674 matches
-
pe seama Sacerdoților a fost una dintre primele cauze ale dezordinii care i se înfățișa; atunci s-a gîndit în sfîrșit să întemeieze seminariile. 34. Seminariile au fost înființate pentru depășirea lipsei totale de educație din rîndul Clerului, la fel cum catehismul a fost înțeles ca un remediu la lipsa totală de instruire în rîndul populației. Dacă ar fi existat curajul (și nu erau speranțe prea mari că ar fi existat) să se întoarcă la stilul străvechi, în care Episcopul personal își
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
cinque piaghe della Santa Chiesa, p. 42. Ca exemple tipice de tratate teologice "fără elocvență și fără metodă." Rosmini amintește lucrările despre har ale lui Tournély și Cazzaniga. În paralel cu criza vechii învățături pastorale, apar, după părerea lui Rosmini, catehismul și seminariile, unul pentru a remedia "neinstruirea poporului", celelalte pentru a preîntîmpina "lipsa de educație a clerului" (p. 33); Rosmini consideră că acestea sînt instrumente inevitabile, dar denunță toate lipsurile, făcînd referiri specifice la exemplele care se găseau înaintea ochilor
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
lucrării acela de a decela procesul de construire și reconstruire discursivă a memoriei istorice românești este urmărit prin analiza discursivă a unei colecții de aproximativ o sută de cărți școlare, incluzând manuale de istorie a românilor, abecedare, cărți de citire, catehisme și manuale de educație și cultură civică, publicate în ultimele două secole de existență istorică românească. Asumpția de fundal care stă la baza abordării consistă în ideea că școala a fost instituția socială principală în diseminarea concepției despre trecut prelucrate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în cel al evoluției cărții școlare, anul 1850 poate fi luat ca un reper temporal care marchează un prim moment de cumpănă al literaturii didactice românești. Înainte de 1850, instrumentele pedagogice utilizate în școlile primare au fost bucoavna, ceaslovul, octoihul și catehismul, ceea ce a conferit învățământului un caracter aproape exclusiv religios (Ianoș, 2010, p. 213). Ulterior acestui moment, se resimte din ce în ce mai puternic un curent de laicizare graduală a literaturii didactice, prin substituirea bucoavnelor, prin excelență religioase, de către abecedare, cărți de citire și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
public. Drept urmare, religia este reîntronată pe locul de cinste în curricula școlară. Articolul 6 al legii stipula: Principem isthic, sicut vbique, locum tenet Doctrina Christiana "Aici, ca pretutindeni, locul principal îl deține doctrina creștină" (Pascu et al., 1983, p. 241). Catehismul religios acaparează din nou centrul de greutate în literatura didactică. Latina este reinstalată ca limbă oficială de predare în gimnazii și licee, în timp ce în școlile elementare continua să fie utilizată limba maternă. Câteva concluzii preliminare trebuie desprinse în acest punct
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
la clasa a II-a se introducea scrierea dictando, cititul "slobod" din cărți, cele patru operațiuni aritmetice, precum și o gramatică elementară a limbii române ce cuprindea exerciții de declinări și conjugări ale verbelor; în clasa a III-a era introdus catehismul legii ortodoxe, alături de elemente de gramatică românească, de geografie și de aritmetică practică. Clasa a IV-a avea prevăzut în pachetul disciplinelor predate începuturi de geometrie și mecanică practică, completate de gramatică, desen liniar și cântarea religioasă. Lecțiile aveau un
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lungul căruia a fost reeditată succesiv de nu mai puțin de 28 de ori, între ediția princeps din 1834 și ultima reeditare din 1889 (Murgescu, 1999, p. 40). Conținutul său ortodox politic este reflectat și de faptul că manualul de catehism a continuat să fie amplu utilizat în Țara Românească mult după ce autorul ei a fost silit de împrejurări să abandoneze catedra pe care o deținea la Colegiul Sf. Sava. Alcătuit ca un index al obligațiilor omului în tripla sa ipostază
