2,306 matches
-
deci de materia vie. Ori, analiza fizico-chimică actuală arată, că această materie nu este compusă, decât din elementele împrumutate în întregime din arsenalul constituenților atomici ai universului fizic însuși: nu există atom în componența arhitecturii unei ființe vii sau agent catalitic - în cantitate uneori minimă dar de o înaltă valoare funcțională, care să nu figureze în Tabelul periodic al elementelor [Lupașcu, 1982] . În medicină, oricare dintre aceste sisteme tipologice se poate arăta util, dacă sunt adoptate ca bază a activității medicale
II. De la Hipocrate la Palade: o tipologie imposibilă. In: Fitoterapie clinică by Olga I. Botez, Vasile Bodnar () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2095]
-
oxigen. 14.2.1. Oxidul nitric Dintre factorii relaxanți derivați din endoteliu cel mai cunoscut este oxidul nitric. Oxidul nitric (NO) este o moleculă-semnal cu multiple funcții în diverse țesuturi. NO este produs, alături de citrulină, din L-arginină sub acțiunea catalitică exercitată de nitric-oxid sintază (NOS). NOS este prezentă în endoteliul vascular, mușchiul neted și cardiac, neuroni și multe alte tipuri de celule. Ea poate fi constitutivă (cNOS) sau inductibilă (iNOS; NOS tip II). Forma iNOS nu este calciu-dependentă, fiind activată
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
oxigen. 14.2.1. Oxidul nitric Dintre factorii relaxanți derivați din endoteliu cel mai cunoscut este oxidul nitric. Oxidul nitric (NO) este o moleculă-semnal cu multiple funcții în diverse țesuturi. NO este produs, alături de citrulină, din L-arginină sub acțiunea catalitică exercitată de nitric-oxid sintază (NOS). NOS este prezentă în endoteliul vascular, mușchiul neted și cardiac, neuroni și multe alte tipuri de celule. Ea poate fi constitutivă (cNOS) sau inductibilă (iNOS; NOS tip II). Forma iNOS nu este calciu-dependentă, fiind activată
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
oxigen. 14.2.1. Oxidul nitric Dintre factorii relaxanți derivați din endoteliu cel mai cunoscut este oxidul nitric. Oxidul nitric (NO) este o moleculă-semnal cu multiple funcții în diverse țesuturi. NO este produs, alături de citrulină, din L-arginină sub acțiunea catalitică exercitată de nitric-oxid sintază (NOS). NOS este prezentă în endoteliul vascular, mușchiul neted și cardiac, neuroni și multe alte tipuri de celule. Ea poate fi constitutivă (cNOS) sau inductibilă (iNOS; NOS tip II). Forma iNOS nu este calciu-dependentă, fiind activată
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
continuă la nivel endotelial. Activitatea NOSc (constitutivă) este stimulată de substanțele ce acționează la nivelul receptorilor plasmalemali (acetilcolină, catecolamine, histamină, serotonină etc.) determinând creșterea calciului citozolic, care împreună cu calmodulina formează complexul activator al NOS. Oxidul nitric (NO) rezultat din acțiunea catalitică a NOS asupra L-argininei, posedă proprietăți vasodilatatoare, antitrombotice, antiproliferative, permeabilizante și antioxidante. La baza acestor acțiuni stă activarea guanilatciclazei formatoare de GMP ciclic atât în miocitele musculaturii netede, cât și în celulele endoteliale. Creșterea GMP ciclic la nivelul miocitelor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și prin pinocitoză (ingerarea de substanțe solvite) sunt astfel descompuse până la substanțe elementare, care trec prin membrana vacuolară pentru a fi orientate spre locul de întrebuințare. La pluricelulare, digestia se realizează în lumenul diferitelor segmente ale tubului digestiv, sub acțiunea catalitică a enzimelor, furnizate de glandele mucoase din segmentele respective sau din glandele anexe (salivare, pancreas, ficat). Mediul de reacție joacă un rol hotărâtor în aceste procese catalitice. La rândul său, absorbția devine un proces fizico-chimic complicat, de traversare a