4,513 matches
-
În fragmentul „ Toma Nour În ghe?urile siberiene", eroul ??i exprim? dorin?a de extinc?ie În imperiul ghe?urilor ve?nice, Întocmai cum Euthanasius o exprim? pe aceea de a reintră În circuitul materiei, prin a?ezare sub ?uvoaiele cascadei." Că ?i În poemele „Odin ?i poetul" sau „Memento Mori" , eroul cutreier? vastul „paradis polar", tr?ind „senza?ia acut? a borealismului" . Peisajul selenar poate fi bun?oar? expresia armoniei lumii: „Între ziduri, printre arbori ce se scutur? de floare
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Vr?je?te Inc? mintea mea. [...] ?i-acum vedeam, plin de mândrie, Cum În tabloul meu Încape O molcom? monotonie De marmur?, metal ?i ape. Un Babilon de sc?ri ?i-arcade Se Întindea la nesfâr?it; Havuzuri Împro?cau cascade Pe aur maț sau ?lefuit; ?i mari ? uvoaie-ap???toare, Ca lungi perdele de cristal, Sepovâmeau, str?lucitoare, Pe ni?te ziduri de metal" . Contemplând, iscodind „z?ri dep?rtate", mintea poetului creeaz? spa?îi „nesfâr?ițe", imagini ? i sugestii ce
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
placă rău, frățioare. Când stă ăsta undeva-ntr o gară și vine un înger la el. Deja e căzut total, adică omul e jos de tot. Fii atent. Ochii lui umblă peste obiectele din cameră, în timp ce cre ierul lui procesează cascada de cuvinte pe care vocea i-o toarnă în ureche. Își ia avânt să spună ceva, dar vocea e de neoprit. Femeia fără nume. Aude palid vocea care vorbește, nu mai înțelege sensul cuvintelor. Își vede degetul mijlociu, intrat pe
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
cu o vulpe. În jumătatea aia de fracțiune de secundă, ochii lui au reușit să înțeleagă forma și culoarea câinelui, iar imaginea câinelui devine mai puternică și mai clară cu fiecare secundă care trece, și asfaltul se transformă într-o cascadă lină și monotonă care curge constant și ajunge să devină doar fundalul unui stop-cadru, al cărui personaj principal e câinele. Sau vulpea. Era vulpe sau era câine. Ca și cum ar conta pentru cineva. Vede sufletul câinelui zburând calm pe lângă mașină și
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
privirea lipită de literele ce alcătuiesc titlul folderului. Ezită. Ia o hotărâre. Și clic clic clic. Primul mesaj al nebunei iese la iveală. Mintea lui recapitulează faptele, în cear că să fixeze în timp un moment de pornire al acestei cascade de mesaje necitite. Ar fi fost mai simplu să le șteargă. Dar a preferat să le depoziteze într un folder și acum deja s-a obișnuit cu prezența acestui folder. S-a gândit că nu le va citi niciodată sau
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
și mireasa?...S-a schimbat tradiția?...”.” Am luat o,amice!”,l-au asigurat rapitorii.” O fi în poză sau în portbagaj?!”,se gândi Codin.Au ajuns la un bufet de cartier. Surpriză!La o masă stătea mireasa.Framântările continuau în cascadă.” Răpită?...De bună voie?...Geamănă?...O sosie?...”. Băieții l au împins lângă mireasă. Au început distracția și jocul.Pe la ora 1.00,a remarcat retoric:” Ce ne pasă de mireasă?...”. După încă un ceas,unul din răpitori l-a contactat
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
căzând pe piatra tare Cu geamăt lung și jalnic de suflet chinuit, Și umbra fu ca plumbul în turnul urgisit, Iar corbii s-adunară strigând în depărtare”. (Ștefan Petică) Ninge! Parcă se aude vocea lui Adamo. Nu am trecut pe la Cascada Duruitoarea. Nu am identificat stâncile Panaghia,Căciula Dorobanțului și Piatra Lată. La întoarcere autocarul a oprit la porțile mănăstirii Agapia. A fost un moment unic, benefic și spiritual. ”Placerea divină:să te arați mic și umilit,cu sentimentul distanței între
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
facă pipi. Am reținut-o de mâini: — Nu pleca. Fă pe mine, am gâfâit. A devenit rigidă. — Idiotule. Fac orice cu alții, dar pe tine te iubesc. împrejurul grădinii zoologice e muntele cu zidul medieval minat, din care coboară în cascadă case din chirpici, fără electricitate, fără apă, cartiere sălbatice, capsule temporale unde oamenii trăiesc atât de disperați și rupți de univers, încât fetele lor umblă desculțe și nevoalate și se oferă trecătorilor pentru pâine... — închipuie-ți că te-ai fi
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
Didier"? A, este numele mătușii mele. E, cumva, româncă? Da, o veți cunoaște, este și ea aici. Am rugat-o să mă ajute la acest eveniment. Am crezut că-mi fuge pământul de sub picioare. Chiar de la intrare, i-am zărit cascada de păr auriu înconjurându-i umerii. Nu mă observase și am putut să o studiez puțin. Silueta, ușor împlinită, era la fel de delicată. Îmbrăcată discret, elegant, cu aceeași ținută dreaptă, frumoasă. Vorbea, dădea mâna, saluta pe cei veniți cu un surâs