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Țara Românească mult după ce autorul ei a fost silit de împrejurări să abandoneze catedra pe care o deținea la Colegiul Sf. Sava. Alcătuit ca un index al obligațiilor omului în tripla sa ipostază de creștin, agent moral și mădular social, Catehismul clasifică datoriile omului în trei mari categorii fundamentale: a) către Dumnezeu; b) către sine (Aaron menționează cinci obligații: pentru corpul sau trupul și sănătatea sa; pentru sufletul său; pentru avere; pentru onoare; și pentru netulburarea vieții); c) către ceilalți oameni
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pentru Stăpânire ca s-o ție în pace și liniște ca să poată face pe supuși fericiți" (p. 91). Se înțelege de ce "Stăpânirea" s-a asigurat ca această carte didactică să fie retipărită de 28 de ori! Exponent al pedagogiei supunerii, Catehismul lui Aaron, departe de conținutul contestatar al ordinii existente atât de manifest al lucrării Patria, patriotul și patriotismul, este o armă didactică de supunere în masă față de stăpânire pe cale educațională. Catehismul supunerii sociale se încheie prin detalierea datoriile fiecărui om
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
retipărită de 28 de ori! Exponent al pedagogiei supunerii, Catehismul lui Aaron, departe de conținutul contestatar al ordinii existente atât de manifest al lucrării Patria, patriotul și patriotismul, este o armă didactică de supunere în masă față de stăpânire pe cale educațională. Catehismul supunerii sociale se încheie prin detalierea datoriile fiecărui om către patria sa, aceasta din urmă fiind definită drept "locul sau țara aceea unde cineva s-a născut, unde trăiește, unde își are averea și unde își petrece viața" (pp. 97-98
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a fi un supus obedient, creștin devotat religiei patriei și cetățean plătitor bucuros al birurilor, respectuos față de legile civile și dispus să își sacrifice însăși propria viață pe altarul patriei pe care o adulează. Cam în același timp în care catehismul omului creștin, moral și patriot al lui Aaron dobândea statutul de lucrare canonică în literatura didactică, în Transilvania, Curtea de la Viena își continua demersul de promovare a unui patriotism civic paternalist ca parte a programului statal de consolidare a imperiului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Patriotismul este definit în termenii unui civism al cărui virtute principală este loialitatea față de dinastie. Se pot observa puternice similarități punctuale între obligațiile față de Imperator detaliate de Carte de cetire seaé Legendariu românesc și îndatoririle patriotice față de Stăpânire listate de Catehismul lui Aaron Florian. Ambele materiale didactice, puternic îmbibate de ceea ce în psihologia socială se numește status quo bias, îndeplinesc rolul unor instrumente ideologice de consolidare a relațiilor de putere între supuși și stăpânire prin promovarea de către autoritățile statale a unui
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
valențe naționaliste. 3.1.4. Memorii colective: gestiuni separate ale trecutului Concepția prevalentă despre patriotismul de factură civică fundamentat pe morala religioasă, propovăduind o pedagogie a supunerii față de stăpânire, a putut fi abstrasă din conținutul abecedarelor, cărților de citire și catehismelor prin intermediul cărora copiii luau contact pentru prima oară cu universul scrisului. Departe de a fi simple transmițătoare inocente din punct de vedere ideologic de cunoaștințe tehnice, aceste cărți școlare își asumau la modul explicit și declarat deschis sarcina de educație
