3,446 matches
-
foarte simplu: Eva. Este prietena mea și, din când În când,mai bârfim și noi ca fetele, să nu ne pierdem antrenamentul. Am avut o ridicare de sprânceană, neîncrezător. Centrul și prietenia rimau În mintea mea ca Bin Laden cu castraveți. - Dacă ați fi puțin mai relaxat și n-ați aștepta tot timpul să vă cadă În cap o bombă atomică sau o cărămidă refractară, ați putea evita și câteva riduri, și câteva coșmaruri inutile. Părerea mea... - Doamnă Anderson, dumneavoastră vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
acu că dumitale nu ți-o fi trebuind. Că dacă n-ai ți se urcă la cap și iești În stare de toate blestemățiile. Am auzit eu multe. Văduve care ține lumînări sub pat, d-alea groase de nuntă, și castraveți; una mi-a povestit că făcea cu un cîrnat d-ăla polonez pînă s-a infectat și-a dus-o la spital. Cu bărbații ie și mai rău. Iera la noi În sat unu dă și-a dezgropat nevasta numa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
să lucreze pe moșia lui Spiridon și Gh. Herțanu din Mărăști. De asemenea, erau luate la lucru femeile, soțiile celor plecați pe front și bătrânii. Copiii nu primeau niciun fel de plată, iar de mâncare li se dădea varză acră, castraveți murați cu mămăligă din făină de porumb amestecată cu făină de orz și ,rareori, câte o bucățică de brânză, și „aceea iute și cu viermi”. Alte mărturii coroborate cu situații similare de pe alte moșii și proprietari spun că pentru pogoanele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mortalitatea infantilă exagerat de mare, comparativ cu alte țări. Procurarea celor necesare traiului zilnică depindea și de abilitatea părinților, a fraților mai mari, buni de muncă. Lipsa obișnuinței de a cultiva în grădina casei plantele folositoare: rădăcinoasele, păstăioasele, varza, ridichile, castraveții, roșiile, ardeii, lipsea familia de un aport substanțial în vitamine. Consumul exagerat și exclusiv de mămăligă cu ceapă, castraveți murați, usturoi, oțet, cu aport calorică scăzut, favoriza bolile de nutriție și boala periculoasă numită pelagră, provocată de consumul de porumb
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a fraților mai mari, buni de muncă. Lipsa obișnuinței de a cultiva în grădina casei plantele folositoare: rădăcinoasele, păstăioasele, varza, ridichile, castraveții, roșiile, ardeii, lipsea familia de un aport substanțial în vitamine. Consumul exagerat și exclusiv de mămăligă cu ceapă, castraveți murați, usturoi, oțet, cu aport calorică scăzut, favoriza bolile de nutriție și boala periculoasă numită pelagră, provocată de consumul de porumb stricat, aprins. Am arătat un caz [vezi: supra] de pelagră în satul Slobozia, după anii 1950 și vă puteți
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
anii 1950 și vă puteți imagina ce-a fost cu 50-60 de ani înainte. Avem mărturiile unor oameni bătrâni din Lunca despre hrana zilnică primit de la curtea boierească: mămăligă la care se adăuga brânză sărată și iute, pește sărat, murături, castraveți murați, de care amintea Gh. Hodoroabă când le vorbea concetățenilor despre cât de bine era la boieri. Nu era propagandă, era o crud realitate, care exprima gradul de exploatare a țăranului român. De unde vine consumul de mămăligă la români? Nu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Zwettl, dar pe care domnul Witkowski n‑o va vizita fiindcă nu poți impune așa ceva unui mare mutilat de război. Duminica viața de la oraș se liniștește și tihna devine stăpână. Tatăl și fiul mănâncă un șnițel gustos cu salată de castraveți și beau câte o bere. Se află într‑o cârciumă autentică de țară. Tata face deja ochi dulci unei brunete vânjoase de maximum două zeci și cinci de ani, de la masa alăturată - e așa de singurică, domnișoara - și‑i face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
batistă împuțită, nu producătorul. O fotografie era interesantă în mod deosebit. În ea, fata dezbrăcată era legată de mâini și de picioare și era întinsă într-un altar de biserică precum o jertfă umană. Vaginul ei fusese penetrat cu un castravete enorm. Becker se uită mânios la Helmut: — Dar știi cine a realizat-o, nu-i așa? Helmut rămase tăcut numai până când Becker îl apucă de gât și începu să-l pălmuiască peste gură. — Vă rog, nu mă loviți. Probabil că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
picioare desfăcute, lăsând la vedere organele genitale, se uscau pe o sârmă în camera obscură. O colecție de biciuri, lanțuri, cătușe și un altar cu tot cu sfeșnice, de genul celor pe care le văzusem în seria de fotografii cu fata cu castravetele. Două grămezi de reviste ca acelea pe care le găsiserăm în biroul lui Helmut. Nimic care să indice că Poliza ar fi putut să ucidă cinci școlărițe. Când am ieșit din nou afară am descoperit că Becker revenise cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
