13,240 matches
-
laică. Știu că mulți din înțelepții lumii acesteia vor întîmpină ideea noastră cu un zîmbet, clătinînd din cap; însă noi ne-o apărăm și afirmăm încă o dată că în Europa nu există o problemă mai greu de rezolvat că problema catolică; și că nu este, si nu va fi nici de acum încolo în Europa vreo dificultate politică și "socială" căreia să nu i se asocieze problemă catolicismului român. Într-un cuvînt, pentru Europa nu-i nimic mai dificil decît rezolvarea
Diviziile Vaticanului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17789_a_19114]
-
a necesităților laice ale țării, - intrarea în NATO. Nu vreau să cobesc. Sau să pun răul înainte, dar vom plăti destul de scump, în viitor, aceasta superficialitate și confundare a planurilor, atît de diferite. Au fost și popoare, - nu numai religia catolică - de ieri și de azi - care s-au ridicat curajoase înaintea intențiilor de tot felul rostind acel dramatic "non possumus"... Dumnezeu să mă ierte, dar asta s-a întîmplat uneori și în politica; și poate că peste o jumătate de
Diviziile Vaticanului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17789_a_19114]
-
n-ar fi romano-catolicism, dacă ar ceda ceva din puterea să ce se voiește eternă și universală mai ales asupra lumii pămîntești. Un interes atît de mic că al românilor, asta e că nu se poate pune cu organizarea credinței catolice și romane, păstrînd în ea spiritul constructor al celui mai bine clădit imperiu din istorie... Ce va fi cînd Alexei al doilea, sau viitorul patriarh rus, sau cel grec, la fel de intratabil, și avînd, si rușii și grecii, nu numai că
Diviziile Vaticanului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17789_a_19114]
-
urmează o cale pe care eu nu o aprob. Conform constituției statului meu, acest lucru este exclus, pentru ca in Prusia legile și toate măsurile guvernamentale trebuie să fie promulgate de mine. Spre marea mea mîhnire, o parte din supușii mei catolici au constituit deja, de doi ani, un partid politic care, prin tertipuri ostile guvernului, încearcă să turbure pacea religioasă existența în Prusia de la începutul începuturilor. Din păcate, prelații catolici nu numai că au aprobat această mișcare, dar, aderînd la ea
Scrisoarea Împăratului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17805_a_19130]
-
de mine. Spre marea mea mîhnire, o parte din supușii mei catolici au constituit deja, de doi ani, un partid politic care, prin tertipuri ostile guvernului, încearcă să turbure pacea religioasă existența în Prusia de la începutul începuturilor. Din păcate, prelații catolici nu numai că au aprobat această mișcare, dar, aderînd la ea, se împotrivesc fățiș legilor. Nu e treaba mea să caut motivele care i-au determinat pe clericii unei confesiuni creștine să-i ajute pe vrăjmașii oricărei ordini politice, cu
Scrisoarea Împăratului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17805_a_19130]
-
lui Dumnezeu dată oamenilor. Din păcate, multe fete bisericești din Prusia, care se supun Înalt Prea Sfinției Voastre, neagă această porunca a creștinismului și obligă guvernul meu, care-și are sprijinul în majoritatea imensă a credincioșilor mei supuși, de confesiune catolică și evanghelista, să recurgă, pentru respectarea legilor statului, la măsuri specifice puterii laice. Aș vrea să sper că Înalt Prea Sfinția Voastră, după ce vă veți fi edificat asupra situației reale, nu veți pregeta să faceți uz de autoritatea dumneavoastră pentru
Scrisoarea Împăratului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17805_a_19130]
-
extrem de dure, nu sînt în stare să înțeleg în ce constă ele. Pe de altă parte, sînt informat că Maiestatea Voastră nu aprobați modul în care acționează guvernul dumneavoastră și nici severitatea măsurilor pe care acesta le ia împotriva credinței catolice. Dacă într-adevăr Maiestatea Voastră nu este de acord cu toate acestea (iar scrisorile dumneavoastră precedente îmi demonstrează că nu sînteți de acord cu ceea ce se petrece acum), repet, daca Maiestatea Voastră nu aprobă faptul că guvernul dumneavoastră continuă să
