618 matches
-
a devenit Colliourul patria fovismului. tradiția s-a menținut. Într-un cartier discret, pe străduțe mici, Întâlnim peste 30 de ateliere de pictură, ce pot fi vizitate, cu lucrări În stiluri extrem de diferite. Dar toate inspirate de soarele și marea catalană. La o Întâlnire cu primarul socialist al localității, acesta ne face un scurt istoric și ne prezintă cu mândrie vocația de loc de exil a Colliourului. Poetul spaniol Antonio Machado (n. 1875), republican angajat, nevoit să părăsească Spania lui Franco
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
stațiune oceanografică a Universității din Paris, o stâncă la capătul digului unde e un monument dedicat patrioților francezi și de unde e o vedere panoramică spre oraș și spre mare. În prima zi acolo vizităm Perpignanul, capitala regiunii. Oraș bogat, specific catalan, mai puțin francez. Parcurgem o stradă comercială lungă, respirând bogăție, vizităm un turn, o veche piață, nu ajungem la Palatul regilor de Mallorca. Dintr-un pliant aflăm că vara ce a trecut s-a desfășurat sub semnul lui Dalí. Au
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
ca o îndepărtată anexă a statului burgund, capabilă să-i furnizeze noi venituri și noi beneficii. Astfel, arhiepiscopatul de Toledo este atribuit nepotului unui consilier al lui Carol, în timp ce miniștrii burgunzi cer subvenții Cortesurilor spaniole. Această politică provoacă opoziția nobilimii catalane gata să încurajeze o revoltă contra celui pe care îl consideră un suveran străin. Aceste dificultăți din Spania trec pe locul doi în momentul în care, după moartea bunicului său, împăratul Maximilian, Carol moștenește posesiunile germane ale acestuia: acum, cu
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Viața economică internă a marelui Imperiu Mongol, zdruncinată, a produs consecințe nefaste asupra Țărilor Românești, în Sud-Estul european și în Imperiul Bizantin, unde bandele turcești aduse de mongoli, pătrunseseră până Anatolia, în anii 1300-1302, până sub zidurile capitalei. Debarcarea Campaniei catalane, sub conducerea lui Roger de Flor, în septembrie 1303, în ajutorul împăratului bizantin, chemată împotriva turcilor, mări foametea și haosul. Conflictul izbucnit între Andronic al II-lea și comandantul mercenarilor, nesoluționat prin bătălia de la Galipoli, la care au participat și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
animale și foametea dezlănțuită consecutiv ani la rând în imperiul Hoardei de Aur, nu a fost posibil să profite nimeni. Împăratul bizantin era strâmtorat, pe de o parte, de bandele turcești și preocupat cu problema rezolvării atrocităților comise de Campania catalană, iar pe de altă parte, de luptele cu țarul bulgar, Svetoslav, care era ajutat de tătari. Cnejii ruși se întreceau între ei în lingușiri și intrigi la curtea marelui han, pentru a obține onoruri și titluri. Polonezii și lituanienii erau
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
pe toți partizanii lui Toctai și să-i înlocuiască din punctele cheie ale imperiului cu oameni devotați lui. Așa încât, în anul 1314, el putea scrie sultanului din Egipt că în statul său au rămas doar foarte puțini necredincioși. O hartă catalană, cu o relatare scrisă în limba latină, ne informează că noul han nu a lăsat să-i scape de sub control nici un oraș important, producător de veniturile din comerț până la Vicina din Dobrogea. Tamgaua tătărască flutura la Vicina, ca și la
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
și urmăreau combaterea răului, cultivarea spiritelor și mângâierea sufletelor. Predica publică, rostită în catedrale are întotdeauna mesaj și rol oficial. Pentru spiritualitatea franciscană evanghelizarea urma să ajungă în cele mai îndepărtate colțuri ale lumii. Raymond Lull, teolog, mistic și filosof catalan a înființat primul colegiu pentru formarea misionarilor franciscani, în care se punea accentul pe cunoașterea istoriei și a limbilor vorbite în țările avute ca obiectiv al misiunii: Islamul, China, India, America, Africa, Țara Sfântă. Teologia s-a dezvoltat în universitățile
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
îi persecuta pe catolici. Regele Bela al IV-lea a trimis o scrisoare regelui Konrad al Germaniei, în care a descris nenorocirile înfăptuite de către tătari (în 1241) „...măcelărind venerabili arhiepiscopi, episcopi, monarhi, frați minori și predicatori”. De asemenea, episcopul Gerolamo Catalano a relatat că în Cumania, misionarii franciscani au construit peste patruzeci de biserici, într-un răstimp de optzeci de ani, la bulgari, valahi, cumani și tătari. Cu alte cuvinte, viteza de lucru a misionarilor franciscani se măsura în ridicarea unei
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
