KorAP: Find »[drukola/base=catren & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...13 14 15 ...46 >

1,146 matches

Corola-blog/BlogPost/381475_a_382804

mamă, soție, fiică, iubită, prietenă... Femeie. Ei, femeii, la modul general și nu individual: „Eu te iubesc pentru ce ești, femeie;”/ „Eu te iubesc pentru ce-nsemni, femeie;”/ „Eu te iubesc pentru ce faci, femeie;”, reprezintă versurile de început al fiecărui catren din poezie și încheie într-un mod înălțător cu ultima strofă „Eu te iubesc pentru că EȘTI, femeie; / În lumea noastră tot mai antihristă / De n-ai fi tu, de n-ai fi dumnezeie, / Și clipa zilei noastre-ar fi mai

LA BRAȚ CU IUBIREA PRIN LUME de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1488613344.html [Corola-blog/BlogPost/381475_a_382804]
Corola-blog/BlogPost/347702_a_349031

glas câtorva pagini de caleidoscop. Antonia Bodea s-a prezentat în fața cenaclului cu o recenzie la cel mai recent volum al poetului Dumitru Cerna, din care a lecturat câteva sensibile creații. Emil Tătaru a încheiat ședința cu câteva epigrame și catrene închinate colegilor, iar doamnelor le-a dăruit câte un Moș Crăciun din ciocolată, sporind astfel atmosfera festivă în care s-a derulat întâlnirea cenacliștilor. Viitoarea ședință are loc miercuri, 29 ianuarie 2014. Până ne vom revedea în 2014, urăm tuturor

LA CENACLUL VASILE SAV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 by http://confluente.ro/La_cenaclul_vasile_sav_al_florin_tene_1387378606.html [Corola-blog/BlogPost/347702_a_349031]
Corola-blog/BlogPost/343616_a_344945

Selenity (Brașov), Goga Gr. Constantin(Fetești) - Ghicitoare, provocare, mă ghicești și-mi dai culoare (Antologie de literatură pentru copii). I. SATHYR 1. Mariana Dobrin, Aga Lucia Selenity, Constantin Gr. Goga - Epigolane imnlunate (epigrame); 2. Ion Croitoru (Adjud, Vrancea) - Migrația polilor (catrene umoristice); 3. Ion Croitoru (Adjud, Vrancea) - Stropi de senin (catrene umoristice); J. SOLARIS 1. Măricica Stroia (Adjud, Vrancea) - Roco și Creionul Fermecat în lumea cuvintelor (caiete speciale nivelul I și nivelul ÎI - Domeniul Limba și Comunicare); 2. Măricica Stroia (Adjud

O NOUĂ APARIŢIE LITERARĂ, ÎN COLECŢIA CREDO A EDITURII ARMONII CULTURALE: STELIAN GOMBOŞ – ARMONII SACRE ÎN LUMEA CONTEMPORANĂ (ESEU ISTORICO-TEOLOGIC) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 627 din 18 sept by http://confluente.ro/O_noua_aparitie_literara_in_colect_gheorghe_stroia_1347949099.html [Corola-blog/BlogPost/343616_a_344945]
și-mi dai culoare (Antologie de literatură pentru copii). I. SATHYR 1. Mariana Dobrin, Aga Lucia Selenity, Constantin Gr. Goga - Epigolane imnlunate (epigrame); 2. Ion Croitoru (Adjud, Vrancea) - Migrația polilor (catrene umoristice); 3. Ion Croitoru (Adjud, Vrancea) - Stropi de senin (catrene umoristice); J. SOLARIS 1. Măricica Stroia (Adjud, Vrancea) - Roco și Creionul Fermecat în lumea cuvintelor (caiete speciale nivelul I și nivelul ÎI - Domeniul Limba și Comunicare); 2. Măricica Stroia (Adjud, Vrancea) - Roco și Creionul Fermecat în lumea cifrelor (caiete speciale

O NOUĂ APARIŢIE LITERARĂ, ÎN COLECŢIA CREDO A EDITURII ARMONII CULTURALE: STELIAN GOMBOŞ – ARMONII SACRE ÎN LUMEA CONTEMPORANĂ (ESEU ISTORICO-TEOLOGIC) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 627 din 18 sept by http://confluente.ro/O_noua_aparitie_literara_in_colect_gheorghe_stroia_1347949099.html [Corola-blog/BlogPost/343616_a_344945]
Corola-blog/BlogPost/357627_a_358956

multe volume de poezii publicate în diferite colecții, prin poemele ei, dorește să fie sămânță pentru un nou Paradis. Poezia ei este o poezie care cântă natura cu anotimpurile și universul într-un vers simplu de factură populară, format din catrene. “Luna are tobogan/ De la boltă până-n lan,/ Unde-I place să privească:/ Boabele încep să crească” -(Escapadă). Pare să fie mai mult o poezie a copilăriei, adresată copiilor. 25. Camelia Stan din Câmpina, jud. Prahova, economistă de profesie, a publicat

