21,946 matches
-
zecile de mii de victime ale unui val cumplit de ciumă, acoperite apoi cu var. Numele cartierului ar veni de la bălțile albicioase care se formau după ploi. Intrăm la o terasă cu bere la trei lei pe care lumea din cartier o știe drept „La Spânzuratu’”, fiindcă un înaintaș al patronului și-ar fi luat zilele în felul ăsta, dar nimeni nu îndrăznește să aducă în discuție subiectul. Într-un capăt sunt două televizoare, deschise pe tenis, respectiv pe fotbal, iar
Cântec pentru Balta Albă by https://republica.ro/cantec-pentru-balta-alba [Corola-blog/BlogPost/337894_a_339223]
-
respectiv pe fotbal, iar între ele e un steag mare cu „Hai România”. Fondul muzical e asigurat de hituri ale anilor ‘90, semnate de artiști între care îi menționăm doar pe George Michael și Black. „Spre deosebire de Militari și de alte cartiere din București, [Balta Albă] nu-i construită de-a lungul unui bulevard”, explică Silviu Munteanu. Pe întinderea de dincolo de bulevard, pe alei și maidane, viața s-a dezvoltat în voie. Și după ce a coborât de pe planșetele arhitecților, cartierul a rămas
Cântec pentru Balta Albă by https://republica.ro/cantec-pentru-balta-alba [Corola-blog/BlogPost/337894_a_339223]
-
de alte cartiere din București, [Balta Albă] nu-i construită de-a lungul unui bulevard”, explică Silviu Munteanu. Pe întinderea de dincolo de bulevard, pe alei și maidane, viața s-a dezvoltat în voie. Și după ce a coborât de pe planșetele arhitecților, cartierul a rămas cu ceva spațiu de respirat. Majoritatea blocurilor au fost ridicate în a doua jumătate a anilor ‘60. „Înflorirea maximă a cartierului a fost chiar începutul lui. Orice proiect care are și un oarecare buget și o oarecare libertate
Cântec pentru Balta Albă by https://republica.ro/cantec-pentru-balta-alba [Corola-blog/BlogPost/337894_a_339223]
-
pe alei și maidane, viața s-a dezvoltat în voie. Și după ce a coborât de pe planșetele arhitecților, cartierul a rămas cu ceva spațiu de respirat. Majoritatea blocurilor au fost ridicate în a doua jumătate a anilor ‘60. „Înflorirea maximă a cartierului a fost chiar începutul lui. Orice proiect care are și un oarecare buget și o oarecare libertate nu poate fi decât un proiect bun”, spune Artan. Familia lui Artan s-a mutat în zonă în acei primi ani, pe când el
Cântec pentru Balta Albă by https://republica.ro/cantec-pentru-balta-alba [Corola-blog/BlogPost/337894_a_339223]
-
Artan. S-au format găști de toate felurile. Unii erau pasionați de fotbal, alții era pasionați de baschet. „Ăia cu baschetul nu știu cum dracu' făceau, dar știau a doua zi rezultatele din NBA”, se miră azi Silviu, unul dintre decrețeii noului cartier. Muzica era însă vârful de săgeată: „era cea mai orășenească reacție împotriva comunismului”, spune Artan. Găștile de muzică se formau în funcție de playlist și de vârstă. Cei mai mari ajungeau la delicatețuri, iar cei mici prindeau de la ei cât puteau. „Acea
Cântec pentru Balta Albă by https://republica.ro/cantec-pentru-balta-alba [Corola-blog/BlogPost/337894_a_339223]
-
amintește Silviu. Făceau schimburi de viniluri: unul avea cu Iron Maiden, altul cu Megadeth. Cum puneau mâna pe un vinil, îl trăgeau pe casetă. Straturile sociale s-au topit în nebunia asta, s-a creat un soi de boemă de cartier. Poate și faptul că în zonă era un liceu foarte bun, „Alexandru Ioan Cuza”, a contat în formarea actualilor muzicieni, crede Minel Stoica, organizator de concerte și rocker vechi, care a terminat acolo în 1983. Pe măsură ce copiii creșteau, prindeau contur
Cântec pentru Balta Albă by https://republica.ro/cantec-pentru-balta-alba [Corola-blog/BlogPost/337894_a_339223]
-
dat pe vatman jos și l-au bătut de s-a căcat pe el, pe motiv că le-a furat libertatea.” — - Silviu Munteanu, despre Revoluția din Balta Albă Dar, pe măsură ce tinerii ăștia au înțeles ce vrea comunismul de la oameni, în cartier a crescut revolta. Formația Timpuri Noi a apărut în 1980, ca reacție la cenaclul lui Adrian Păunescu. După Revoluție - marcată de o parte din populația locală printr-o bătaie aplicată vatmanului unui tramvai care întârziase și le furase astfel libertatea
