563 matches
-
vedere motivate asupra documentelor analizate; ... c) să fie delegați pentru reprezentarea Comisiei Patrimoniului Speologic în diverse structuri și comisii la nivel local și național; ... d) să elaboreze documentații, evaluări, monitorizări și să emită puncte de vedere asupra peșterilor și mediului carstic; ... e) să exprime condiționări ale activităților speologice supuse autorizării în baza unor argumente temeinice; ... f) să își exprime votul asupra unei solicitări de autorizare a activităților speologice primită din partea unei instituții/organizații care i-a nominalizat. ... (2) Membrii Comisiei Patrimoniului
REGULAMENT din 21 noiembrie 2016 de organizare şi funcţionare a Comisiei Patrimoniului Speologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278199_a_279528]
-
fost delegat pentru reprezentare în diverse structuri și comisii la nivel local și național; ... e) să se abțină de la exprimarea votului în următoarele situații: ... 1. dacă au participat la elaborarea unor studii, documentații, evaluări sau monitorizărilor ale peșterilor și mediului carstic aflate în proces de evaluare sau autorizare; 2. atunci când solicită, în nume propriu sau sunt parte a echipei de lucru, autorizații pentru activități speologice în peșteri. Articolul 6 Comisia Patrimoniului Speologic este condusă de un președinte ales din rândul membrilor
REGULAMENT din 21 noiembrie 2016 de organizare şi funcţionare a Comisiei Patrimoniului Speologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278199_a_279528]
-
de amenajare a infrastructurii pentru turism sau orice altă formă de utilizare ori exploatare a resurselor peșterilor cu clasă de protecție A, B, C, D și neclasificate; ... f) evaluează valorile de patrimoniu ale cavităților naturale, rezervelor speologice și a zonelor carstice sau asociate carstului, în scopul clasificării peșterilor; ... g) evidențiază elementele rare, vulnerabile sau reprezentative pentru peșteri și carstul românesc; ... h) identifică factorii de risc asupra peșterilor, carstului și elementelor de patrimoniu speologic, rezultați ca urmare a acțiunii umane, cum ar
REGULAMENT din 21 noiembrie 2016 de organizare şi funcţionare a Comisiei Patrimoniului Speologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278199_a_279528]
-
Formațiuni pitice de Eupforbia în apropierea stâncilor 32.22 - 32.26 Toate tipurile Phrygana 33.1 Astragalo-Plantaginetum subulatae phrygana 33.3 Sarcopoterium spinosum phrygana 33.4 Formațiuni din Creta (Euphorbieto-Verbascion) FORMAȚIUNI IERBOASE NATURALE ȘI SEMINATURALE Pajiști naturale 34.11 *Pajiști carstice calcaroase (Alysso-Sedion albi) 34.12 *Pajiști xerofile calcaroase (Koelerion glaucae) 34.2 Pajiști calaminariene 36.314 Pajiști silicioase din Pirinei cu Festuca eskia 36.32 Ierburi alpine și boreale silicioase 36.36 Pajiști silicioase iberice cu Festuca indigesta 36.41
jrc1921as1992 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87071_a_87858]
-
92/43/ CEE , la intervale de 6 ani, începând cu data de 1 ianuarie 2013. ... Capitolul IV Conservarea altor bunuri ale patrimoniului natural Articolul 41 Tipurile geomorfologice deosebite, de relief pozitiv sau negativ, cum sunt colinele, depresiunile, dolinele, șeile, văile carstice, ponoarele, izbucurile și altele, se conservă în cadrul ariilor naturale protejate existente sau în cadrul unor arii naturale de interes geomorfologic, corespunzător delimitate și puse sub regim special de protecție, potrivit prevederilor art. 8. Articolul 42 (1) Bunurile patrimoniului natural, respectiv pe
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271858_a_273187]
-
32.25 Vegetație predeșertică de tip scrub 5335 32.26 Câmpii termo-mediteraneene de grozama (Cytisus, Genista sp.) 5410 33.1 Astragalo-Plantaginetum subulatae phrygana 5420 33.3 Sarcopoterium spinosum phrygana 5430 33.4 Formațiuni din Cretă (Euphorbieto-Verbascion) 6110 34.11 * Pajiști carstice calcaroase (Alysso-Sedion albi) 6120 34.12 * Pajiști xerofile calcaroase (Koelerion glaucae) 6130 34.2 Pajiști calaminariene 6140 36.314 Pajiști silicioase din Pirinei cu Festuca eskia 6150 36.32 Ierburi alpine și boreale silicioase 6160 36.36 Pajiști silicioase iberice
