760 matches
-
la ceafă, Împăratul c-o garafă A venit și c-un singeap Și împlîndu-l, zice: Ia fă De mi-l toarnă peste cap! Și acu să-mi faci hatârul Să-mi iei fata-n însoțire, Știu că ai să fii catârul Peste nazuri, fasolire, Ba să poate să te-adoarne Cu frumos proțap de coarne Și să-ți puie și urechi. Cine poate s-o întoarne Când așa-i menit din vechi? Că, să vezi, și-mpărăteasa... De... atîta-ți spun acuma, Taci
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
timp, te va arunca undeva în abisul din jurul Olimpului". Cine ar fi spus că aceste însemnări aparțin aceluiași om care mi-a mărturisit într-o seară: "Trebuia să fiu demult mort. Numai faptul că iubesc viața cu o tenacitate de catâr m-a ajutat să rezist". Dinu suferea de un astm bronșic grav și trăia, dependent de medicamente, sub teroarea că una din crize îi va fi fatală. De aceea se ferea de polen, de câini, de ceață, de orice i-
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
nu mai cunoaște alte cuvinte. I-am spus sorei să mărească doza de hipnotice. Trebuie să-i zdrobesc această încăpățînare. Nu vrea. Anume îmi spune "eu nu sânt nebun" ca să mă înnebunească pe mine. Da, trebuie să zdrobesc voința acestui catâr nebun. Cu hipnotice îl voi face să-mi spună cum îl cheamă. 17 decembrie Roșcovanul nu mai vorbește deloc. S-a încovoiat, nu mai protestează, nu mai urlă. Tace. Acum câteva zile, plângea, se ruga, mă implora să-l cred
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
făptașul... Același mister ca pe vremea vrednicului părinte al lui Nitas. Gospodăria de la hotar a lui Nitas prospera și belșugul se vedea și în casa din sat. Ca semn distinctiv, în ultimii ani ai maturității lui avea o pereche de catâri puternici și cu ei, înhămați la o căruță splendidă, făcea dese incursiuni nocturne și strângea cu spor din munca altora, fără să-și pună vreo problemă de morală... Lumea îl supraveghea atent, dar el continua să se înfrupte din munca
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
rechin. N-ar mai fi putut suporta mult timp soneria aia care Îi tot repeta „ce ți se Întîmplă e cumplit“, „ce ți se Întîmplă e cumplit“, o frumoasă mostră de halucinație auditivă. De ce oare se spunea „Încăpățînat ca un catîr“ În loc să se spună „Încăpățînat ca un ceas deșteptător“? Acționă un buton care Îi mai dădea dreptul la Încă cinci minute de tihnă. Cinci minute! Ajunsese să șterpelească răgazuri: asta era toată viața lui... Ce se petrecuse oare ieri seară ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
timp, te va arunca undeva în abisul din jurul Olimpului”. Cine ar fi spus că aceste însemnări aparțin aceluiași om care mi-a mărturisit într-o seară: „Trebuia să fiu demult mort. Numai faptul că iubesc viața cu o tenacitate de catâr m-a ajutat să rezist”. Dinu suferea de un astm bronșic grav și trăia, dependent de medicamente, sub teroarea că una din crize îi va fi fatală. De aceea se ferea de polen, de câini, de ceață, de orice i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
nu mai cunoaște alte cuvinte. I-am spus sorei să mărească doza de hipnotice. Trebuie să-i zdrobesc această încăpățânare. Nu vrea. Anume îmi spune „eu nu sunt nebun” ca să mă înnebunească pe mine. Da, trebuie să zdrobesc voința acestui catâr nebun. Cu hipnotice îl voi face să-mi spună cum îl cheamă. 17 decembrie Roșcovanul nu mai vorbește deloc. S-a încovoiat, nu mai protestează, nu mai urlă. Tace. Acum câteva zile, plângea, se ruga, mă implora să-l cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
măcar dacă asta era formula corectă de adresare. Intendenta apăru din nou, cu buzele strânse a dezaprobare. — Domnul Tyler a avut un accident și a fost lăsat să stea așa. — Răule! se pisici intendenta, de parcă Ralph ar fi fost un catâr căpos. Lui Jack îi veni s-o strângă de gât și era sigur că restul pensionarilor i-ar fi dat o mână de ajutor, călcând-o cu scaunele cu rotile. — Problema e că nu vrea să stea pe pernuța absorbantă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
că puterea ei de caracter era pe măsura frumuseții; nu s-a văitat deloc că ar fi obosit și ne-a îngăduit doar s-o ajutăm acolo unde drumul devenea aproape inaccesibil. De îndată ce s-a ivit ocazia, am trimis un catâr încărcat cu sare acelor binefăcători, prin bunăvoința unor negustori care locuiau în satul Tolomino și care cumpărau de la ei lână. CARTEA A TREIA I Prima persoană cu care ne-am întâlnit în timp de coboram spre Cividale a fost o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
