719 matches
-
totalul populației: 2.496) ; după apartenență: 197 raiale (supuși creștini din Imperiul Otoman) și 25 sudiți; în total 222; ocupația: 102 negustori, 71 meșteri, o calfă, 18 alte profesiuni, 14 bătrâni nevolnici (inclusiv văduvele). Din cei 362 evrei consemnați în Catagrafia din 1851, 155 erau negustori, 111 meșteri, 25 calfe și alte ocupații. În 1851, numărul meșterilor și negustorilor din orașe și târguri era de 11.157 creștini. La aceștia se adăugau 10.509 evrei. Ei depășeau numărul meșterilor și negustorilor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
am tot întâmpinat [...] muritori de foame suntem, calici cu totul, chip de a mai plăti nu avem, agiutor nu ni se mai face”. Locuitorii cer „să se desființeze numitul sat, căci acești numai trei (din cei 18 birnici înscriși în catagrafie, în februarie 1848, au mai rămas doar trei, n.a.) nu vor putea, nici cu un chip, a ține havalelile și dările unui sat de 18, în priivire a chiar osândei ce suferim de la dumnezeu cu lipsa de pâine și altele
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pe an, ca urmare a abuzurilor și delapidărilor comise de autoritățile fiscale. Consecințele ce puteau decurge din situația disperată în care se găseau locuitorii, puși în imposibilitatea de a plăti birul fugarilor și al celor înscriși de două ori în catagrafie, a determinat Vistieria, în cursul anului 1849, să suspende execuțiile silite, să scadă birul ce revenea asupra celor 173 locuitori care lipseau și să anuleze datoriile. Locuitorii satului Berezeni - Fălciu erau hotărâți să ia cu forța pământurile de care aveau
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
lui Alexandru Ioan Cuza, Dumitru Ivănescu și Virginia Isac au adus unele precizări cu privire la proprietățile și funcțiile deținute de tatăl viitorului domn, postelnicul Ioan Cuza. Din documente reiese faptul că acesta avea casa în „mahalaua Mijlocului din târgul Bârladului” (vezi Catagrafia recensământului populației din 1828). Într-o altă lucrare, D. Ivănescu susținea același punct de vedere: Alexandru Ioan Cuza s-a născut la Bârlad. Lucia Borș, în monografia dedicată doamnei Elena Cuza (1940), afirmă că domnitorul s-a născut la Huși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
din Moldova, unde locuiau atunci circa trei sferturi din populația evreiască din România <endnote id="(125, pp. 274-275)"/>. În schimb, s-a ignorat mereu faptul că numărul meseriașilor evrei era mult mai mare decât cel al negustorilor evrei. Conform aceleiași „catagrafii” din 1820, În Iași erau Înregistrați 268 de meșteri și calfe (adică 40,5%) din numărul evreilor pământeni și, respectiv, 410 meșteri și calfe (adică 36%) din numărul evreilor supuși străini <endnote id="(215, p. 63)"/>. Și Radu Rosetti vorbea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu „dăjdii și nevoi”), dar și comercianților, boierilor și chiar domnitorilor -, erau mai ales turcii și grecii. De altfel, termenul de „zaraf” este de origine turcă, iar cel de „cămătar” este de origine greacă. În schimb, deși apărea În unele catagrafii moldovenești, termenul ebraic pentru „zaraf” (halfon) nu a intrat În lexicul românesc <endnote id="(436, p. 83)"/>. În 1832, de exemplu, din 44 de zarafi Înregistrați În București doar 9 erau evrei, adică 20% <endnote id="(576, p. 187)"/>. Nu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și alcool), din care se făcea o băutură alcoolică inferioară, numită În popor „vin de surcele”. Pe la jumătatea secolului al XIX-lea, unii evrei erau implicați În producerea oțetului, precum „Leibiș ce face oțătu - Leibiș Esigmacher”, așa cum apare Într-o catagrafie a evreilor din Piatra-Neamț, din 1859 <endnote id="(436, p. 76)"/>. Tot cam atunci, evreul Moise Rat deținea lângă Iași „o fabrică de oțet, din apă și spirt” <endnote id="(441, p. 40)"/>, iar Moise Juster avea o fabrică de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evrei”, București, 1924. 434. Hannah Arendt, Originile totalitarismului [prima ediție, The Origins of Totalitarism, 1948], Editura Humanitas, București, 1994. 435. Gala Galaction, Roxana. Papucii lui Mahmud. Doctorul Taifun, ediție Îngrijită de Al. Ruja, Editura Facla, Timișoara, 1986. 436. Pincu Pascal, „Catagrafia evreilor din Piatra Neamț din anul 1859”, În Studia et Acta Historiae Iudaeorum Romaniae, vol. IV, pp. 67-93, Ed. Hasefer, București, 1999. 437. Mihail Sadoveanu, Baltagul, Ed. Gramar, București, 1996. 438. Andrei Țăranu, „Prejudecăți semnificative”, În Dilema, nr. 349, 1999, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Holocaust Studies, distributed by Columbia University Press, New York, 1997]. 776. Neagu Djuvara, „Paradoxurile antisemitismului românesc”, În Caietele „Viața Românească” (cu tema „Contribuția scriitorilor evrei la literatura română”, redactor coordonator Henri Zalis), nr. 2, 2001, pp. 35-40. 777. Stela Mărieș, „Importanța catagrafiei din anii 1824-1825 pentru problema sudiților evrei din Moldova”, În Studia et Acta Historiae Iudaeorum Romaniae, vol. I, Editura Hasefer, București, 1996, pp. 51-138. 778. Evreii din România În texte istoriografice. Antologie, ediție Îngrijită de Lya Benjamin, Editura Hasefer, București