jrc3238as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88395_a_89182]
-
Murgiei, și din apa potabilă utilizată în zonă. Zona respectivă este singura parte din regiunea Puglia care păstrează caracterele structurale, geomorfologice și de mediu apropiate de caracterele originare. Aceste caracteristici sunt: - o zonă neacoperită niciodată de mare, - forme și sisteme carstice cu epigee și hipogee rare, - hidrografie autohtonă, - temperatura pătrunderii apei în subsol are o valoare medie de 12ș C, - climat mediteranean umed mezotermic, - caracterul aseptic al mediului datorat precipitațiilor solide, - permeabilitatea solului 10-5 ÷ 10-6 cm/sec, - compoziția chimică a solului
jrc6132as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91304_a_92091]
-
totdeauna deasupra, de la sfârșitul mezozoicului până astăzi, ceea ce constituie o primă particularitate în măsura în care este singura parte din teritoriul Puglia care păstrează caracterele structurale, geomorfologice și de mediu apropiate de cele originare. A doua particularitate de mediu se datorează rarității sistemelor carstice, epigee și hipogee, ceea ce conduce la o influență minimă sau inexistentă asupra actualei rețele hidrice subterane. A treia caracteristică se datorează hidrografiei autohtone, ceea ce face ca stratul carstic să fie alimentat exclusiv de apa de ploaie pe care o primește
jrc6132as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91304_a_92091]
-
de cele originare. A doua particularitate de mediu se datorează rarității sistemelor carstice, epigee și hipogee, ceea ce conduce la o influență minimă sau inexistentă asupra actualei rețele hidrice subterane. A treia caracteristică se datorează hidrografiei autohtone, ceea ce face ca stratul carstic să fie alimentat exclusiv de apa de ploaie pe care o primește. Temperatura medie (12ș C) de intrare a apelor meteorice constituie o altă particularitate a zonei. Din punct de vedere climateric, teritoriul prezintă veri uscate și ierni fără precipitații
jrc6132as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91304_a_92091]
-
dobrogean s-a constituit pe resturi hercinice în condițiile eroziunii diferențiale a peneplenei. Relieful petrografic este dezvoltat pe roci cristaline în Carpați și Podișul Dobrogei. Relieful dezvoltat pe roci solubile reprezintă peste 20 % din teritoriul țării, mai relevant fiind relieful carstic din aria carpatică. Tot în Carpați este specific și relieful dezvoltat pe gresii și conglomerate, în ariile de orogen, alături de care evoluează relieful vulcanic și cel grefat pe roci metamorfice. Pe spațiile mai joase se afla relieful dezvoltat pe argile
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
sat. Înspre nord vest se desprind: Cremenița și Grindul. Culmea munților care marchează și cumpăna apelor, urmează un drum sinuos marcat de: Vîrful Comorîșniței (1015 m), Vîrșețu Mare (1052 m), Curmătura Băniei (1068 m), Domăneasa, Vîrful Răspunsului (915 m). Fenomenul carstic este prezent în munții noștri doar înspre extremitatea sudică. Cleanțurile care străjuiesc Valea Mare, porțiunile înguste cum sunt Cheile Voinicoțului, izbucurile sau „bigărele”, peșterile sau găurile din stânci, toate trădează un relief calcaros. Peșterile care există în teritoriul localității Bănia
Bănia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301069_a_302398]
-
până în septembrie, soarele să răsară de două ori pentru acei oameni care trăiesc în partea de nord a localității). Partea nordică a masivului, mai scundă, poartă și numele de „Colții Trascăului” și adăpostește ruinele unei fortărețe medievale. Relieful de tip carstic al masivului este caracterizat de o prezență intensivă a liniilor de fisurare și de existența a peste 15 peșteri de mici dimensiuni (doar trei dintre ele având peste 15 metri lungime) situate în partea superioară a abruptului. Potrivit unei legende
Rimetea, Alba () [Corola-website/Science/300269_a_301598]
-