O ANTOLOGIE DE POEZIE IZVORÂTĂ DIN LIVADA ÎNFLORITĂ A IUBIRII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1419592896.html [Corola-blog/BlogPost/357627_a_358956]
Corola-blog/BlogPost/364891_a_366220

Selenity (Brașov), Goga Gr. Constantin(Fetești) - Ghicitoare, provocare, mă ghicești și-mi dai culoare (Antologie de literatură pentru copii). I. SATHYR 1.Mariana Dobrin, Aga Lucia Selenity, Constantin Gr. Goga - Epigolane imnlunate (epigrame); 2. Ion Croitoru (Adjud, Vrancea) - Migrația polilor (catrene umoristice); 3.Ion Croitoru (Adjud, Vrancea) - Stropi de senin (catrene umoristice); J. SOLARIS 1.Măricica Stroia (Adjud, Vrancea) - Roco și Creionul Fermecat în lumea cuvintelor (caiete speciale nivelul I și nivelul ÎI - Domeniul Limba și Comunicare); 2.Măricica Stroia (Adjud

– „IOVANA” (ROMAN) DE CORNEL BOTEANU (BAIA DE ARAMĂ) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/O_noua_aparitie_literara_in_colect_gheorghe_stroia_1353408129.html [Corola-blog/BlogPost/364891_a_366220]
și-mi dai culoare (Antologie de literatură pentru copii). I. SATHYR 1.Mariana Dobrin, Aga Lucia Selenity, Constantin Gr. Goga - Epigolane imnlunate (epigrame); 2. Ion Croitoru (Adjud, Vrancea) - Migrația polilor (catrene umoristice); 3.Ion Croitoru (Adjud, Vrancea) - Stropi de senin (catrene umoristice); J. SOLARIS 1.Măricica Stroia (Adjud, Vrancea) - Roco și Creionul Fermecat în lumea cuvintelor (caiete speciale nivelul I și nivelul ÎI - Domeniul Limba și Comunicare); 2.Măricica Stroia (Adjud, Vrancea) - Roco și Creionul Fermecat în lumea cifrelor (caiete speciale

– „IOVANA” (ROMAN) DE CORNEL BOTEANU (BAIA DE ARAMĂ) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/O_noua_aparitie_literara_in_colect_gheorghe_stroia_1353408129.html [Corola-blog/BlogPost/364891_a_366220]
Corola-blog/BlogPost/347803_a_349132

Vasile Preda, Teohar Mihadaș, Negoiță Irimie și alții, oameni cu diferite profesii, cum ar fi: artiști, scriitori, jurnaliști, profesori, ingineri etc., au pus bazele unei adevărate școli de epigramă, (această specie a poeziei lirice, de proporții reduse, de regulă un catren, care satirizează elementele negative ale unui om, sau a unei situații și care se termină printr-o inteligentă poantă ironică), înființând Cenaclul “Satiricon “. În literatura universală s-au evidențiat epigramiști ca Simonide, în Grecia, Voltaire, în Franța, Lessing în Germania

EPIGRAMA CLUJANĂ LA CEAS ANIVERSAR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1397282838.html [Corola-blog/BlogPost/347803_a_349132]
și un spin. Iar Ion Bratu “epigrama “la epigramă: “E o cobră care mușcă, Dar și arma ce rănește, În trei versuri te ochește Și-n al patrulea te-mpușcă.” . “Epigrama este o formă fixă de poezie, în mod preponderent catren, aparținând genului liric, cu un conținut satiric, umoristic, aforistic sau poetic, ce ține de ascuțime și de arta ingeniozității, având o structură binară ce-i conferă simetrie și opoziție între argument și contrargument, structură care naște o tensiune numită Ťepigramaticăť

EPIGRAMA CLUJANĂ LA CEAS ANIVERSAR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1397282838.html [Corola-blog/BlogPost/347803_a_349132]
ingeniozității, având o structură binară ce-i conferă simetrie și opoziție între argument și contrargument, structură care naște o tensiune numită Ťepigramaticăť (mecanism epigramatic), descărcându-se printr-o Ťscânteieť surpriză ce poartă numele de poantă. Dar epigramă nu înseamnă doar catren, prozodie perfectă și poantă. Dacă poanta nu e motivată,pregătită ingenios de primele două-trei versuri, lipsește acea așteptare care intensifică surpriza din final,” scria Elis Râpeanu, doctor în epigramă. Subliniem afirmațiile unor istorici literari care stipulează în lucrări de anvergură