Cântec pentru Balta Albă by https://republica.ro/cantec-pentru-balta-alba [Corola-blog/BlogPost/337894_a_339223]
-
ajung la Baba Novac, încep să simt că am ajuns acasă. Fețele oamenilor par familiare, deși evident că nu-i cunoști, sunt la fel de familiari ca ăia din Cluj, probabil. Dar te uiți la ei și par ai tăi”. Identitatea de cartier a devenit la modă odată cu apariția fenomenului La Familia. Sălăjanul cu totul era la modă. În perioada de glorie a lui Sișu, Puya și Marijuana, Silviu a ajuns prin Brașov și a văzut că unii scriseseră mare pe Biserica Neagră
Cântec pentru Balta Albă by https://republica.ro/cantec-pentru-balta-alba [Corola-blog/BlogPost/337894_a_339223]
-
lucru pe care-l înțelegi după ce ai stat de vorbă cu oamenii din Sighet, Botoșani, Mehedinți sau Giurgiu e că afacerea contrabandei cu țigări este organizată pe principiile sănătoase ale unei companii clasice, cu top management și middle management, cu cartiere generale și cu depozite regionale, cu margini de profit și people cost și, da, cu bonusuri de performanță. Organizația este condusă de un cap de rețea. Sub el sunt cei care stabilesc tranzacțiile și le coordonează. Urmează cărăușii, care de
Rețeaua Underground. Cât câștigă șefii din umbră ai unei operațiuni care costă România 600 de milioane de euro anual by https://republica.ro/reteaua-underground-cat-castiga-sefii-din-umbra-ai-unei-operatiuni-care-costa-romania-600-de-milioane [Corola-blog/BlogPost/339008_a_340337]
-
în care cineva „tras-o”. Avicola Găești a născut prima bulină roșie. Restul sunt puii ei. Născuți vii, spre a ciuguli istoria unei tranziții care seamănă leit cu moartea clinică. Noi să fim sănătoși: „Gioconda se mărită/ E nuntă-n cartier/Mireasa-i fericită/ C-o floare prinsă-n păr/Dar cine e alesul, rămâne un mister...” Nu există atâta Românie câtă scenarită clocotește în călimara părintelui fondator al tabloidizării presei postdecembriste, iar istoria este o Giocondă care nu duce niciodată
O noapte cât o eternitate by https://republica.ro/o-noapte-cat-o-eternitate [Corola-blog/BlogPost/338763_a_340092]
-
care au numai mantaua și foaia de cort. Strig în toate părțile să-mi trimită ceva din efectele de iarnă. Pentru moment ași avea nevoie de flanele și pături, dar nu primesc nici o satisfacție, nici de la Armată, nici de la Marele Cartier General. [...] Ministerul de război a găsit cu cale să adopte pentru trupă chiloți în locul izmenelor lungi de pânză care acopereau gleznele. Ministerul a făcut această substituire ca să facă economie, fără să se gândească că soldații vor tremura de frig. Am
SI EU AM FOST LA STALINGRAD. MEMORII DIN REFUGIU SI RAZBOI. 1940-1945 de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 by http://confluente.ro/Si_eu_am_fost_la_stalingrad_memorii_din_refugiu_si_razboi_1940_1945.html [Corola-blog/BlogPost/366978_a_368307]
-
malul mării..din imediata apropiere a pavilionului, pentru ultraviolete.. Mai aveam câteva zile până terminăm cură heliomarina și doream să o fac cu simt de răspundere ... .Sperăm să mai pun pe mine ceva bronz cu care să impresionez fetele din cartier ... ..Măcar cu el ... .dacă nu știam să le mint frumos.Invatasem de la fratele meu mai mare ... care se învârtea într-un cerc de băieți mai pricepuți ... De la el și de la mama, învățasem multe lucruri ,în care trebuiau să fie inițiați
DESTIN DE FEMEIE.OANA. COSMARUL de DAN PETRESCU în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Destin_de_femeieoana_cosmarul_dan_petrescu_1358009633.html [Corola-blog/BlogPost/342350_a_343679]
-
precum Ultima toamnă a Valentinei Becart, fragmentul de roman al Mariei Apetroaiei sau narațiunea lui Mihai Știrbu - autori cunoscuți nouă prin preocupările extraliterare - dar și povestirile doamnei Anni-Lorei Marinka, aflată departe de țară, convingătoare prin dorul și nostalgia resimțită după cartierul natal. Cu siguranță că domnul Florin Contrea a beneficiat de mai multe informații, dar noi suntem mai reticenți având ca punct de vedere o serie de noțiuni ce aparțin teoriei literare. Fără a ne pierde în uzitarea unor termeni pretențioși