este înconjurat de o țarini, de unde și denumirea, și de câteva case împrăștiate prin apropiere. Datorită poziției într-un loc deschis, de pe malurile lacului se deschide o panoramă spre Vârful Vulcan (1263 m) declarat monument al naturii datorită formațiunilor sale carstice. Alte lacuri din bazinul Roșiei sunt: Tăul Anghel, situat în imediata apropiere de Tăul Brazi la nici 100 m distanță; Tăul Muntari, cel mai vechi și mai mic din zonă; Tăul Gaurari, aflat pe Valea Seliștei un, afluent direct al
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
Cireșu este o comună în județul Mehedinți, Oltenia, România, formată din satele Bunoaica, Cireșu (reședința), Jupânești și Negrușa. Comuna Cireșu este situată în partea de nord-vest a județului Mehedinți. Zona prezintă un relief predominant deluros cu formațiuni carstice, cu poieni și lunci străbătute de râurile Bahna și Topolnița. Regimul climateric este de tip temperat cu influențe mediteraneene cu o temperatură medie anuală de 8-9 grade C. Principalele atracții turistice ale zonei cuprind Complexul carstic "Topolnița - Epuran" (Peștera Topolnița
Comuna Cireșu, Mehedinți () [Corola-website/Science/301600_a_302929]
-
predominant deluros cu formațiuni carstice, cu poieni și lunci străbătute de râurile Bahna și Topolnița. Regimul climateric este de tip temperat cu influențe mediteraneene cu o temperatură medie anuală de 8-9 grade C. Principalele atracții turistice ale zonei cuprind Complexul carstic "Topolnița - Epuran" (Peștera Topolnița, Peștera Epuran), cuptoarele dacice de prelucrare a fierului și formațiunea naturală cunoscută sub numele de "Cocoșul de Munte". Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cireșu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior
Comuna Cireșu, Mehedinți () [Corola-website/Science/301600_a_302929]
-
Albă. Din punct de vedere geografic satul este situat în prelungirile deluroase ale Apusenilor, pe valea râului Geoagiu. Satul are ca vecini: - în partea de Nord-Est: Almasu de Mijloc, Almasu Mare, Nadastia, Glodul și Cibul. Zona este bogată în elemente carstice (chei și peșteri). - la Sud-Est: Ardeul cu cheile aferente (855 m) și Balsa, centrul administrativ al comunei. - la Sud-Vest: satele Voia, cătunul Burtuca, Galbina cu vârful Oancii (906 m). - în partea de Nord-Vest: satele Vălișoara (Porcurea), cătunul Bunesti (astăzi părăsit
Almașu Mic de Munte, Hunedoara () [Corola-website/Science/300534_a_301863]
-
curenților. Procesele fizico-chimice sunt legate fie de acțiunea ceții și a picăturilor de apă rezultate din spargerea valurilor, fie de aceea a apei de mare. Sunt frecvente alterarea rapidă a mineralelor bogate în fier (augit, biotit, olivina, amfiboli), dizolvarea rocilor carstice și dezagregarea produsă prin cristalizarea clorurii de sodiu în fisuri. Rezultă cavități și lapiezuri de dimensiuni variabile, nisip și blocuri de dezagregare. Procesele determinate de acțiuni biologice se desfășoară în partea inferioară a domeniului litoral și se referă la perforarea
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
descompunere generează diferiți acizi care accelerează efectul coroziv. c) Condițiile morfologice facilitează sau diminuează intensitatea carstificarii prin: declivitatea pantelor, densitatea fragmentării, energia reliefului, expoziția versanților. d) Condițiile climatice, fitogeografice și omul constituie alte grupe de factori care influențează carstificarea. Izvoarele carstice sunt alimentate din: precipitații, cursuri autohtone și alohtone, apă acumulată în golurile carstice. După specificul alimentării și funcționarii, se grupează în: efemere, periodice și permanente. a)Izvoarele efemere (ocazionale) functionează după ploi sau după topirea zăpezii și sunt caracteristice carstului
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
