442 matches
-
din partea celorlalți cu privire la viața sacramentală. Diferitele celebrări penitențiale comunitare, omilii, sau misiuni populare pot contribui cu aceeași eficacitate la îndrumarea directă a acestuia către celebrarea sacramentală a reconcilierii. 1.2.2 Modalități indirecte Alături de rolul direct pe care îl are, cateheza mai poate contribui și indirect la celebrarea sacramentală a reconcilierii, ajutându-l pe adolescent și prin aprofundarea altor tematici apropiate, care nu fac referire directă la spovadă, dar care abordează viața morală, conștiința, iertarea, iubirea, etc. Adolescentul poate fi ajutat
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
poate fi mai eficace prin tehnici și ședințe de psihoterapie, sau credința că iertarea păcatelor se poate obține și altfel. Un aspect demn de menționat este acela că, odată cu perioada postconciliară, mai precis cu publicarea Enciclicii Humanae vitae, în 1968, catehezele au suferit o schimbare în conținutul lor, afișând o poziție prudentă cu privire la unele tematici în legătură cu viața și existența umană. Are loc astfel o ruptură între conținutul catehezei și sacramentul reconcilierii, evitându-se în discuțiile catehetice teme ce aprofundau datoriile față de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
că, odată cu perioada postconciliară, mai precis cu publicarea Enciclicii Humanae vitae, în 1968, catehezele au suferit o schimbare în conținutul lor, afișând o poziție prudentă cu privire la unele tematici în legătură cu viața și existența umană. Are loc astfel o ruptură între conținutul catehezei și sacramentul reconcilierii, evitându-se în discuțiile catehetice teme ce aprofundau datoriile față de Dumnezeu, morala sexuală și familială și chiar etica fiscală. Aceste aspecte au condus la formarea unor atitudini greșite din partea tinerilor penitenți: automatism în mărturisirea păcatelor, intimism psihic
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
așa fel încât tinerii să simtă că se întâlnesc și se spovedesc lui Isus cel viu și nu unei instituții, care, în viziunea lor, ar reprezenta greșit un trecut ce nu mai are nimic de oferit astăzi. Alături de viața liturgică, cateheza ocupă un loc însemnat în acțiunea Bisericii, alături de care se află și alte activități: campusurile, zile de reculegere sau de formare, misiuni sau exerciții spirituale, momente de rugăciune, celebrări penitențiale, inițiative social-caritative, etc. Toate acestea își aduc contribuția, fie în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în cadrul cărora se pot aborda diferite tematici în legătură cu reconcilierea, dar și cu viața morală a creștinului. Însă, o întâlnire catehetică, prin organizarea și caracterul său specific, poate face mai multe: clarifică și educă la o morală adecvată. 1.3.2 Catehezele Cateheza are un rol semnificativ în viața sacramentală, ajutând tânărul să aprofundeze bogăția sacramentului reconcilierii și să facă legătura între roadele acestuia și trăirea vieții sale. Acțiunea catehetică poate avea un impact atât direct, cât și indirect în pregătirea sa
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cărora se pot aborda diferite tematici în legătură cu reconcilierea, dar și cu viața morală a creștinului. Însă, o întâlnire catehetică, prin organizarea și caracterul său specific, poate face mai multe: clarifică și educă la o morală adecvată. 1.3.2 Catehezele Cateheza are un rol semnificativ în viața sacramentală, ajutând tânărul să aprofundeze bogăția sacramentului reconcilierii și să facă legătura între roadele acestuia și trăirea vieții sale. Acțiunea catehetică poate avea un impact atât direct, cât și indirect în pregătirea sa la
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
afirmând că tinerii trăiesc, „chiar dacă deseori în mod confuz, mai mult decât o disponibilitate și o deschidere, o adevărată dorință de cunoaștere a acestui «Isus numit Cristos»”. 1.4 Pregătirea adulților Recunoscând maturitatea și experiența adulților, Biserica recomandă realizarea unei cateheze continue a adulților. Aceasta a fost din totdeauna „principala formă a catehezei, deoarece - prin esența sa - se adresează unor persoane care au cele mai mari responsabilități și capacitatea de a trăi mesajul creștin în forma lui dezvoltată pe deplin”. De
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
o disponibilitate și o deschidere, o adevărată dorință de cunoaștere a acestui «Isus numit Cristos»”. 1.4 Pregătirea adulților Recunoscând maturitatea și experiența adulților, Biserica recomandă realizarea unei cateheze continue a adulților. Aceasta a fost din totdeauna „principala formă a catehezei, deoarece - prin esența sa - se adresează unor persoane care au cele mai mari responsabilități și capacitatea de a trăi mesajul creștin în forma lui dezvoltată pe deplin”. De fapt, adultul, ca fiecare ființă umană, se află într-o continuă dinamică