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
analfabeți funcționali, lovindu-se de problema hermeneutică a înțelegerii textului pe care reușeau cumva să îl bolborosească. Sârguincioșii care, îndeletnicindu-se cu învățarea latinei, se înzestrau până la absolvirea școlii primare cu pasaje învățate pe de rost de prin scripturi și catehisme, reușeau să își impresioneze părinții analfabeți cu "răpăiala lor în latină ca un fonograf, fără să înțeleagă un cuvânt din ce spuneau" (ibidem). Acestea fiind condițiile generale cu care se confrunta învățământul francez în perioada celui de-al Doilea Imperiu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
curricular sunt sesizabile motificări importante. Pentru interesele noastre, cea mai notabilă schimbare a constat în introducerea istoriei țării ca materie obligatorie de studiu în învățământul primar obligatoriu. Legea stipulează următoarele obiecte de studiu ca având caracter obligatoriu: citirea și scriere, catehismul, noțiuni de igienă, de gramatică, de geografie, de istoria țării, de dreptul legislativ al țării, cele patru operații aritmetice, sistemul legal al măsurilor și greutăților (art. 32). Istoria Principatelor Române va fi studiată în clasa a III-a. În ciclurile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
vai, drojdiile s-au coborît la fund..." (Goga, 1927, p. 170). Anticipând ceea ce legionarismul a transformat într-un adevărat cult al morții, poetul din Rășinari care va ajunge prim-ministru în guvernul Goga-Cuza a fost unul din principalii creatori ai "catehismului datoriilor noastre" naționale, în care imperativul moral consta în a face "din hetacombele noastre piedestalul gloriilor de mâine" (Goga, 1927, p. 26). Principiul forță din care s-au împărtășit toate formulele de extremă dreapta a fost "ideia națională", care, desfăcându
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
prea individualist, raționalist și impersonal. Între aceste extreme, ortodoxia singură este "ritmul în care se regăsește însăși suflarea cea mai autentică a vieții totale" (p. 66). Direcționându-și raționamentul pe calea polemicii cu doctrina românismului propusă de C. Rădulescu-Motru (1936) drept "catehismul noii spiritualități" românești evacuată de ortodoxie, Stăniloae protestează vehement subliniind centralitatea ortodoxiei ca polul spiritual al românismului: "o conviețuire de două mii de ani ne dă dreptul la o convingere aproape aprioristă că sufletul românesc a fost frământat și răscopt în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
protocronism românesc. București: Editura Eminescu. Petriceĭcu-Hasdeu, P. (1887-1898). Etymologicum Magnum Romaniæ. Dicționarul limbei istorice și poporane a Românilor. Bucuresci: Stabilimentul Grafic Socec & Teclu. Petriceĭcu-Hasdeu, P. (1894). Basarabii. Cine? De unde? De când? Bucuresci: Stabilimentul Grafic I. V. Socecŭ. Rădulescu-Motru, C. (1936). Românismul. Catehismul unei noi spiritualități. București: Fundaţia pentru literatură şi artă "Regele Carol II". Rădulescu-Motru, C. (1937). Psihologia poporului român. Revista de filosofie, 22(2), 133-147. Roller, M. (1951). Probleme de istorie. Contribuții la lupta pentru
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
atitudinea pe care o adoptă orice conservator față de noutatea radicală, pe care o respinge, preferând schimbarea atunci când ea survine ca o necesitate de adecvare a individului sau societății la acele situații particulare problematice. Deși nu deține un cuprins programatic, un "catehism", conservatorismul poate fi recunoscut acolo unde raționalitatea se manifestă nu prin aplicarea unor soluții abstracte, care nu au legătură cu realitatea, umană sau socială, ci prin cântărirea eficientă și empirică a posibilităților de acțiune, astfel încât, în final, să fie posibilă
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