diminuează intensitatea carstificarii prin: declivitatea pantelor, densitatea fragmentării, energia reliefului, expoziția versanților. d) Condițiile climatice, fitogeografice și omul constituie alte grupe de factori care influențează carstificarea. Izvoarele carstice sunt alimentate din: precipitații, cursuri autohtone și alohtone, apă acumulată în golurile carstice. După specificul alimentării și funcționarii, se grupează în: efemere, periodice și permanente. a)Izvoarele efemere (ocazionale) functionează după ploi sau după topirea zăpezii și sunt caracteristice carstului superficial. b)Izvoarele periodice (cu sifonaj, intermitente) se caracterizează prin erupții ale apei
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
ocazionale) functionează după ploi sau după topirea zăpezii și sunt caracteristice carstului superficial. b)Izvoarele periodice (cu sifonaj, intermitente) se caracterizează prin erupții ale apei și se subîmpart în: izbucuri și estavele. - izbucurile au la baza principiul sifonajului. În golurile carstice se acumulează apă până la un anumit nivel (de evacuare); de la acesta izvorul prezintă scurgere până când apa atinge nivelul de oprire, în golul carstic pătrunzând aer; se întâlnesc la Călugări (lângă Vașcău), Bujor (Munții Apuseni) și Bigar (Munții Banatului). - estavelele funcționează
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
ale apei și se subîmpart în: izbucuri și estavele. - izbucurile au la baza principiul sifonajului. În golurile carstice se acumulează apă până la un anumit nivel (de evacuare); de la acesta izvorul prezintă scurgere până când apa atinge nivelul de oprire, în golul carstic pătrunzând aer; se întâlnesc la Călugări (lângă Vașcău), Bujor (Munții Apuseni) și Bigar (Munții Banatului). - estavelele funcționează alternativ ca ponor (când apa este puțină, apele de suprafață se scurg prin fisuri în subteran) și ca izbuc, când apa este multă
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
îndeosebi atunci când sunt lipsite de o cuvertură de sol și vegetație, pot fi întâlnite numeroase forme, începând cu cele mai mici, cu aspect de rigole sau caneluri și terminând cu depresiuni întinse de ordinul kilometrilor pătrați. a)Lapiezurile sunt forme carstice elementare cu aspect de șănțulețe (brazde) sau microdepresiuni (găuri) rezultate în urma coroziunii calcarului de către apa încărcată cu CO2 și cu alți acizi (humici, de regulă). Dimensiunile lor sunt de ordinul centimetrilor și decimetrilor. În mod obișnuit sunt grupate și intersectate
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
Pădurea Craiului. b)Dolinele sunt forme depresionare cu aspect circular sau oval, cu diametrul de ordinul metrilor și zecilor de metri și adâncimi de 2-4 - 50 m; sunt formate prin procese de dizolvare și/sau prăbușire în masa unor roci carstice; au fundul legat de un aven sau horn (comunicând cu rețeaua carstică subterană) sau umplut cu depozite coluviale argiloase (terra rossa în unele cazuri). Fundul lor plat este acoperit cu argile de decalcificare. În dolinele în care materialele care pavează
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
cu diametrul de ordinul metrilor și zecilor de metri și adâncimi de 2-4 - 50 m; sunt formate prin procese de dizolvare și/sau prăbușire în masa unor roci carstice; au fundul legat de un aven sau horn (comunicând cu rețeaua carstică subterană) sau umplut cu depozite coluviale argiloase (terra rossa în unele cazuri). Fundul lor plat este acoperit cu argile de decalcificare. În dolinele în care materialele care pavează fundul sunt impermeabile se formează lacuri permanente sau temporare (Iezerul Ighiel din
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
impermeabile se formează lacuri permanente sau temporare (Iezerul Ighiel din Munții Trascău; Tăul lui Ghib din Munții Codru Moma). Dacă sunt puțin adâncite, cu versanții estompați se numesc doline-farfurii; când canalul de drenare a apei este evident se numesc pâlnii carstice. Spre deosebire de primele, care apar îndeosebi datorită coroziunii superficiale, la secundele se conjugă procesele de coroziune cu cele de eroziune și tasare. Dolinele de prăbușire sau microavenele apar prin intervenția în plus a proceselor gravitaționale; acestea au pereții abrupți. Cele mai
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]