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
în vederea distribuirii [235] fără niciun ban de la stat sau luat cu chete silnice, aceasta fiind adevărata ajutorare a aproapelui: din punga ta, nu din a statului. Fiecare cuib primise în seama sa o stradă sau două și se întocmise o catagrafie perfectă, pe fișe mari, a tuturor nevoiașilor din Capitală și a tuturor lipsurilor lor: a fost cel mai temeinic recensământ făcut vreodată în Capitală (nu știu ce s-a făcut în provincie, așa încât mă refer numai la București) și singurul în felul
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
și mă grăbesc a vă comunica următoarile. Sunt deja 2 luni trecute de când au murit tatăl meu. La înmormântarea lui au fost de față și fratele meu locotenentul Matei din Râm. Sărat; după înmormântare, în loc ca să facă fratele meu o catagrafie, el au început a vinde în dreapta și în stânga toate obiectele mobile și imobile, sub cuvânt că el va lua pe fratele său Neculai la sine la 15 marti. El au vândut toate vitele, la număr 27, mobile din casă, 5
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
I se aduc mulțumiri, donația se primește, Doru Borodi face un referat detaliat dar dl. Aristide Blank este rugat să mai aștepte până la noi reglementări. Sfântul „Așteaptă” i-a patronat, desigur, și pe scriitori...sau nu avem noi acces la catagrafie (printre cei care au avut case în zona Băneasa, probabil pe acest teren, a devenit de notorietate cazul lui Geo Dumitrescu, amenințat cu demolarea în anii ’80). Totuși, S.S.R. poate avea și inițiative administrative personale, cum ar fi intervenția directă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
aflau sate multe și vechi, printre care și Fetești și Dudești. Aici, locuitorii au găsit condiții ecologice favorabile, având ca ocupații de bază creșterea animalelor, pescuitul și vânătoarea, iar începând cu secolul al XIX-lea agricultura prin desțelenirea stepei. În catagrafia din 1837 a satelor din plasa Borcea se precizează că satul Buliga are 130 de locuitori, satul Păpureni - 175, satul Fetești - 357, iar Dudești - 360 de locuitori, în total fiind consemnate 1.022 persoane. În Dicționarul geografic al județului Ialomița
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
statului. Populația e cea care plătește impozit. Numărul locuitorilor, moderat prin starea socială și proprietățile lor, corespunde direct intrărilor din visteria țării. Specialiștii ne spun că primele statistici în Principatele române au fost legate de colectarea taxelor 1, se numeau catagrafii și se făceau de obicei la fiecare schimbare a domnitorului. În Țara Românească cea mai veche evidență de acest fel datează din 1747 și înregistra numărul plătitorilor de bir; ulterior, la începutul secolului al XIX-lea au devenit documente administrative
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
A. Throop (eds.), Vengeance in the Middle Ages: Emotion, Religion and Feud, Ashgate, Farnham, 2010, pp. 197-200. Ioniţă-Niculescu, Mihaela, " Modernitatea înregistrărilor demografice în spaţiul românesc - de la catagrafiile regulamentare la recensămintele generale ale populaţiei", Analele Universității "Constantin Brâncuși". Seria Litere și Științe Sociale, 2010, nr. 3, pp. 185-198. Iorga, Nicolae, Istoria învățământului românesc (1928), ediție îngrijită de Ilie Popescu Teiușan, Editura Didactică și Pedagogică
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Statistica țiganilor în Principatele Române în perioada 1830-1860", Revista istorică, vol. XVI (2005), nr. 2-4, pp. 97-122; Mihaela Ioniţă-Niculescu, "Modernitatea înregistrărilor demografice în spaţiul românesc - de la catagrafiile regulamentare la recensămintele generale ale populaţiei", Analele Universității "Constantin Brâncuși". Seria Litere și Științe Sociale, 2010, nr. 3, pp. 185-198. 2 Achim, "Statistica țiganilor în Principatele Române în perioada 1830-1860", p. 98. 3 O definire succintă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Achim, "Statistica țiganilor în Principatele Române în perioada 1830-1860", p. 98. 3 O definire succintă a justificării statisticilor în prima jumătate a secolului a XIX-lea găsim la Dionisie Pop Marțian în 1860: "Dacă [...] aflăm un simulacru de statistică în catagrafiile trecute, trebuie să ne-o explicăm din neapărata trebuință de a impune birurile, munca și sarcinile publice pe cel sărman; dacă avem o listă a prețurilor bucatelor o mulțămim armiilor străine care ceruse aceste științe pentru a se (a)proviziona