stewardese ne însoțesc pînă la ieșirea din avion, proaspete, impecabile și zîmbitoare de parcă tocmai atunci ar fi ieșit din budoarul lor... .......................... Prietenii apropiați s-au obișnuit cu faptul că le spunem, în fiecare început de vară, că "plecăm la frații catalani". Drept este că, de cînd am început să beneficiem de săptămîna de vacanță oferită pe un preț aproape simbolic de Casa de Pensii franceză, seniorilor din această țară, tot pe meleaguri catalane ajungem. Am început cu bungalow-urile de pe malul Mediteranei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
fiecare început de vară, că "plecăm la frații catalani". Drept este că, de cînd am început să beneficiem de săptămîna de vacanță oferită pe un preț aproape simbolic de Casa de Pensii franceză, seniorilor din această țară, tot pe meleaguri catalane ajungem. Am început cu bungalow-urile de pe malul Mediteranei, iar în anii următori am ales muntele. Pînă la urmă, am făcut o fixație pe Mont Louis, cel mai bine păstrat fort al lui Vauban, în creierii Pirineilor, la 1600 m altitudine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
te afli. De altfel, toți frontalierii din Catalonia spaniolă lucrează în Franța, unde e mai bine ca la ei, așa cum toți frontalierii francezi din partea de Est a Hexagonului lucrează în Germania sau Elveția. Oricum și de oriunde ar fi, frații catalani sunt foarte drăguți și primitori, motiv pentru care ne dorim să-i regăsim în fiecare an. Asemenea bretonilor sau a bascilor, nu renunță nicicum la originea lor și steagul catalan se află peste tot, uneori singur, alteori alături de cel francez
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
Germania sau Elveția. Oricum și de oriunde ar fi, frații catalani sunt foarte drăguți și primitori, motiv pentru care ne dorim să-i regăsim în fiecare an. Asemenea bretonilor sau a bascilor, nu renunță nicicum la originea lor și steagul catalan se află peste tot, uneori singur, alteori alături de cel francez și cel european. Privind atent la cele trei care flutură pe poarta de intrare a fortului Mont Louis, am întotdeauna impresia că cel catalan este cu o idee mai înalt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
care zăcea rănitul, lîngă care se afla și scutul acestuia, scut în întregime de aur. Monarhul își moaie patru degete în rana lui Guifred și trage patru linii de sînge pe fondul de aur al scutului, creînd astfel primul blazon catalan, dar și primul steag național din istoria Europei. Aceasta fiind doar legendă, se presupune mai curînd că, în secolul al XI-lea, contele Besalu Bernard al II-lea s-ar fi declarat vasal al Sfîntului Petru și așa ar fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
și așa ar fi căpătat și culorile pontificale, acestea devenind moștenirea conților de Barcelona. Sigur că heraldiștii au și azi diverse păreri, dar mie tot legenda îmi place mai mult. Și nu cumva să îndrăzniți vreodată să vorbiți despre drapelul catalan ca fiind roșu și galben fiindcă riscați să deveniți persona non grata pe pămînt catalan, pe toată viața. Nu, dragii mei, să fim bine înțeleși: stindardul Cataloniei, pe orice teritoriu al flutura el, este sînge și aur. ...................... Îmi dau seama
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
că heraldiștii au și azi diverse păreri, dar mie tot legenda îmi place mai mult. Și nu cumva să îndrăzniți vreodată să vorbiți despre drapelul catalan ca fiind roșu și galben fiindcă riscați să deveniți persona non grata pe pămînt catalan, pe toată viața. Nu, dragii mei, să fim bine înțeleși: stindardul Cataloniei, pe orice teritoriu al flutura el, este sînge și aur. ...................... Îmi dau seama că am scris mai sus cuvintele "nu mai poți ști pe ce teritoriu te afli
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
două pelerinaje la Lourdes și desigur, Ile de France regiunea în care locuiesc n-am văzut tot ce-mi doream din această minunată țară și e păcat. O altă călătorie "la doi pași", este Barcelona. Pentru o persoană atît de atașată "fraților catalani", faptul de a cunoaște Perpignan-ul cu Palatul Regilor de Majorca (Palau dels Reis de Mallorca) fără a fi parcurs cea de a doua capitală a Cataloniei, este un adevărat handicap. Cred că va trebui să recurg la vreo agenție de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
tinerețe: în loc de a căuta destinații pe care nu le-am călcat încă, revin cu drag în locuri cunoscute, unde m-am simțit bine și unde mă aflu pe dată în largul meu. Asta se întîmplă, de exemplu, cu ținutul "fraților catalani", sau cu cel fascinant al Capadocciei. Și mă îndrept tot mai des spre tot ce-mi mai rămîne accesibil din locurile dragi ale vieții mele, cît mă va mai ține Dumnezeu în putere, înainte de cea mai mare și sper cea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