Scrisoarea Papei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17836_a_19161]
-
Această organziație, care a dăinuit între anii 1946-48, opunîndu-se sovietizării României, a fost alcătuită din Vladimir Streinu, Șerban Cioculescu, Constant Tonegaru, Iordan Chimet, Teohar Mihadaș, Dinu Pillat, Gheorghe și Lucia Fratostițeanu și subsemnatul. De asemenea Marie-Alype Barral, secretar al Nunțiaturii catolice din București, traducător al lui Eminescu în franțuzește, care a sugerat, de altfel, ca asociația să poarte numele poetului. Ne-am propus să inițiem o acțiune de rezistență morală față de activitatea de comunizare forțată a țării și, totodată, să găsim
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
reminiscențe medievale în biserică, de pildă celibatul preoților sau interzicerea întreruperilor de sarcină. E ridicol să-i mai ameninți pe săraci cu diavolul, azi nu mai crede nimeni în el. Dar sataniștii? Formulă nefilosofică. Protestanții cred în "ridicarea la ceruri", catolicii au în plus și "învirea cărnii" și viața veșnică. Un elev se întreba: Care carne las eu să învie, cea cu păcate de la 20 de ani sau cea fără de păcate de la 80? Îmi vine în minte o întâmplare hazlie. Tatăl
Gion Deplazes: Romanșa îmi venea din stomac by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17236_a_18561]
-
cu rugăciunile. Pe unele cabine scria că poți să te spovedești în engleză, în franceză, în germană, în ce vrei. Nu știu de ce V. o alesese tocmai pe aceea pe care scria , care era pe spaniolă, spaniolii fiind cei mai catolici (și mai inchizitoriali). Alături, la cîțiva pași doar, era o cabină în italiană pe care scria, evident, Penitenziario, cu z, altă poveste. Virgil mă obliga să vorbesc spaniola; îi atrăsesem atenția, că nu mă descurcam, dar el voia la spanioli
Penitenciario by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17307_a_18632]
-
ușor capul drept încuviințare cu mîinile împreunate. În loc de dracu să-i pieptene, tradusesem pronia divină, așa îmi venise, pe urmă V. se aruncă într-o filipică împotriva capitalismului ca inamic al evlaviei și bunătății creștine ortodoxe mai ales comparînd biserica catolică, Vaticanul și Sfîntul Scaun cu,... și rostise un nume, pe care nu-l deslușisem, cred că era ceva pe grecește, un epitet bizantin, sau o frîntură de text religios. Preotul făcu deasupra lui semnul binecuvîntării, ce poate fi și al
Penitenciario by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17307_a_18632]
-
realitate nelipsită de altfel pe tot parcursul cărții; a doua, Recursul etic, privește mai degrabă relația bisericii cu credincioșii de azi și rolul ei în ansamblul evenimentelor actuale; în capitolul Vaticana sînt discutate experiența diplomatică a autorului, vizita papei, modelul catolic de implicare în viața publică; partea a patra, Nume proprii, conține portrete ale unor personalități importante în biografia autorului și nu numai, iar ultimul capitol, Fărîme antropologice, reunește o serie de eseuri cu subiecte diverse. N-am să încep cu
Urbanitatea credinței by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17297_a_18622]
-
Marea Neagră, o pledoarie subiacentă pentru centralitatea geografică, dar mai ales un festin cultural în jurul fascinantei tradiții a cartografiei. Mesajul teologic general al eseurilor din prima parte a cărții este acela al iertării și al împăcării, iar ortodoxismul călător pe meleaguri catolice e discret și nicidecum afișat. Postmodernitatea stimulantă îmbracă smerenia cristică profundă în hainele unui discurs eficient, orientat spre actualitate, demonstrînd că se poate și altfel, și împăcînd cititorul sceptic cu o religiozitate repudiată cîndva din considerente estetice. Teodor Baconsky, Ispita