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
întărește. Biserica consideră necesară o atenție deosebită pe care slujitorii săi trebuie să o aibă față de cei vârstnici, tratându-i cu un real respect. Deși vârstnicii nu mai pot lua așa ușor parte la pregătiri sistematice, cu caracter catehetic, totuși, cateheza este utilă și la această vârstă, pentru că ea are rolul „de a tempera imaginea unui Dumnezeu al fricii, călăuzindu-l pe bătrân spre descoperirea unui Dumnezeu al iubirii”. Alături de aceasta, aceiași vârstnici se pot bucura de un alt fel de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
a uns pe Tine Dumnezeul Tău cu untdelemnul bucuriei mai mult decât pe părtașii Tăi” (Psalm 44, 9).Dacă Sfinții Părinți spun că harul este ca un creion, pe care dacă îlpui în mișcare, scrie<footnote Sfântul Chiril al Ierusalimului, Cateheza I, 3, PG, vol. 33, col. 373; „După cumcondeiul s-au săgeata are nevoie de cineva care să lucreze cu ele, tot astfel șiharul are trebuință de credincioși”, loc. cit., trad. D. Fecioru, Catehezele, vol. I,București, 1943, p. 60
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
scrie<footnote Sfântul Chiril al Ierusalimului, Cateheza I, 3, PG, vol. 33, col. 373; „După cumcondeiul s-au săgeata are nevoie de cineva care să lucreze cu ele, tot astfel șiharul are trebuință de credincioși”, loc. cit., trad. D. Fecioru, Catehezele, vol. I,București, 1943, p. 60. footnote>, astfel această punere în mișcare este rugăciunea. Însă, ca și în Hristos, Duhul, din plinătatea inimii, mână lalucrare, face trimiși pe primitorii Săi, dacă voința gnomică nu înăbușă această „mânare” (Romani 8, 14
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
ieșire la pășunea darurilor Sale (Ioan 10, 9).În teologia patristică Învierea este, deci, mai de seamă decâtNașterea Mântuitorului: „Bobul de grâu de nu va muri, rămânesingur” (Ioan 12, 24). De aceea, după „dogmele pioase”<footnote Sfântul Chiril al Ierusalimului, Cateheze IV, 2, P.G., 33, col. 456. footnote> ale Sinodului I Ecumenic, Sfinții Părinți au așezat sărbătoarea „Înălțării Sfintei Cruci” spre pomenirea Patimilor sfințitoare ale Mântuitorului,așa cum sunt pomenite îndeosebi în Sfânta Liturghie Ortodoxă, căciprin ele a fost sfințit Numele lui
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
și apără in trarea în lumea Sfintelor Taine ale Bisericii ca naștere, creștere și desăvârșire în Hristos prin Duhul Sfânt. Părinții Bisericii: DionisieAreopagitul în opera sa despre Ierarhia bisericească, Sfântul Maxim Mărturisitorul în Mistagogia sa, Sfântul Simeon Noul Teolog în Catehezele sau și mai ales Nicolae Cabasila în lucrarea sa Despre viața `n Hristos, îl descriu ca pe o poartă de intrare și de rămânere în Hristos.Afirmarea credinței prin Simbol nu este doar un act intelectual,ci presupune întreaga angajare
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
este chemată să sfințească toată creația devenită părtașă la Botezul său. Lucrarea Sfân tului Duh în Biserică este cea de a ține mereu viu pe Hristos și de aface pe fiecare să guste Slava Sa ca Domn.Mărturisirea credinței și cateheza sunt chemate să țină mereu„viu și lucrător” cuvântul lui Dumnezeu, sfințit prin Hristos.Când era vorba de botezul adulților, aceștia rosteau personal laBotez Simbolul de credință după o pregătire corespunzătoare, darodată cu generalizarea botezului copiilor, mărturisirea de credințăa fost
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
sau indica științific modul în care creează produsul său, ci el ca natură prescrie reguli [...]; 4. Prin geniu natura nu prescrie reguli științei, ci artei, și doar în măsura în care aceasta este artă frumoasă" (Immanuel Kant, Critica facultății de judecare, § 46). 43 Cateheza Sfintei Scripturi ne arată că Dumnezeu s-a revelat oamenilor pe cale naturală și supranaturală. Revelația supranaturală a fost transmisă prin două căi: Sfânta Scriptură și Sfânta Tradiție. Ceea ce unește aceste căi este Dumnezu având forme de exprimare diferite, una în
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
imagini, Sfântul Simeon vrea să arate că, cunoașterea manifestărilor Sfântului Duh constituie un proces dinamic și infinit, întrucât taina dumnezeirii Sfântului Duh sporește mereu neputând niciodată să fie cuprinsă până la capăt<footnote Pr. Drd. Ilie Moldovan, „Teologia Sfântului Duh, după Catehezele Sfântului Simeon Noul Teolog”, Studii Teologice, Anul XVIII (1967), Nr. 7-8, p. 420. footnote>. Deși prezența luminii este exprimată de Sfântul Simeon printr-o serie de imagini sau reprezentări cum ar fi soarele, luna, steaua, stâlpul de foc, funia luminoasă
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
apărut lui Simeon chiar de la prima viziune pe care a avut-o: Și stând în apropierea acelei lumini i s-a arătat în chip uimitor bătrânul acela sfânt și deopotrivă cu îngerii, care îi dăduse porunca și cartea<footnote Idem, Cateheze, Scrieri II, Traducere de Ioan I. Ică jr., Editura Deisis, Sibiu, 1999, p. 242. footnote>. În timpul acestui moment capital, în sfințenia sa ascunsă, dar văzută de Dumnezeu și de îngeri, bătrânul îndrumător servea de icoană (imagine) a lui Hristos, mai