ales după 1539), încît nici faptul că are un mare număr de vorbitori (aproximativ 10 milioane) și nici încercarea de revigorare în secolul al XIX-lea nu au mai putut restabili vechiul ei statut. Numeroase similitudini cu provensala are limba catalană, explicabile prin unitatea politică și administrativă formată de Carol ce Mare în perioada luptei contra maurilor, unitate care întrunea teritoriile celor două limbi. Ca atare, deși are unele trăsături care o apropie de spaniolă și de portugheză (precum existența pronumelui
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
singura limbă romanică cu o scriere pronunțat etimologizantă. Limba spaniolă este cea mai răspîndită limbă romanică și are în jur de 310 milioane de vorbitori pe mai multe continente. Se vorbește în Peninsula Iberică, minus teritoriile de limbă portugheză și catalană, în Insulele Canare și în multe țări din America centrală și de sud (Argentina, Bolivia, Chile, Columbia, Costa Rica, Cuba, Ecuador, Guate-mala, Honduras, Mexic, Nicaragua, Panama, Paraguai, Peru, Republica Dominicană, Salvador, Uruguay, Venezuela), în unele state din S.U.A. (New Mexico, Puerto Rico, alături de engleză
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
se adaugă italiana (care are corespondentul fiore), trăsăturile comune se împuținează prin eliminarea consoanei [l], dacă însă se exclude franceza (care are forma fleur), în loc de Vlab se poate pune ceva mai precis [o], tipul valabil pentru română, spaniolă, portugheză și catalană devenind [f][l][o][r]. În mod asemănător, tipul sonor [om] reprezintă trăsăturile ce redau semnificația "om" în limbile română (om), italiană (uomo), franceză (homme), spaniolă (hombre), portugheză (homem) și catalană (home). Explicația acestor fenomene de unitate romanică are două
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
precis [o], tipul valabil pentru română, spaniolă, portugheză și catalană devenind [f][l][o][r]. În mod asemănător, tipul sonor [om] reprezintă trăsăturile ce redau semnificația "om" în limbile română (om), italiană (uomo), franceză (homme), spaniolă (hombre), portugheză (homem) și catalană (home). Explicația acestor fenomene de unitate romanică are două surse de bază: 1) continuarea directă a cuvintelor latinești, prin moștenirea lor la nivel popular (așa cum rezultă din situațiile în legătură cu denumirile pentru "floare" și "om") și 2) pătrunderea pe cale cultă a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
prin folosirea lui frecventă, această valoare a pronumelui și-a pierdut relevanța. Cu toate acestea, în această limbă nu s-au creat alte mijloace pentru marcarea expresă a reverenței, așa cum s-a întîmplat în alte limbi romanice (italiană, spaniolă, portugheză, catalană). Caracterizată printr-un puternic adstrat germanic, franceza are încă din perioada veche numeroase elemente din limbile germanice (circa 600 de cuvinte, mai ales france). Apoi, de-a lungul timpului, franceza a împrumutat alte ele-mente din diferite limbi germanice (precum daneză
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
unitate mult mai tîrziu, deoarece o lungă perioadă de timp operele epice se compuneau în dialectul castilian, în vreme ce poezia lirică medievală apela mai ales la dialectul galician, apropiat prin multe particularități de limba portugheză. Pe de altă parte, în zona catalană a coastei mediteraneene, poeții foloseau provensala, limbă de mare circulație, prin creația trubadurilor, în jumătatea de sud a Franței și în nordul Italiei. Din acest motiv, deși dialectul castilian cîștiga mereu prestigiu, întrucît Castilia a organizat și a condus lupta
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
piramida de la Luvru, Arca din Defense la Paris, gările din Florența și din Roma, Evoluon d'Eidenhoven în Țările de Jos, grupurile școlare construite în Hertfordshire din Anglia, sau cartierele în stil neoclasic, foarte discutate la început, realizate de arhitectul catalan Ricardo Bofill la Montpellier, la Paris și în regiunea pariziană (în arondismentul XIV și în Marne-la-Vallee). Integararea artelor în "cetate", într-o perspectivă care îmbină arhitectura cu artele decorative, constituie în același timp un domeniu unde se pot reconcilia mai
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
de fiul ei, a Înțeles că altă ieșire nu avea. Monseniorul Manasse a trimis-o În taină și cu mare grabă la mânăstirea Sfântu l Maximin, departe În sud. El i-a dat de veste și lui Raymond Berenger, contele catalan de Provence, punând-o sub protecția lui. Catalanul nu-l prea avea la inimă pe rege, ca toți provensalii, care se temeau necontenit de tendințele de expansiune ale coroanei france, și a primit-o cu toată bună voința pe sărmana
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]