EPIGRAMA CLUJANĂ LA CEAS ANIVERSAR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1397282838.html [Corola-blog/BlogPost/347803_a_349132]
Corola-blog/BlogPost/356478_a_357807

abordat atât proza,poezia satirică, cât și teatru, să nu mai vorbim de jurnalistica practicată de-alungul zecilor de ani, cu succes, este Ion Constantinescu, care, în volumul Înțepături neletale, Editura Tipolitera, 2008, și-a adunat,într-un florilegiu al amiciției,catrene cu dedicație, publicate în ultima perioadă ,în paginile revistei Tribuna afacerilor. În această carte,autorul surprinde sugestiv caractere, preocupări, îndeletniciri și profiluri spirituale a 180 de personalități din toate domaniile.Așadar, în acest volum,structurat în trei capitole:Victime premeditate

CONŞTIINŢA DE SINE A IRONIEI AMICALE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Constiinta_de_sine_a_ironiei_amicale.html [Corola-blog/BlogPost/356478_a_357807]
preocupări, îndeletniciri și profiluri spirituale a 180 de personalități din toate domaniile.Așadar, în acest volum,structurat în trei capitole:Victime premeditate(oameni de afaceri),Victime colaterale (personalități ale vieții publice) și Victime cu identitate,sub acoperire, șarja prietenească din catrene și ironia fină se analizezaă pe sine, prin accentuarea caracterelor și preocupărilor personajelor abordate,cu instrumentele ironiei fine și persiflării. Ironia injectată în catrenele lui Ion Constantinescu ne descoperă un poet sentimental ce se atașează personajelor asupra cărora își îndreaptă

CONŞTIINŢA DE SINE A IRONIEI AMICALE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Constiinta_de_sine_a_ironiei_amicale.html [Corola-blog/BlogPost/356478_a_357807]
afaceri),Victime colaterale (personalități ale vieții publice) și Victime cu identitate,sub acoperire, șarja prietenească din catrene și ironia fină se analizezaă pe sine, prin accentuarea caracterelor și preocupărilor personajelor abordate,cu instrumentele ironiei fine și persiflării. Ironia injectată în catrenele lui Ion Constantinescu ne descoperă un poet sentimental ce se atașează personajelor asupra cărora își îndreaptă săgeata arcului.Aceasta nu o simțim ca pe o negație ori ca pe o negativitate.Catrenele par să demonstreze că ironia poate fi constructivă

CONŞTIINŢA DE SINE A IRONIEI AMICALE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Constiinta_de_sine_a_ironiei_amicale.html [Corola-blog/BlogPost/356478_a_357807]
instrumentele ironiei fine și persiflării. Ironia injectată în catrenele lui Ion Constantinescu ne descoperă un poet sentimental ce se atașează personajelor asupra cărora își îndreaptă săgeata arcului.Aceasta nu o simțim ca pe o negație ori ca pe o negativitate.Catrenele par să demonstreze că ironia poate fi constructivă și prietenească, având un caracter pozitivist, să apropie personajul aflat în conul de lumină al versurilor de autorul acestora și,în final,să pactizeze cu cititorul:Marcajele de calitate/Impun idei cu

CONŞTIINŢA DE SINE A IRONIEI AMICALE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Constiinta_de_sine_a_ironiei_amicale.html [Corola-blog/BlogPost/356478_a_357807]
al versurilor de autorul acestora și,în final,să pactizeze cu cititorul:Marcajele de calitate/Impun idei cu greutate ; / Și-acestea curg,curg cu toptanu/ Că doar vă numiți Izvoreanu.( Domnului Claudiu Izvoreanu, patronul S.C.Marcajrut). Daimonul ironic din aceste catrene ne aminte;te de logica paradoxului, ca fiind nu cu da în el, doi întru unu. De altfel, modelul paradoxului ”ironiei prietenești” este făcut pentru a fi mai ușoară recognoscibilitatea eternei reîntoarceri,de la care se revendică spiritual original al ironiei

CONŞTIINŢA DE SINE A IRONIEI AMICALE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Constiinta_de_sine_a_ironiei_amicale.html [Corola-blog/BlogPost/356478_a_357807]
logica paradoxului, ca fiind nu cu da în el, doi întru unu. De altfel, modelul paradoxului ”ironiei prietenești” este făcut pentru a fi mai ușoară recognoscibilitatea eternei reîntoarceri,de la care se revendică spiritual original al ironiei. Descoperim,în paginile volumului, catrene dedicate unor personalități ca:Mirela Maruzec,Aurelian Ghișe,Ilie Călian, Mihai Costin,Ioan Țiriac, Liviu Turdeanu, Dora Darie, Ioan Rad, Gigi Becali, Radu Mleșnița, Dumitru Sabău, Ionuț Țene, Cornel Purdea, Cornel Porumb, și mulți alții,în care autorul surprinde, ca