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
la stat dar rămâneau obligați să presteze munci și să plătească anumite sume de bani proprietarilor pe care îi serveau, situația lor fiind adesea mai împovărată decât a birnicilor propriu-ziși, pentru că depindeau de bunăvoința sau asprimea stăpânilor lor. Pe ei, catagrafiile îi înregistrează ca slugi, argați și alți „breslași tocmiți", „cu hac" la boieri. Tocmiți cu „hacu", adică la munci sezoniere, precum ciobanii și vierii, în virtutea meseriei avute, erau și bejenarii, fugarii de peste hotarele țării sau de pe la alte moșii din țară
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
vistierie, dar plăteau dregătorilor sau le slujea la curte. După anul 1830, scutelnicii sunt incluși în categoria dajnicilor, iar cei pe lângă care fuseseră dați, erau despăgubiți cu 24 lei pe an pentru fiecare, sumă la care avea dreptul boierul, stăpânul. Catagrafiile consemnează căror boieri erau repartizați scutelnicii. Însărcinările pe care le aveau scutelnicii față de boieri sau dregători erau, în genere, mai ușoare decât ale birnicilor, ei puteau să-și compenseze o parte din banii datorați prin munca efectuată. d) Preoții și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
scutiți de bir iar la stabilirea lor pe sat, ei nu erau luați în calcule. În funcție de numărul de animale pe care le aveau, ei plăteau totuși o cotă a birului care revenea satului, calculată cu prilejul cisluirii sferturilor. În unele catagrafii, mai toți bătrânii sau nevolnicii aveau câte unul sau doi feciori de slujbă, care puteau fi chiar fiii lor care trebuiau să¬i îngrijească și erau iertați de biruri. g) Holteii plăteau doar XA din birul sfertului stabilit cislei, deși
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
biruri. g) Holteii plăteau doar XA din birul sfertului stabilit cislei, deși nu erau luați în calcul la fixarea birului pe sat. h) Însurățeii erau scutiți de bir timp de 6 luni de la căsătorie. După cele 6 luni, până la noua catagrafie, plăteau o dare redusă, depusă la cutia satului. i) Călărașii isprăvnicești, vornicii, fustașii de vartă constituiau o categorie fiscală a căror cotă parte, ce li se cuvenea, era repartizată prin cislă asupra tuturor birnicilor satului. Călărașii erau răspândiți în sate
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
starea actuală" a lor nu se știe nimic „sau aproape nimic". La întocmirea lucrării citate i-au servit drept călăuză următoarele documente: 1. Condica liuzilor de la 1803, publicată de Teodor Codrescu în „Uricar" (t. VII și VIII, p. 242); 2. Catagrafia de la 1820; 3. Catagrafia de la 1831; 4. Condica proprietăților din Moldova, aflată în manuscris în Biblioteca Academiei Române care cuprindea numele proprietarilor, toate cele 4 documentare oferindu-i informații asupra satelor și a populației răzeșești din Moldova secolului al XIXlea. Catagrafiile
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
nu se știe nimic „sau aproape nimic". La întocmirea lucrării citate i-au servit drept călăuză următoarele documente: 1. Condica liuzilor de la 1803, publicată de Teodor Codrescu în „Uricar" (t. VII și VIII, p. 242); 2. Catagrafia de la 1820; 3. Catagrafia de la 1831; 4. Condica proprietăților din Moldova, aflată în manuscris în Biblioteca Academiei Române care cuprindea numele proprietarilor, toate cele 4 documentare oferindu-i informații asupra satelor și a populației răzeșești din Moldova secolului al XIXlea. Catagrafiile erau tabele care cuprindeau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Catagrafia de la 1820; 3. Catagrafia de la 1831; 4. Condica proprietăților din Moldova, aflată în manuscris în Biblioteca Academiei Române care cuprindea numele proprietarilor, toate cele 4 documentare oferindu-i informații asupra satelor și a populației răzeșești din Moldova secolului al XIXlea. Catagrafiile erau tabele care cuprindeau satele repartizate pe ținuturi și ocoale, în care birnicii erau diferențiați pe categorii fiscale, oamenii fără bir - bejenarii, slugele boierești, cei aflați în slujba domniei și se îngrijeau de paza trecătorilor la graniță, cei care se
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
poștelor, privilegiații domnești, scutiții de dări cu „cărți gospod" - iar în unele cazuri cuprindeau și informații referitoare la îndeletnicirea locuitorilor și locul de unde își procurau hrana. În rubrica unui sat figurau toate persoanele recenzate, inclusiv birnicii din alte sate. În catagrafia de la 1803, când Moldova se întindea până la Nistru, Țara era împărțită în 21 ținuturi - Suceava, Neamț, Roman, Bacău, Putna, Tecuci, Covurlui, Tutova, Vaslui, Fălciu, Herța, Dorohoi, Botoșani, Hârlău, Cârligătura, Iași (cu 3 ocoale peste Prut), Grecenii, Codru, Hotărniceni, Orheiul, Soroca
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]