nutrimentelor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pluricelulare, digestia se realizează în lumenul diferitelor segmente ale tubului digestiv, sub acțiunea catalitică a enzimelor, furnizate de glandele mucoase din segmentele respective sau din glandele anexe (salivare, pancreas, ficat). Mediul de reacție joacă un rol hotărâtor în aceste procese catalitice. La rândul său, absorbția devine un proces fizico-chimic complicat, de traversare a nutrimentelor prin epiteliul intestinal activ în vederea pătrunderii lor în mediile interne. La om, etapele amintite fiind bine reprezentate, digestia constă din înlănțuirea unor complicate procese chimice precedate de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
nutrimentelor prin epiteliul intestinal activ în vederea pătrunderii lor în mediile interne. La om, etapele amintite fiind bine reprezentate, digestia constă din înlănțuirea unor complicate procese chimice precedate de fenomene mecanice de micșorare a particulelor alimentare ingerate. Omul fiind omnivor, acțiunea catalitică enzimatică este întărită de mediul lichidian din etajul respectiv al tubului digestiv. Digestia începe în gură, unde alimentele suferă primele transformări mecanice și chimice. Digestia bucală este dominată de procesele mecanice voluntare ale masticației, prin care alimentele ingerate sunt fărâmițate
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
necesită o coordonare autoreglată între diferitele etaje. Digestia gastrică continuă fărâmițarea mecanică a alimentelor începută în cavitatea bucală. Substanțele alimentare sunt reținute în stomac o perioadă suficient de lungă atât în vederea amestecării lor cu sucul gastric, cât și pentru acțiunea catalitică exercitată asupra proteinelor și lipidelor de către enzimele specifice, excepție făcând amilaza salivară, ale cărei efecte încetează la scurt timp după pătrunderea alimentelor în mediul gastric acid. La sugar, în stomac este asigurată și digestia parțială a laptelui. Digestia în intestinul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în tripsina, pierzând din molecula sa șase aminoacizi. Procesul se desfășoară exploziv, încât sunt suficiente numai urme de activator pentru a declanșa reacția, care continuă apoi nelimitat, indiferent de cantitatea de suc inactiv adăugată, întrucât tripsina - odată formată - transformă apoi catalitic propriul său precursor. Tripsina, obținută în stare pură de Northrop (1934), este o endopeptidază ce scindează atât moleculele proteice mari, cât și peptidele simple. Acționează în mod specific rupând legăturile peptidice la nivelul radicalului carboxilic al celor doi acizi aminați
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fosfolipide membranare. Acțiunile inhibitoare (mai ales cele analgezice), apărute ca urmare a legării unui agonist opioid exogen sau endogen, sunt explicate prin stimularea unității de reglare a receptorului [proteina G -subunitatea inhibitoare (Gi)] care scindează GTP în GDP inactivând unitatea catalitică a receptorului, respectiv adenilatciclaza (Simon și Hiller, 1978). Urmează scăderea formării de cAMP, însoțită de modularea concentrației calciului citosolic și scăderea activității proteinkinazelor cAMP-dependente, urmată de reducerea doz-dependentă a fosforilării proteinelor celulare. Acționând la nivel presinaptic, peptidele opioide modifică eliberarea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
o selecție a momentelor din derularea narațiunii, ea nu este una strict funcțională, nu imaginea fiind cea care creează momentul, ci invers: se pot condensa o serie de evenimente într-un gest ori un cadru, dar se poate și desface catalitic o acțiune simplă în mai multe imagini, redundante, într-o "retorică gestuală" care marchează o "dublă distorsiune a timpului". Ibid., p. 100. 541 Ion Manolescu, op. cit., p. 17. 542 Paul Gillon, op. cit., pp. 95-100. 543 Cf. Ion Manolescu, op. cit., p.