Urbanitatea credinței by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17297_a_18622]
-
desfășurare... * * * Să ciocnim paharul cu șampanie ascultînd orologiul ce numără ultimele secunde ale mileniului unu; (cînd, domnule, nu s-a întîmplat nimic!) și să ascultăm un moment vuetul, presupus, al începutului de cataclism, abătîndu-se peste tot, numai peste noi, creștinii, catolici, ortodocși, protestanți, reformați,... trecîndu-ne în revistă păcatele. Iar dacă scăpăm și de astădată, să ne înclinăm înaintea Voinței universale; și dorind ca, în anul 5000, - după cei trei mii de ani pe care știința îi socotește de aici înainte pînă
Nedemni de un potop by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17416_a_18741]
-
Ekhartdt, von Balthasar, Sf. Augustin, Francisc de Assir, Dionisie Areopagitul, Rudolf Otto, Karl Barth, Origene, Vasile cel Mare, Sfîntul Ioan al Crucii, Toma de Acquino, Maritain, Berdiaev, pînă la misticii evrei din vechime ajungînd la, să spunem, Martin Buber. Este catolic practicant, considerîndu-se ceea ce numește a fi "un ales"; adică un om care crede profund în adevărurile revelate. De aceea toate lecturile sale aveau o apăsata dimensiune comparată. Ce profesor extraordinar de filosofie, să repet și eu după d-na Marta
Un jurnal tulburător by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17934_a_19259]
-
Vladimir Streinu vizitat și la slujba să de paznic la o stranie bibliotecă din parcul Herăstrău, Șerban Cioculescu care la fiecare întîlnire îl numea pe Blaga "mistagogul de la Cluj", Mihai și Mariana Sora, Constantin (aici Costăchel) Toiu, grupul de tineri catolici care se întîlneau la biserică Saint Vincent de Paul (în care se relevă latinistul Hîncu), Pericle Martinescu, Pavel Chihaia și încă destui alții. Un loc special ocupă, în însemnările din jurnal, gruparea numită a uraniștilor (homosexualii) "printre care Negoitescu (incontestabil
Un jurnal tulburător by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17934_a_19259]
-
voracitate. Modificarea lui Renan este narata de Olender că într-un adevărat Bildungsroman și tocmai de aceea ea e exemplara. Catolic că formație spirituală, ebraist că formație intelectuală, Renan suferă două convertiri radicale sub influența ideilor vremii: despărțirea de Biserică catolică și specularea valoroaselor sale cunoștințe despre semiți și ebraică, inițial pentru a stabili o serie de teorii despre "rase" lingvistice, legătura dintre limba și religie, dintre civilizație și profilul lingvistic al unui neam, teorii relativ generale și cumva chiar favorabile
Ce limbă vorbeau Adam si Eva? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17993_a_19318]
-
-ul răspunde cel mai bine cerințelor societății moderne: pragmatism și rapiditate. Cu atat mai dificil pentru un poet să se exprime și să ajungă la cititor. În România lucrurile stau ușor altfel. Școlile (?) noastre de haiku, tanka, renga sunt mai catolice decât Papă sau, mai bine zis, măi ortodoxe decât... cine vreți dumneavoastră. "Maeștrii" lor sunt, în majoritatea cazurilor, opaci și limitați la câteva tehnici poetice. Poezia, pentru ei se măsoară cu șublerul, iar tehnică poetica și numărarea silabelor dintr-un
Mai nimic despre "lirica niponă" by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/18004_a_19329]
-
asupra elementului religios - în cazul Cehiei, el mi se pare minim: care e, în fond, religia cehilor?! -, deși în cazul Poloniei e determinant. (Cu toate acestea, nu mă pot împiedica să visez la ceea ce-ar fi însemnat o Românie catolică - pentru care existau toate elementele, inclusiv latinitatea noastră frenetica, precum și faptul că, până pe la 1500, lupta catolicism vs. ortodoxism, mai ales in Valahia, nu era tranșată). Nici asupra celui economic, pentru că oricât ne-am iluziona, nici una din aceste țări nu