-ți placă? Tu ești un om de gust; chemăm aici un aurar, alegi din ceea ce-ți arată și poți să controlezi execuția lucrării. Rotari, care mă cunoștea ca pe un frate, a spus râzând: - Stiliano, ești încăpățânat ca un catâr. Fie ca tine, prietene, și, dacă tot faci asta, adu la curte și pe cineva care știe să țeasă văluri cu fir de aur și să confecționeze brocarturi. În biserica San Giovanni perdelele de la altar erau numai rupturi și cârpeli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
vadă spectacolele până în ultimul moment. Și lui Philip îi plăcea să creadă că știe el mai bine. Cred că s-a cam dat mare, iar ei nu prea i-a plăcut. Cred și eu. Putea să devină foarte enervant. A, catâr, ce mai! Oricum, asta înseamnă că Philip n-o să mai fie prin preajmă s-o înnebunească în timpul probelor de costume și a avanpremierelor, lucru pentru care sunt sigură că va fi extrem de recunoscătoare. Bineînțeles, mai sunt câteva detalii de pus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
presărate oriunde era un pic de loc. Singurul element distonant era foarte practicul calculator, acoperit frumos cu o husă din plastic de un gri deschis și așezat pe masa din lemn de cireș de lângă fereastră. Violet e încăpățânată ca un catâr, continuă el, dibuind o scrumieră de cristal, pe care o așeză pe brațul fotoliului său. — Totuși, trebuie să facem ceva, spuse MM cu hotărâre. Așa nu se mai poate. De acord, zise Hugo. Deși, ce anume o să facem e puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
să suni să vezi dacă sunt bine. Mă gândeam că aveai pretextul ăsta. Dar ție nu ți-a păsat nici măcar să vezi cum mă simt. — Păi, știam că ești bine, mormăii eu. Mi-a spus toată lumea. Ești încăpățânată ca un catâr, zise Hugo, pe ton de verdict. Mă privii cu atenție. Ia spune-mi, asta e ultima modă, să porți etichetele cu prețul la vedere sau ai dat iama prin magazine? A, apropo, fusta aceea e foarte drăguță. Mda, cred că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
dai! - Du-te și te culcă, Simioane, porunci Aglae, că e târziu și te-ai enervat. Lasă, că brodezi tu și mâine. Bătrânul se îndreptă supus spre ușă, condus de Otilia. - Simion, continuă Aglae după ieșirea lui, e încăpățînatca un catâr, dar tot o sa dea. Trebuie lăsat în apele lui. Nu pot s-o fac pe Olimpia asta să înțeleagă să nu mai vină pe aici ca să-l irite. Stănică s-a luat după ea. Dacă-l lași în pace pe
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
întreb frățește, vrei cu dinadinsul să-l iei pe Titi? Ei s-au prins, o iau în serios. Eu am făcut o glumă, acolo, dar sunt dator să te previu. Titi ăsta nu e cum îl vezi, e ca un catâr. Soacră-mea, nici ea nu e sfântă. E o onoare pentru mine să-mi fii cumnată, întîi de toate însă vreau să-ți fiu un prieten. Nu e așa, domnule Felix? - Uite ce e, amice, zise Georgeta, întoarce-o cum
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
iuți ale buruienilor, evada, poposind pe ulicioara Sfinților, scăpa în Pescăria Veche (mai târziu strada General Florescu), lingând, ca pe acadele, fundațiile hanului Berevoiești (niște căsoaie țestoase, amarnice, fără multă carte, prăvălite ca din ceruri ori smulse cu echipajele de catâri de prin pietrăriile altor tărîmuri). Cotea pe dinapoia altarului bisericuței Răzvan, mânând, de la coadă, flotilele de gâște, peste zona străzilor Stelea Spătaru, Decebal, Armenească, Paleologu și bulevardul Hristo Botev. Secționând Podul Târgului de Afară (Calea Moșilor). Tăind de-a curmezișul
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
întîlnească în viitoarele câteva zile, Ho diábolos ascultă zâmbind un timp, din penumbră, flecărelile ucenicelor, demobilizate după ziua de muncă, despre modul în care considerau ele că trebuia să arate membrul viril al Diavolului. Lung și gros cât socoteala unui catâr, după susținerile unora. Având circumferința unui țurțur, format în carcasa de tablă a jgheaburilor acoperișului. Sau, dimpotrivă, de dimensiuni omenești, dar îmbîrligat și acoperit de solzi ca un pește, după cum mărturiseau, cu cel mai gălăgios patos, vreo două ucenice. Neuitând