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
al unei societăți, punctului în care a ajuns în prezent și direcția în care se îndreaptă. Termenul este de asemenea nepotrivit, sugerînd că schimbările sînt virtual lipsite de fricțiuni. "Transformare" este un termen mult mai potrivit pentru a descrie procesul catalitic de schimbare fundamentală și generală, de la Marea Baltică la Marea Neagră. Spre deosebire de democratizarea din alte timpuri și locuri, cea de acum implică o dublă transformare. Deoarece regimul comunist are o economie de comandă și nu de piață, condusă de birocrați, regimurile post-comuniste
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
proteină cu M = 600.000) Filamentele sunt groase (circa 100A), de forma unor baghete terminate cu două capete globulare care iau aspectul unor crose de hockei și formează discurile întunecate DI. Miozina manifestă mare reactivitate față de ioni și puternice proprietăți catalitice. Proprietățile sale enzimatice sunt activate de ionii de calciu. Actină Filamentelor de actină sunt subțiri (au diametrul de 50A), formează discurile clare, DC și sunt formate din proteinele: actină, tropomioizină și troponină. Moleculele de actină sunt particule mici (G.M
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
folosită, numită metoda markerilor de spin este una din cele nici de investigație ce permite obținerea de informații privind structura și dinamica macromoleculelor. Dintre domeniile în care se aplică amintim studiul biopolimerilor care a permis elucidarea unor aspecte privind activitatea catalitică a enzimelor, simetria moleculelor proteice, calculul distanței dintre diferitele grupări chimice etc. Prin utilizarea markerilor de spin au putut fi elucidate aspecte legate de fluiditatea membranelor naturale, de mobilitatea proteinelor și lipidelor acesteia. In domeniu medical metoda se aplică pentru
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
fază și poate fi eterogenă, când catalizatorul constituie o fază separată. Trebuie subliniat faptul că acești catalizatori sunt substanțe. Există și alte influențe, de exemplu forme de energie care pot crește viteza de reacție, dar acestea nu produc o acțiune catalitică. Catalizatorii accelerează doar reacții termodinamic posibile, care decurg spontan în sensul stabilirii unui echilibru. Catalizatorii intervin în cinetica chimică și în mecanismele de reacție fără a avea vreo influență asupra echilibrelor. Ei cresc viteza de reacție prin micșorarea energiei de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Cat, unde AB este un compus intermediar. Fiecare etapă este caracterizată printr-o energie de activare mult mai mică decât cea a reacției necatalizate, astfel încât viteza de reacție crește față de reacția care are loc fără catalizator. Un exemplu de reacție catalitică în mediu omogen este reacția de esterificare în cataliză acidă (catalizator H2SO4). Un proces de cataliză omogenă obișnuit este cel al formării ozonului în stratosferă (la 30 - 40 km altitudine), datorită căruia lumina cu lungime de undă mică de 2900
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
reacție în reacțiile endoterme. 3.2.1.3.2. Cataliza eterogenă Se produce între reactanți și catalizatori care constituie faze diferite: solid - gaz, solid - lichid, lichid - gaz, lichid - lichid. Cinetica acestor procese este în principiu aceeași cu cea a reacțiilor catalitice omogene în privința formării complexului activat. Deoarece reacțiile se petrec numai la suprafața catalizatorului, înseamnă că mărimea și proprietățile suprafeței, compoziția chimică a stratului superficial etc. intervin asupra reacției chimice. Interacțiunea dintre catalizator și reactanți are loc prin procesul de adsorbție
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
de etapa cu viteza cea mai mică. Adsorbția reactanților pe suprafața catalizatorului poate fi fizică (prin forțe van der Waals) sau chimică (chemosorbție, cu formare de legături chimice). Chemosorbția trebuie să fie reversibilă pentru a nu bloca suprafața catalizatorului. Activitatea catalitică a unei substanțe va fi cu atât mai mare cu cât suprafața sa specifică va fi mai mare. Numim suprafață specifică raportul dintre suprafață și volum sau suprafața unității de volum. Se exprimă în m2/g. Exemplu: catalizatorii industriali au