DUBLA LANSARE DE CARTE ( PROZĂ ŞI POEZIE).OMAGIU ADUS SCRIITORULUI MIRCEA MICU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Dubla_lansare_de_carte_proza_si_poezie_omagiu_adus_scriitorului_mircea_micu.html [Corola-blog/BlogPost/348433_a_349762]
-
nuntași. Pe acel loc a luat ființă, conform legendei, comuna Pecineaga de astăzi. A doua migrație a fost în 1884, a plugarilor din zona Sibiului și a Brăilei, urmată, la puțin timp, de cei din partea Râmnicului Sărat. Ei au format cartierul Vechi și Băjenari. O ultimă migrație a fost prin anii 1927-1928, a oltenilor și tulcenilor. Locul unde s-au așezat, la marginea comunei, s-a numit cartierul Coloniști și se întindea de la moara fraților Popescu, până spre extremitatea comunei, către
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471023191.html [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
Brăilei, urmată, la puțin timp, de cei din partea Râmnicului Sărat. Ei au format cartierul Vechi și Băjenari. O ultimă migrație a fost prin anii 1927-1928, a oltenilor și tulcenilor. Locul unde s-au așezat, la marginea comunei, s-a numit cartierul Coloniști și se întindea de la moara fraților Popescu, până spre extremitatea comunei, către mare. Bunicii mei făceau parte din cea de a doua migrație, mocani ce au venit în transhumanță cu oile din zona Sibiului, înainte de 1900, rămânând definitiv pe
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471023191.html [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
locomotivele fuseseră tăiate și vândute la fier vechi. Turnul de control rutier de la intersecția cu șoselei care cotește spre Cojocna nu mai există. Am lăsat în dreapta drumul Cojocnei și am apucat-o spre centrul Apahidei, urmând șoseaua către Jucu. Un cartier de blocuri te întâmpină imediat. După el urmează o mică piațetă cu deschidere la drum, flancată de edificiile culturale ale localității. În centrul ei, se înalță un monument dedicate eroilor satului. O școală frumoasă; o casă de cultură. La mică
CĂLĂTOR ÎN TIMP de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1445227211.html [Corola-blog/BlogPost/368334_a_369663]
-
să repar asta, cum să mă descurc? Am întrebat-o pe bibliotecară, mi-a spus să nu bag în seamă, să fiu mai rece și i-o trece fetei cu timpul... Nu era acceptabil! Am mai căutat printre fetele din cartier și am fost uimit de cinismul lor: - Dă-o naibii, nu ești de nasul ei, spunea una din fetele din vecini, care era mereu îndrăgostită de cineva. Alta mi-a spus să fac un gest urât și s-o îndepărtez
LIPITORII DE CĂRȚI de VIOREL CROITORU în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 by http://confluente.ro/viorel_croitoru_1430126022.html [Corola-blog/BlogPost/361018_a_362347]
-
cu sârmă, cartoane, lighene sparte și alte tinichele, era lipsită de vegetație. Pământul era scormonit de copiii născuți unul după altul câțiva ani în șir și de doi câini jigăriți, hrăniți din resturile adunate de prin tomberoanele de gunoi ale cartierului, din care adesea și membrii familiei se aprovizionau. Norocul lor a fost că în toată zona s-au construit blocuri. Inclusiv pe pământul ce le aparținea. Cocioaba a fost demolată și li s-a atribuit, în schimbul ei și al terenului
CAP. I / 2 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Urme_de_dragoste_cap_i_2_marian_malciu_1326303197.html [Corola-blog/BlogPost/361917_a_363246]
-
Era cea mai vioaie și neîntrecută la alergări de băieții din clasă și nu numai. Deja începuse vacanța de vară. Toți adolescenții erau fericiți, mai puțin cei care erau angrenați în susținerea examenelor de admitere ori bacalaureat. Era larmă în cartier până după miezul nopții. Băncile cele mai ascunse de vegetație erau populate până târziu. Acolo se spuneau bancurile cele mai deocheate și se povesteau aventurile cele mai pline de laudă și inventivitate. Vocile dogite și râsul necontrolat în intensitate și