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
cu degete lungi și am tresărit. Când am ridicat privirea era ea, era Clody, sufletul meu! Am stat în scaun un timp și nu-mi venea să cred că este în fața mea. Trecuse atâta amar de vreme! Era tot cu cascada aceea aurie de păr în jurul capului, depășind umerii, la fel de fragili. Mi-am amintit, deodată, că-i spuneam Frăgezel! M-am ridicat, i-am luat mâinile și i-am spus Frăgezel, tu aici? A zâmbit trist. Am venit să te văd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
fata cea mică, pentru Ana, ci pentru Alice și Radu. Și problemele lui? Îi făcuse o mare bucurie venirea lui Beatrice și Mihai. Era mândru de Mihai, se vedea realizat prin el. Dar Beatrice cu părul ei blond, căzând în cascade, cu ochii aceia ca cerul, cu vocea blândă și caldă... Și lovitura aceea în moalele capului cu inelul cu ametist. Fugise de la Paris, voia să-și afle liniștea, să scape de fantasme. De aceea își luase casa de la Bucura, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
încântă adunările cu istorii și poezii), care transfigurează totul după modelul basmelor arabe. Tragedia prin care trece Maha, beduina supusă umilințelor, căreia îi murise soțul în lupta împotriva englezilor, e transformată de rawi într-o poveste din vremea cruciadelor, o cascadă a fanteziei, cu emiri, nestemate, castele și Činni. Istoria recentă a Iordaniei și oprimarea de secole a femeii - punctele de greutate ale succesului acestei cărți - nu înseamnă nimic pe lângă forța scriiturii, pe lângă stil și încărcătura culturală. Voi face aici o
Scriitori din lumea arabă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7210_a_8535]
-
trilogia lui Cărtărescu "fantasticul proces-verbal al visurilor unui tînăr în timpul epocii de plumb a socialismului betonat, la București, în anii ^60 și ^70." O operă "asemănătoare unui cuib de termite, unui tablou de Piranesi" - sunt doar două picături dintr-o cascadă de comparații prin care autorul recenziei apărute în "Frankfurter Allgemeine Zeitung" încearcă să circumscrie universul copleșitor în care îl cufundă lectura romanului, întrebîndu-se aproape descumpănit "cine mai poartă azi în cap, în Europa, o lume atît de neobișnuită ca acest
Mircea Cărtărescu în presa germană by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/8770_a_10095]
-
actorilor magicieni, a celor rari. Locul lui e undeva între Toma Caragiu și George Constantin. Paradoxal și enigmatic, primul a fascinat printr-un joc duplicitar, cu multiple straturi de măști, prin voluptatea cu care vrăjea spectatorul, năucindu-l cu o cascadă de farmec, fără să-i acorde răgaz să iasă dintre mrejele în care îl prindea ca în niște vâltori. Cel de al doilea era un vulcan la limita erupției. Un munte de nativitate. Personajele interpretate de el, de la rostirea replicilor
Lordul by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/8822_a_10147]
-
un exemplu. Tăcerea cosmică: Pun palma mea pe gura cerului,/ Să tacă!/ Ating cu ea stelele fierbinți,/ Mângâi frunte de lună,/ Dezmierd întunericul.../ Ascult susurul sălbăticiei,/ Vulcanul care ucide viața/ Cu lava amorului fierbinte,/ Cutremure, zguduie furtuni/ Din temelii/ Din cascade se prăvale,/ Prin vene sângele nebun.../ Marea freamătă, agitată de doruri/ Și oceanul culege lacrimi/ Apuse, de amoruri..." Ne-ați spus că vă interesează părerea unor specialiști, sincer! Și cum nu putem fi noi aceia, ci niște invidioși răutăcioși, nu
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8829_a_10154]
-
multe planuri. Și un alt prozator, Manes Sperber, a fost surprins de o grimasă nervoasă. Când vorbea la tribună părea îmbătrânit, ofilit, dar după o pauză de relaxare recăpăta un profil ingenuu de copil. Și el a semnalat vorbirea în cascade, "un alergător de fond care încearcă neîncetat să se depășească singur". Drieu îl portretizează insinuând altceva: "Malraux, care e un adept al lui Nietzsche, un violent apolog al teroarei, apără aventura lui Stalin". Umbra lui Djugașvilii plana pe malul stâng
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
se poate întîmpla, care, în plus, mai au și atuul de a fi high qualified din punct de vedere psihologic, chiar și atunci cînd înjură și mai ales cînd plîng. Regizorul reușește să întrețină un ritm alert, chiar dacă nu avem cascade spectaculoase, doar e un thriller psihologic, chiar psihiatric. În scenă intră mereu alți și alți suspecți, ceea ce te împiedică să-ți focalizezi atenția asupra unui personaj. Apariția fiecăruia este însoțită de un mic curriculum, necesar cuprinderii cît mai multor personaje
88 de minute trecute fix... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9843_a_11168]
-