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
au suprafețe specifice cuprinse între 5 - 500 m2/g. Se obțin asemenea valori deoarece catalizatorii sunt compuși din particule foarte mici aglomerate sub forma unor mase poroase, străbătute de canale foarte fine. 3.2.1.3.3. Promotori și inhibitori catalitici Unele substanțe (fără activitate catalitică), introduse în proporții mici în rețelele unor catalizatori, pot mări considerabil activitatea acestora. Promotorii cresc activitatea catalitică prin două procedee: măresc numărul de centri activi; introduc defecte în rețeaua cristalină a catalizatorului. Altă categorie de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
5 - 500 m2/g. Se obțin asemenea valori deoarece catalizatorii sunt compuși din particule foarte mici aglomerate sub forma unor mase poroase, străbătute de canale foarte fine. 3.2.1.3.3. Promotori și inhibitori catalitici Unele substanțe (fără activitate catalitică), introduse în proporții mici în rețelele unor catalizatori, pot mări considerabil activitatea acestora. Promotorii cresc activitatea catalitică prin două procedee: măresc numărul de centri activi; introduc defecte în rețeaua cristalină a catalizatorului. Altă categorie de substanțe - otrăvurile sau inhibitorii catalitici
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
sub forma unor mase poroase, străbătute de canale foarte fine. 3.2.1.3.3. Promotori și inhibitori catalitici Unele substanțe (fără activitate catalitică), introduse în proporții mici în rețelele unor catalizatori, pot mări considerabil activitatea acestora. Promotorii cresc activitatea catalitică prin două procedee: măresc numărul de centri activi; introduc defecte în rețeaua cristalină a catalizatorului. Altă categorie de substanțe - otrăvurile sau inhibitorii catalitici - introduse în cantități mici în mediul de reacție încetinesc sau inhibă complet reacția. Ele acționează prin chemosorbția
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
catalitică), introduse în proporții mici în rețelele unor catalizatori, pot mări considerabil activitatea acestora. Promotorii cresc activitatea catalitică prin două procedee: măresc numărul de centri activi; introduc defecte în rețeaua cristalină a catalizatorului. Altă categorie de substanțe - otrăvurile sau inhibitorii catalitici - introduse în cantități mici în mediul de reacție încetinesc sau inhibă complet reacția. Ele acționează prin chemosorbția ireversibilă la suprafața catalizatorului, blocând centrii activi. Exemplu: catalizatorii metalici sunt otrăviți de compuși ai sulfului, seleniului, azotului, fosforului, arsenului. În general, otrăvurile
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
partea caldă apar depuneri de cupru [3], ceea ce indică o dependență rH0 = f(t) invers proporțională, de felul celei din figura 1, caracteristic unui proces „autotrof“, folosind energie din exterior. După cum se știe, fenomenele redox sunt implicate într’un proces catalitic, unde prezența sistemelor redox, cum ar fi Fe2+/Fe3+ are o influență deosebită asupra reacției catodice, de reducere a oxigenului, prin reducerea și oxidarea repetată a acestui sistem redox [2]. Unele amine, utilizate ca inhibitori de adsorbție, sunt active la
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
reducătoare - (tab. 1) ([15] citat de [3]). Aceste medii conțin de regulă cloruri, bromuri sau hipocloriți, coroziunea în pitting fiind favorizată de prezența cationilor metalelor cu mai multe stări de oxidare (Fe, Cu, Hg) [14], care joacă desigur un rol catalitic. Formarea piturilor (adânciturilor) este accelerată de prelucrarea mecanică la rece a metalelor ca și de prezența unor incluziuni, microsegregații sau precipitații pe suprafața metalului [14], la nivelul cărora apare o micropilă galvanică care poate ajunge la diferențe de potențial de
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]