CAP. I / 2 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Urme_de_dragoste_cap_i_2_marian_malciu_1326303197.html [Corola-blog/BlogPost/361917_a_363246]
-
adune maldărul de sticle, ambalaje, chiștoace, coji de semințe și tot felul de resturi legate chiar și de intimitatea fetelor, adeseori. Mișu, băiatul vecinei de la trei, cea cu sutienul, trecuse în ultima clasă de liceu. Ca lider al găștilor de cartier, prezent la miuțele dintre blocuri și la meciurile de tenis cu piciorul pe aleile din zonă, era cunoscut de toți copiii, cale de două-trei blocuri, pe toate direcțiile, fiind cel mai ambițios și talentat băiat în jocul cu mingea de
CAP. I / 2 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Urme_de_dragoste_cap_i_2_marian_malciu_1326303197.html [Corola-blog/BlogPost/361917_a_363246]
-
creează condiții pentru construcția și funcționarea rentabilă a unor mori sistematice, cu aburi, după model austriac. Mutarea stabilimentelor austriece de transport pe Dunăre (DDSG) de la Schela Cladovei și Cerneți la Tr Severin , în 1852, dezvoltarea portului, șentierului naval și a cartierului nemțesc, în Tr Severin, au atras și întreprinzători din domeniul morăritului, panificației și industriei boierii 40, Între aceștia Conrad Graff( originar din ora;ul Ulm-Germania), despre care tradiția ( cuoscută și de Ion Ionescu de la Brad ) arată că avea moară plutitoare
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
și alții, urmând exemplul de succes al morii Graff, au fondat la rândul lor o altă moară- Moara de Foc 42, în partea de est a Severinului între actualele străzi Kiseleff și Independenței, stabiliment care a dat chiar numele unui cartier al orașului, Cartierul Moara de Foc și care a funcționat până în 1990, și a fost dezafectată în urma unei privatizări nereușite. Aceste două stabilimente împreună cu morile sistematice Schwark , Graff și Sabetay43de la Tr Severin și Bistrița 44 au constituit elementul de
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
exemplul de succes al morii Graff, au fondat la rândul lor o altă moară- Moara de Foc 42, în partea de est a Severinului între actualele străzi Kiseleff și Independenței, stabiliment care a dat chiar numele unui cartier al orașului, Cartierul Moara de Foc și care a funcționat până în 1990, și a fost dezafectată în urma unei privatizări nereușite. Aceste două stabilimente împreună cu morile sistematice Schwark , Graff și Sabetay43de la Tr Severin și Bistrița 44 au constituit elementul de noutate pentru industria
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
nivelul lor de înțelegere. Să propună probleme cu operații concrete și cu obiecte concrete. Să formuleze foarte coerent și pragmatic enunțurile. Să nu uite că elevii din România nu sunt doar cei din școlile de elită, ci și cei din cartiere, și elevii din sate și comune. Unde vreau să ajung cu toate acestea? Aș sfătui creatorii de probleme pentru astfel de examene, să studieze cu atenție elevii din ziua de azi, din toate mediile, și să fie atenți la nivelul
„Dom’ profesor, apăi de ce să învățăm noi toate astea?” by https://republica.ro/cand-baietii-mei-de-cartier-ma-intreaba-zdom-profesor-apai-de-ce-sa-invatam-noi-toate-astea [Corola-blog/BlogPost/338129_a_339458]
-
nivelul lor de înțelegere. Să propună probleme cu operații concrete și cu obiecte concrete. Să formuleze foarte coerent și pragmatic enunțurile. Să nu uite că elevii din România nu sunt doar cei din școlile de elită, ci și cei din cartiere, și elevii din sate și comune. Care sunt majoritatea covârșitoare. Care provin din procentul acela (sper că nu mă înșel) de 51% de familii care trăiesc în sărăcie. Al căror nivel este altul decât al elevilor din școlile centrale din
„Dom’ profesor, apăi de ce să învățăm noi toate astea?” by https://republica.ro/cand-baietii-mei-de-cartier-ma-intreaba-zdom-profesor-apai-de-ce-sa-invatam-noi-toate-astea [Corola-blog/BlogPost/338129_a_339458]