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
ale animăluțelor. În timp ce aruncam, mă gândeam din răsputeri la Re Marcone 8, brigandul care, de unul singur, ținuse piept trupelor spaniole. Auzisem oamenii vorbind despre el, adunați la teascul pentru măsline, când afară vremuia. Poveștile lor aveau ritmul cadențat al catârilor care învârteau piatra de moară. Am auzit și eu de Marcone ăsta, mama mea era italiancă și uneori îmi povestea întâmplări din țara natală. Spune-mi însă, este adevărat că păstrezi între paginile cărților tale un leș de șopârlă. Măria
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
avea mereu glasul învăluit într-o durere nemărginită, copilul simțindu-i chinul necontenit: Nu vreau să dai cu ciocanul toată ziua, aplecat peste bancul de cizmar, ca taică-tău. Vom izbuti, numai ce o să mai crești oleacă, să cumpărăm un catâr ca să poți să muncești cărând poveri dintr-un sat în altul; o să cunoști multă lume și arendașii din tot ținutul o să te prețuiască și o să țină la tine. Sau, cu ajutorul lui Dumnezeu, o să te faci preot. Nu se gândise să
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
cunoști multă lume și arendașii din tot ținutul o să te prețuiască și o să țină la tine. Sau, cu ajutorul lui Dumnezeu, o să te faci preot. Nu se gândise să se facă preot niciodată, dar de multe ori se văzuse călare pe catâr în drum spre malul mării sau spre Serre sau Locri. Atunci când împreună cu taică-său se duseseră la Târgul de la Soverato și închiriaseră o cameră într-un han, el nu izbutise să doarmă; de jos se-auzeau sunete de armonică și
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
în cel mai bun caz, să repare bocanci murdari de noroi și de bălegar. Era fiica lui Martello, unul dintre cei mai vârstnici țărani din sat, muncise la vreme de secetă și foamete, împreună cu taică-său și frații ca un catâr, ca o apucată, și cunoștea toate năravurile bărbaților: era de-ajuns să le-aude cadența pașilor și să se uite la ei cum beau și pufneau. Și-a așteptat bărbatul în prag, îl îmboldi să vorbească, să audă și ea
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
era îngrijorată, îi pusese două cepe dulci în traistă, o pâine coaptă la cuptor de cu noaptea, o bucată de brânză care putea să-i ajungă cam patru zile. Dacă-ți prisosește, mai dă și tu la alții din mânăstire. Catârul îl ducea în spinare pe părintele Costantino; băiatul în urma lui, pe jos, nu se uită înapoi nici măcar să-i facă un semn mamei sale. Mergând, se uită la țarina pârjolită, cu văi înguste și imense, șanțuri și râpe ca niște
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
mânăstirii și cum un dominican era obligat s-o facă. Începând cu noul Stareț și terminând cu duhovnicul, de la confrații mai tineri până la cei mai vârstnici, avea parte de cuvinte de vrajbă și jigniri. Îl sileau să muncească cât un catâr la câmp, iar seara în bibliotecă, la lumina pală a unei lumânări, trebuia să copieze hagiografiile sfinților. Asta nu mai era viață. Tommaso era gata să îndure cele mai netrebnice samavolnicii și cele mai violente ofense, cu condiția ca în timpul
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
ce aducea a furie în mers și în purtări. Încercă să vorbească cu un bătrân așezat la masa unui han. Bătrânul, cu un surâs disprețuitor, îi răspunse: Toți sunt neguțători, aleargă nebunește după aur și argint și țin caii și catârii în galop până-i termină. Și care e motivul unei asemenea grabe? Au o întâlnire la care trebuie neapărat să ajungă? Se duc la târg să vândă. Și cârciumarii serveau grăbiți, luau banii și se adresau degrabă altui client. Dacă
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
sfinți. Va trăi toată viața în această competiție sacră. Impresionantă este prima ieșire în lume după această Umwertung care se petrecuse în el: noul ideal de viață este trăit la început în pattern-ul vechiului ideal cavaleresc. Călare pe un catâr, Ignațiu se îndreaptă către Montserrat. Îl ajunge din urmă un maur, căruia Ignațiu încearcă să-i treacă sensul imaculatei concepțiuni. Maurul acceptă că lucrul e cu putință în privința conceperii propriu-zise, dar nu și a nașterii. Se despart. Ignațiu, care se
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]