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
harului, sunt reflectori-introducători mai degrabă decât mijlocitori, putând totuși să pară, din cauza exceselor devoțiunii sensibile, ca interceptori<footnote Sf. Vasile cel Mare apud Henri Bergeron, op. cit., p. 29. footnote>. Prima experiență a vederii luminii este descrisă de Sfântul Simeon în Cateheza 22, unde apare sub numele tânărului Gheorghe, povestirea făcându-se la persoana a III-a: Așadar, stând el în picioare într-o zi și spunând mai mult cu mintea decât cu gura: «Dumnezeule, milostivește-mă pe mine păcătosul!» (Luca 18
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
uitând toată lumea, a ajuns plin de lacrimi și de bucurie și de veselie negrăită. Apoi mintea lui s-a înălțat la cer și a văzut altă lumină mai limpede decât cea care era aproape de el<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, Cateheze, p. 242. footnote>. În Imnul 18, Sfântul Simeon își arată gratitudinea față de părintele său duhovnicesc pentru că l-a îndrumat să descopere negrăite bucurii duhovnicești, și vorbește despre el ca despre un sfânt: Cine m-a călăuzit trăgându-mă spre aceste
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
iubirea și credința față de sfântul bătrân, din pricina căruia după trecerea atâtor ani Dumnezeu Cel iubitor de oameni milostivindu-Se de mine prin rugăciunile aceluia m-a izbăvit iarăși din multa rătăcire și m-a scos din adâncul răutăților<footnote Idem, Cateheze, p. 248. footnote>. Ajutorul oferit de părintele duhovnicesc nu face de prisos treptele ascetice pe care trebuie să le parcurgă novicele pentru a ajunge la desăvârșire, ci acesta este conștientizat de părintele său că trebuie să înceapă procesul despătimirii și
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
care așteaptă scânteia dumnezeiască pentru a primi lumina. Odată primită, mintea este aprinsă de lumina harului dumnezeiesc care o învăluie. Omul se unește duhovnicește și trupește cu Dumnezeu și astfel se face prin har un dumnezeu prin înfiere<footnote Idem, Cateheze, p. 186. footnote>. Lumina este semnul curăției, pocăinței și al lacrimilor, căci acolo unde este abundență de lacrimi însoțită de adevărata cunoaștere, acolo este și strălucirea luminii divine: O, lacrimi, care țâșniți din luminarea dumnezeiască, care deschideți însuși cerul și-
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
ceruri și până în inima mea. Toate celelalte le-am văzut ca întrun întuneric adânc, iar în mijloc un stâlp luminos (Ieș., 13, 21) care tăia tot văzduhul ajungând din ceruri până la mine, ticălosul<footnote Ibidem, 25, p. 160. footnote>. În Cateheza 35, Sfântul Simeon vorbește despre lumina dumnezeiască ce se manifestă ca o căldură divină, altădată ca o rază, ce se transformă în fulger dumnezeiesc. Această lumină nu este nici inteligibilă, nici sensibilă, dar îl pătrunde pe om în întregime și
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
în aceeași măsură cu copiii pe care trebuie să îi îndrumi permanent<footnote Henri Bergeron, op. cit., p. 28 și 30. footnote>. De asemenea, prin pocăință și paza poruncilor, sufletul trece de la moarte la viață și de la întuneric la lumină. În cateheza 23, Sfântul Simeon descrie durerea lăuntrică cauzată de păcat și lupta sufletului celui ce se pocăiește. Atunci când conștientizează rănile pe care le provoacă păcatul în sufletul său, omul se pocăiește, iar durerea și întunericul provocate de păcat sunt înlăturate prin
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
care scoate din întuneric și duce la lumină. Deci cel ce nu intră în lumină (Ioan 3, 20), n-a trecut frumos prin ușa pocăinței; căci dacă ar fi trecut, ar fi fost în lumină<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, Cateheze, p. 296. footnote>. Trecerea prin ușa pocăinței se face prin împlinirea poruncilor divine care aduc ordine acolo unde a fost dezbinare, bucurie acolo unde a tronat tristețea, pace în locul tulburării și sfâșierii lăuntrice, și lumină în locul întunericului: prin credință tare
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
în trupul sfinților, chiar dacă în el nu mai este sufletul, se află o putere datorită faptului că sufletul lor drept a locuit atâția ani în trup și trupul a fost vreme îndelungată slujitor al sufletului<footnote Sf. Chiril al Ierusalimului, Cateheza XVIII, 16, P.G., XXXIII, 1036B-1037A. footnote>. Fiecare credincios renăscut la o viață nouă are posibilitatea, prin colaborare cu harul să ajungă încă din viața aceasta, prin rugăciune, despătimire și lucrarea virtuților, la vederea luminii dumnezeiești. Îndumnezeirea prin har poate fi
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]