când am ajuns acasă m-a băgat direct în pat, prefăcându-mă că dorm.. De fapt mă gândeam că ar fi timpul să mă potolesc, mai ales că uneori mai mergeam și prin grădinile altor oameni ca să mămânc roșii sau castraveți. Dar să nu credeți că m-am ținut de cuvânt, când îmi era foame, uitam de promisiunea făcută mamei. Eram o neastâmpărată. A venit și prima zi de școală și am fost bucuroasă sa fiu împreună cu toții colegii mei, dar
COPILĂRIE DULCE COPILĂRIE de SILVIA KATZ în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364439_a_365768]
-
nu apar prea multe noi în peisajul didactic al Rucărului, mai puțini localnici și mai mulți veniți din teritoriile cedate în vara lui 1940, dar și din alte localități ale României "sfârtecate": Eusebiu Popescu, ing. Paul Alexandrescu, Virgil Avramescu, Elena Castravete (venită de la școala din Uzulchioiu, jud. Durostorum, Bulgaria de azi). I.L.Popescu și soția sa Paula Popescu, tocmai din Caliacra (azi Bulgaria), el încadrat la Sătic, iar ea la școala din Rucăr. În 1938, școala avea 14 cadre didactice (inclusiv
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364476_a_365805]
-
îi spuneam în alt articol, un număr de peste 200 fire de roșii, 300 fire de ardei gras roșu, am însămânțat două straturi mari cu morcovi, un strat cu pătrunjel, un strat cu păstrănac, zece cuiburi de dovlecei, zece cuiburi de castraveți. Nu a lipsit porumbul pentru fiert, pepeni verzi (lebeniță), pepeni galbeni precum precum și alte legume necesare în bucătăria românească. A fost muncă, am avut producții bune dar cei mai important am avut satisfacția unei munci împlinite. Mă simt atât de
PASIUNEA PENTRU GRĂDINĂRIT ÎMPLETITĂ CU ARTA SCRISULUI de IONEL CADAR în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363448_a_364777]
-
-n floare El face polenizare, Cine-n toamnă-s bucuroșii Mâncători de mere roșii? Și-n grădină la bunica Unde vede floricica Trece iute că și trenul Stârnind în aer polenul. După bondarul isteț Eu voi strânge-n coșuleț Roșii, castraveți , ardei, Dolofanii dovlecei. Fără ajutorul lui Eu mi-aș pune pofta-n cui. Zum, zum, zum, întreaga vară, Face plinul la cămara! Albina O văd zilnic în stupina Pe hărnicuța albina. O pornește de prin zori, Miere s-adune din
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
deal, si nu la baltă, Ea vrea altceva să facă. Cu cuțit și furculița Ea merge în poeniță, Punând pe farfurioare Galbenele grăuncioare. Patru frunze de salată Stau pe farfurii și-așteaptă; Morcoviorii drăgălași Sunt prin râzătoare rași. Varză, roșii , castraveți, Rasă brânză, cum credeți! Niște frunze de spanac, Și fasole de pe-arac. Boboceii se-nghiontesc, Farfuriile golesc. Folosește doar fetiță, Cuțitul și furculița. Supărată, i-a certat, Vărul râde înfundat: -Iartă-i dragă verișoară, Altfel e viața la țară! 91
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
și fusta asta lungă să văd, uscată-i frunza? că mă mănâncă rânza, să văd cum îți stă nudă. dar mă îmbăt cu apă, că prea o strânge blugii, și calcă, uite, șchioapă că s-a-ncurcat în rugii de castraveți bătrâni și-o latră niște câini. adio, pică frunza! la dracu, pice tot! că s-a depus osânza, putred sunt de copt. se hânțână un dinte și un molar de minte, mă doare un picior, un junghi mă taie-n
VAI, TOAMNĂ, TE OMOR! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 998 din 24 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363261_a_364590]
-
POEZIA legumelor, fructelor și cerealelor“, pune “accentul pe latura estetică a textului” cunoscând faptul că micul cititor este receptiv la muzicalitatea și ritmicitatea catrenului, reținând în acest context mesajul transmis: “Galbenă și lunguiață/ E banana, dulce, bună,/ Seamănă cu-n castravete,/ Este fruct și nu legumă. “(Banana ). Se cunoaște faptul că micii învățăcei greu percep alfabetul. Ligya Diaconescu în placheta “Poezia alfabetului “ reușește prin definirea semnelor grafice ale alfabetului, așa cum subliniază poetul Gheorghe Vicol în mica prefață, el însușți fiind învățător
VERSUL CA METODĂ ÎN EDUCAREA COPIILOR. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367457_a_368786]
-
vrea s-o mai polenizez.. e drept nici eu nu am chef dar m-a întărâtat un fluture bezmetic, care alerga din floare în floare. Cred că amețisem de aroma ardeilor... sau a vinetelor? Sau mai degrabă mă încurcase mirosul castraveților. Adevărul este că parfumul dovleceilor e irezistibil, galbenul dărâmă! Mi s-a păstrat un pahar plin pe care îl ofer gentil unei frumuseți locale și plec mai departe. Câțiva trântori se încurcă printre pătlăgele care, de rușine au întârziat să