Medalia N.A.T.O., clasa a II-a by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18034_a_19359]
-
prin Ceylon, căutînd locurile de interes religios. de aici, prin junglă, a ajuns în India, după ce a întreprins un pelerinaj la Romeshvaram, tot atît de sacru că Benaresul, dar neștiut călătorilor europeni. Ajuns în Madras, vizitează o mînăstire de călugărițe catolice și, apoi, încearcă să surprindă fizionomia orașului ciudat. Aici, in India sudică, noaptea, observă naratorul, nu seamănă cu a Dobrogei sau a Italiei. Peste tot, aici, se strecoară, inevitabil, întrebări și reculegeri neobișnuite. S-ar putea încerca întrebări și clasificație
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
pe lângă casa lor) sugerează că în Bombay corpul fizic se destramă, își pierde normalitatea, se deconstruieste. Același lucru este valabil și pentru naționalitatea lui Moraes, resimțită că o naționalitate infirmă, incompletă, dureroasă. Născut dintr-un tata evreu și o mamă catolică, nu-și poate gândi condiția decât în termeni ludici, creând din cele două cuvinte, "evreu" și "catolică", alte două noi, "evrolic" și "catreu" (în engleză "jewholic" și "cathjew"): "Eram amândouă și nici una; un anonim evrolic, o nulitate catreu, un ghiveci
ORASUL PALIMPSEST by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/18077_a_19402]
-
lucru este valabil și pentru naționalitatea lui Moraes, resimțită că o naționalitate infirmă, incompletă, dureroasă. Născut dintr-un tata evreu și o mamă catolică, nu-și poate gândi condiția decât în termeni ludici, creând din cele două cuvinte, "evreu" și "catolică", alte două noi, "evrolic" și "catreu" (în engleză "jewholic" și "cathjew"): "Eram amândouă și nici una; un anonim evrolic, o nulitate catreu, un ghiveci, o potaie corcita. Eram - care e cuvântul ce se folosește azi? - atomizat. Da, domnilor: un adevărat amestec
ORASUL PALIMPSEST by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/18077_a_19402]
-
că nu Ceaușescu a creat regimul, ci regimul l-a creat pe Ceaușescu. Timp de cîteva luni am cutreierat orașele Italiei, chemat de asociații culturale, școli, universități, să explic fenomenul revoluției românești. Am publicat o serie de articole în cotidianul catolic "Avvenire", combătînd ideea lansată de denigratori, precum că revoluția n-ar fi fost decît o farsă sinistra. Le-am replicat că dacă ei consideră moartea atîtor tineri uciși de gloanțe, o farsă, atunci și rezistența partizanilor italieni antifasciști a fost
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
comunicate, demersurile Genevièvei Fondane pe lînga Crucea Roșie și alte organisme internaționale rămăseseră fără răspuns și ea îi împărtășea prietenului filosof, trimis ambasador la Vatican, angoasa cu privire la soarta soțului și a cumnatei sale, permanentă tensiune pe care nici rugăciunea (era catolică practicanta și în cele din urmă se va călugări) nu reușea să o atenueze: "Sînt zile cînd trebuie să fac un efort să mai sper. Îmi pare că Dumnezeu se ascunde, că lumina care ma susținea, care-mi dădea cîteodată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18093_a_19418]
-
ci și, în opinia sa, însuși fundamentul psihiei etnice corespunzătoare. Evident, nu discutăm acum cîtă dreptate ar putea avea poetul în tendenționismul sau profilactic. Ni se pare semnificativă, pînă la pitoresc, silința să de-a părea european cu prisosință ("mai catolic decît papă"), pornind din aceleași impulsuri de inferioritate socială ce dorește a se autolichida. El însuși cultivator al excesului, al unui barochism moral hiperbolizant, al unor fervori revendicative ce sparg necruțător tiparele, în virtutea unui clocot vulcanic al sufletului de "obidit
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]