crenelurile citadelelor și oazele luxuriante ale parcurilor; infinit-împodobitele palate și jocurile de cuburi ale caselor simple, azvârlite labirintic pe coline; apoi "melancolicele esplanade" (vorba lui António Lobo Antunes), terasele umbrite de arbori de pe care se poate contempla peisajul urban (miradouros), cascadele de trepte... Și, pretutindeni, pietrele lucioase alcătuind calçada portuguesa, mozaicul ce pavează nu doar piețele și trotuarele orașelor lusitane, ci și pe acelea ale fostelor colonii - din Brazilia până în Africa, Goa (India), Macau (China), sau chiar Timorul de Est (în arhipelagul indonezian
Frânturi lusitane - Tărâm al ambianţelor faste by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9848_a_11173]
-
în acea dimineață de douăzeci ianuarie, ultima zi din zodia Capricornului, este probabil ca, pe lângă mania pescuitului, să-l fi împins în special curiozitatea de a verifica stricăciunile provocate de furtună. Cărările deschise de pescari în faleză se revărsau în cascade de noroi și nămol. Tata înainta cu grijă pas cu pas, oprindu-se pe-alocuri ca să studieze cel mai bun mod de a ajunge la povârnișurile mai uscate și mai puțin înclinate deasupra Plajei. Râul inundase șoseaua lângă vale, săpând
Almeida Faria - Conchistadorul by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/9951_a_11276]
-
i-a mai apucat - ori chiar de acum - le arată pe picior greșit, nu și vinovate. Și chiar când cunosc opulența, precum în Surâsul farmacistului, acces la mântuire n-au. Conduși de sunetul casant al observațiilor, servite mai ades în cascadă, dintr-un caracteristic prea plin, am putea vorbi de un umor negru, în orice caz de o priveliște suveran ironică, pe măsură ce evadează în absurd și fabulos, o caracteristică a acestor proze de vie gratuitate, trădând un maestru al baghetei. Ca
Prinși sub teasc by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9990_a_11315]
-
vede nimeni în afară de mine o stea unde te aștept să vii/ să călărim cai să rupem și să înghițim săbii" (pentru ce alexandre macedoane să mai cuceresc eu azi persia). în aceeași direcție superb-mistificatoare își atribuie puteri supraomenești, într-o cascadă metaforizantă cu scopul de a-i fortifica, printr-un maximum de efect, imaginea de sine. Narcisismul coboară în Cartea recordurilor: "tu poți să rămîi treaz toată iarna să bei zăpadă ca și cînd ai bea vin negru/ și să nu
Un nou avatar al avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9029_a_10354]
-
prizonier", "ostatic" de lux al limbajului, Șerban Foarță își ia revanșa lucrîndu-l aidoma unui orfevru fantast, nesățios de insolite forme, îmbătat de mirajul proteiform al produselor d-sale. Prețiozitatea semnifică damnarea sa, dublată de voluptate. Dedat jocurilor verbale infinite, unei cascade de aliterații, omonimii, omofonii, de amețitoare acrobații fonic-semantice, poetul își identifică o imanență dureroasă prin însăși limita conținută în orice postură stilistică asumată. Frenezia cu care operează în direcție manieristă - G. R. Hocke presupunem că l-ar fi citit cu
Dureroasa caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9052_a_10377]
-
pentru romanul Adagio; Premiul Cartea anului 2010, acordat de Uniunea Scriitorilor, Filiala Sibiu, pentru volumul Senin ca-n ou. alb ucigaș e frig în poem și în cântec răcoare, ascultă vântoasa cum sughite în gânduri, e o iarnă pe cinste, cascada ninsorii astupă gâtlejul, privirea e bocnă, trosnește, se frânge, cade-n cristale reci între noi. unde te încumeți pe albul acesta osos? niciunde nu-i soare, doar pâclă, perete sticlos, nici cer, nici pământ, glaciala lumină în cuptoare stinse dospește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
săgetând labirintic și-n gurile mute ecoul adânc ascunzând? ce gușă de pasăre vă leagănă expert, înainte de-a vă vărsa ca pe un foc ce topește zăpezi și geruri învârtoșate? peste toate, soare sunând înfundat, în căderi neverosimile de cascadă, neclintire de albastru, cum luciul de apă virgină, și liniștea, explodând, ca un munte biciuit în afund. în legea lor în ultima vreme curg cu prea multă ușurință, mă descopăr în lucruri, în muzici, în cărți, în culori scânteind în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
a cheilor pe afluenții acesteia: Valea Mare, Valea Liuborajdea, Cheile Mraconiei, Cheile Sirinei, Valea Berzasca. Peisajul carstic deosebit de interesant pe ambele maluri ale Dunării, în afara frumoaselor văi sălbatice, chei și canioane, mai cuprinde: platouri de doline, câmpuri de lapiezuri, izbucuri, cascade, dorne, peșteri și avene. Datorită frumuseților naturii prezente în clisura Dunării, fluviul este tranzitat în zona noastră și de numeroase vase de croazieră, turiștii putând admira priveliștile zonei. Orașul Moldova Nouă dispune și de cel mai modern terminal de pasageri
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]