aprobată Mărturisirea ortodoxă a lui Petru Movilă, ca operă dogmatică normativă a Bisericii Orientale. Aflat la Târgoviște în 1644 sau 1645, într-o misiune de conciliere între Vasile Lupu și Matei Basarab, V. a cunoscut la Udriște Năsturel, deloc întâmplător, catehismul calvin apărut în 1640 la Prisac, lângă Alba Iulia. În apărarea ortodoxiei românești, amenințată de ofensiva Reformei în special în Transilvania, V. convoacă la Iași, în 1645, un sinod cu ierarhi din Moldova și Țara Românească. Dă o ripostă propagandei
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
slavonă de Eustratie Logofătul, la care a colaborat și mitropolitul, ce o îngrijește și o prefațează. Cartea, răspândită și în Transilvania, limpezea chestiuni canonice ale Bisericii Ortodoxe, nesocotite de reformați. O replică propriu-zisă dată doctrinei calvine - în chestiunile exemplificate în catehismul de la Prisac, „cărțulia” cea „plină de otravă și moarte sufletească”, cum afirma mitropolitul - este Cartea carea să cheamă Răspunsul împotriva Catihismusului calvinesc, tipărită în 1645, se pare la Mănăstirea Dealu. Scrierea oferă o argumentație logică și documentată, bazată pe citate
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
Varlaam al Moldovei, București, 1940; Călinescu, Ist. lit. (1941), 15, Ist. lit. (1982), 13; Cartojan, Ist. lit. (1996), 191-201; Florea Mureșanu, Cazania lui Varlaam (1643-1943). Prezentare în imagini, Cluj, 1944; N. I. Chițescu, Trei sute de ani de la Răspunsul lui Varlaam la catehismul calvinesc. 1645-1945, BOR, 1945, 11-12; Ciobanu, Ist. lit. (1989), 173-179; Leca Morariu, Cazania lui Varlaam, Râmnicu Vâlcea, 1945; Al. Rosetti, Varlaam, „Cum vorbim”, 1949, 8; Victor Vlăduceanu, Mitropolitul Varlaam al Moldovei, MB, 1957, 10-12; 300 de ani de la moartea mitropolitului
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
poate Însă apela pentru a Însufleți această lume a comunităților sătești, cunoscută Îndeobște drept „lumea care tace” pentru istoric? Avem la Îndemână, În primul rând, elementele culturale care intră În lumea satului: literatura religioasă, În special cea omiletică, apoi bucvariile, catehismele și manualele destinate Învățământului elementar, urmate de calendare și de cărțile populare, de „Învățătură” sau de „Înțelepciune”. Ne stau apoi la dispoziție intervențiile oficialităților laice sau ecleziastice În mediul comunității tradiționale, reglementările care se expediază În mod expres În direcția
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
greco-catolică ale cărei precepte, difuzate săptămânal din amvon, marcau adânc mentalul popular, fidelitatea reprezenta nota definitorie a dragostei dintre bărbat și femeie, concepută Între frontierele unei stricte monogamii. „Să nu râvnești la muiearea de-aproapelui tău” - suna, În formularea din Catehismul lui Șincai XE "Șincai" (1783), binecunoscuta poruncă a noua. În plus, marcată de ideea păcatului originar, morala creștină concepea dragostea fizică, terestră, ca o relație vinovată, susceptibilă de a fi substituită printr-o spiritualizare ascetică, nu tocmai depărtată de ceea ce
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
lui Ioan Maniu cu Simeon Bărnuțiu. 1851-1864, Tipografia Seminarului, Blaj, 1929. Szamosközy, István, Erdély története. 1598-1599, 1603 șIstoria Ardealului. 1598-1599, 1603ț, Európa Könyvkiadó, Budapesta, 1981. Szilágyi, Ferenc, A Hóra-világ Erdélyben șLumea lui Horea În Ardealț, Athenaeum-Nyomda, Pesta, 1871. Șincai, Gheorghe, Catehismul cel mare cu Întrebări și răspunsuri, Tipografia Seminarului, Blaj, 1783. Șincai, Gheorghe, Opere. I. Hronica românilor, tom. I, ediție Îngrijită de Florea Fugariu, Editura pentru Literatură, București, 1967. Șotropa, Virgil, „Pățaniile Batalionului I năsăudean În 1848-1849”, În Arhiva Someșană, 1930-1931
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]