GÂNDIREA UNUI ZBURĂTOR de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366830_a_368159]
-
campionat. Sora mea, Torica, întotdeauna se dădea mai deșteaptă ca mine. De fapt, fiind șapte frați, eram mereu în competiție, ne vorbeam urât, ne credeam care mai de care mai deștepți. Pe la ora prânzului am scos din traistă turtă cu castravete, am mâncat cu mare poftă și am băut apă rece din fântâna cu cumpănă de la marginea câmpului. Apoi ne-am culcat în iarbă, cu fața spre cer și am început să numărăm norii care începuseră să se ivească pe cer
FURTUNA DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366912_a_368241]
-
de la cârma țării și prietenii din afară. Subvenționarea masivă a agriculturii în alte țări a permis străinilor să aducă produse agricole și preparate diverse la prețuri foarte mici și astfel au pus pe butuci pe orice întreprinzător român. Astăzi mâncăm castraveți din Vietnam, mere din Italia, struguri din Africa de Sud, roșii din Turcia, fasole din Egipt și lista ar putea continua. Vedem bine că nu sunt bune, că au doar aspect, dar nu au gust, nu au miros, nu au ceea ce aveau
FERICIŢI CEI CE NU FAC NIMIC! de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366998_a_368327]
-
cel mai bun prieten al lui Ominus Se opriră amândoi să îl aștepte pe omulețul mic, subțirel, cu trupul construit din două pătrate de zăpadă și având două crenguțe ca două antene în vârful capului, două ghinde în loc de ochi, un castravete înghețat în loc de nas și patru pietricele în loc de dinți. Ominus îl înghionti pe Omonis, atrăgându-i atenția asupra celor care urmau să se întâmple. Se apropie de micuțul om de zăpadă și începu să meargă alături și în pas cu el
MICA POVESTE A LUI OMINOMI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367031_a_368360]
-
spune că „nu trăim ca să mâncăm ci mâncăm ca să trăim” citându-l pe Molière, Vasile, bucătarul, îl tachinează mereu afirmând relaxat: „Ia să fi venit Molière ăsta aici și să fi mâncat un steak (fleică) făcut de mine, cu un castravete luat direct din borcanul cu murături și-apoi să vezi că n-ar mai fi zis că nu trăim ca să mâncăm. Eu îți spun sincer că de aia trăiesc, ca să mănânc”. Nea Mitică a fost și este în continuare un
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366906_a_368235]
-
cum faci banii din nimic ! Dădea lecții de iubire -profesoară , ce să zici - te-nvăța cu osebire practică , la Găurici . Uite ! Nu-ți „mergea lumina” îți punea ca la servici „siguranța”,bat-o vina ... Știe tanti Găurici ! Să conservi tu castraveții , iute îți preda rețeta , de se-nghesuiau băieții să aplice cu vedeta ! Cuie când era să bată iute rezolva buclucu' . Mâna pe ciocan îndată , la iuțeală-ți făcea lucru ! Chiar și la croitorie pricepută , cu arnici îți tivea la meserie
TANTI GĂURICI de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367062_a_368391]
-
câteva andive, le tăie și le puse într-un castron, turnă maioneză peste ele și le amestecă. Scoase pachețele cu mezeluri fel de fel și rulade de cașcaval, feliate și le așeză pe un platou de inox. Spălă roșii, ardei , castraveți, îi tăie și-i puse pe un platou mai mic, tot din inox. Le aduse pe toate, pe masă, în timp ce Ilinca așezase farfuriile, paharele și tacâmurile, șervețelele și găsise în dulap câteva lumânări parfumate, pe care le așezase în formă
POVESTE LA ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ (XIV) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363759_a_365088]
-
grădină (La chestii d-astea, neneee, avea școală!) De se făcu și semiluna plină. A doua zi, miracol, stai să vezi! Păi a cules ... că nu o să credeți, Nu pătlăgele, că erau tot verzi ... Un braț baban de tot de ... castraveți! Valeriu Cercel Referință Bibliografică: Miracolul de la miezul nopții / Valeriu Cercel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1308, Anul IV, 31 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Valeriu Cercel : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
MIRACOLUL DE LA MIEZUL NOPŢII de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349556_a_350885]
-
iubit mult soția și îi sunteți încă fidel... aveți grijă, cu atâta dragoste, de fiul dumneavoastră... Dar serviți micul dejun - o cafea cu prăjituri... de casă... și o omletă cu șuncă și cașcaval. Am cules din grădină cîteva roșii proaspete, castraveți, ardei, ceapă verde, frunze aromate de busuioc și v-am făcut o salată regească. - Nu doresc să vă deranjez prea mult, sunteți atât de amabilă... spuse bărbatul. - Dar nu este niciun deranj. Chiar ne face plăcere. V-am făcut prăjituri
“LABIRINTUL ENIGMELOR“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350189_a_351518]