tranzi ie și infarctele centrale se face prin rezonanță magnetică (RM). Prognosticul pacienților cu afectare carotidiană depinde de gradul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
sau ruptură, majoritatea la nivelul porțiunii centrale, cu potențial emboligen și simptomatic puternic corelat cu hipoecogenitatea decelată ecografic. Ulcerarea plăcii ateromatoase se întâlnește în peste 50% dintre cazuri și nu se corelează semnificativ cu AVC ischemic ipsilateral (5). Disecția arterei carotide constituie factorul etiopatogenic dominant al AVC-urilor la pacienți sub 40 de ani și se produce cel mai frecvent la 2 cm distal de bifurcare, putând fi corelată cu traumatisme ale arterei. În cazul victimelor accidentelor rutiere, de exemplu, arterele
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
constituie factorul etiopatogenic dominant al AVC-urilor la pacienți sub 40 de ani și se produce cel mai frecvent la 2 cm distal de bifurcare, putând fi corelată cu traumatisme ale arterei. În cazul victimelor accidentelor rutiere, de exemplu, arterele carotide trebuie examinate de rutină atunci când se decelează fracturi ale primelor două coaste sau fracturi ale proceselor transverse ale vertebrelor cervicale (3). Displazia fibromusculară are o frecvență dublă la femei și se asociază cu anevrisme intracraniene, stenoze și disecție de aortă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
se decelează fracturi ale primelor două coaste sau fracturi ale proceselor transverse ale vertebrelor cervicale (3). Displazia fibromusculară are o frecvență dublă la femei și se asociază cu anevrisme intracraniene, stenoze și disecție de aortă (3). Evaluarea imagistică a arterelor carotide este obligatorie în planning-ul terapeutic și evolutiv (tabelul 38.2 și figura 38.1). Metodele imagistice identifică localizarea bifurcației în raport cu gonionul, extensia plăcii, stenoza sau tortuozitățile arteriale distale, statusul carotidei controlaterale, și reali zează diagnosticul diferențial al aterosclerozei cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]