CONŞTIINŢA DE SINE A IRONIEI AMICALE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Constiinta_de_sine_a_ironiei_amicale.html [Corola-blog/BlogPost/356478_a_357807]
referențială:Ți-ai dat cred seama c-ai greșit complet/ Sperând că fiindu-mi frate,eu te iert,/ Cum puteam să te iert când toată lumea-mi spune:/”Frate-tu scrie mult mai bine decât tine?” O subtilă ironie melancholică frisonează catrenele,uneori autoreferențială,și chiar prin autooglindire,speculând specificitatea personajului: Fiind un sociolog bun,renumit,/Nu-s puțini cei ce și-au închipuit,/ Că nu o să vă fie greu,deloc,/Să fiți în sondaje pe primul loc.(Domnului Vasile Dâncu,cunoscut

CONŞTIINŢA DE SINE A IRONIEI AMICALE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Constiinta_de_sine_a_ironiei_amicale.html [Corola-blog/BlogPost/356478_a_357807]
al scriitorilor clujeni). În Înțepături neletale germinează sâmburele amiciției,în miezul lui s-a recristalizat,ca o conștiință de sine, poezia.Tensiunea cărții, ( lui Ion Constantinescu), din miezul versurilor pornește,însă,din fluidul ironiei amicale,introdusă prin Înțepături neletale în catrene, pentru a devolua suplețea blândeții atât la personaje, dar mai ales la cititori. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Conștiința de sine a ironiei amicale / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 286, Anul I, 13 octombrie 2011. Drepturi

CONŞTIINŢA DE SINE A IRONIEI AMICALE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Constiinta_de_sine_a_ironiei_amicale.html [Corola-blog/BlogPost/356478_a_357807]
Corola-blog/BlogPost/342990_a_344319

înapoi Și gândeam că n-are rost, Să-mi fac iluzii, dar apoi , S-a întâmplat ceva, cu rost... Un domn intrase de curând Printre prietenii din blog, Cu o epigramă hoață, aducând Ceva ce ma-ndemnat la log... Cu un catren eu i-am răspuns Fără să mă gândesc prea mult La epigrama lui, ce a ajuns Ceva în inimă, nu știam prea mult! Nu m-am gândit pe termen lung Că vor răsării ca din senin Cuvinte, sentimente și s-

DESTIN de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1761 din 27 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marilena_dumitrescu_1445938119.html [Corola-blog/BlogPost/342990_a_344319]
Corola-website/Journalistic/14597_a_15922

ani cu reședința în Amsterdam. Mult mai greu atârnă în balanța aprecierilor, categorica atribuire lui Ionel Fernic a meritului de a se număra printre traducătorii lui Omar Khayyam, ca cel dintâi. Parcurgând revistele epocii, reiese că Emanoil Bucuța a tradus catrene în "Ideea Europeană", pe care le-a și comentat, în 1922. În același an, "Analele Dobrogei" publică 15 catrene ale poetului persan, în traducerea lui D. Stoicescu. Tot aici este și un studiu. "Luptătorul" din 1922, la rubrica "Viața culturală

Viața documentelor by Cornelia Ștefănescu [Corola-website/Journalistic/14597_a_15922]
de a se număra printre traducătorii lui Omar Khayyam, ca cel dintâi. Parcurgând revistele epocii, reiese că Emanoil Bucuța a tradus catrene în "Ideea Europeană", pe care le-a și comentat, în 1922. În același an, "Analele Dobrogei" publică 15 catrene ale poetului persan, în traducerea lui D. Stoicescu. Tot aici este și un studiu. "Luptătorul" din 1922, la rubrica "Viața culturală" reproduce după " Ideea Europeană", câteva catrene. Sub titlul Rabayatele lui Omar Khayyam, "Universul literar" în 1925 publică 13 catrene

Viața documentelor by Cornelia Ștefănescu [Corola-website/Journalistic/14597_a_15922]
le-a și comentat, în 1922. În același an, "Analele Dobrogei" publică 15 catrene ale poetului persan, în traducerea lui D. Stoicescu. Tot aici este și un studiu. "Luptătorul" din 1922, la rubrica "Viața culturală" reproduce după " Ideea Europeană", câteva catrene. Sub titlul Rabayatele lui Omar Khayyam, "Universul literar" în 1925 publică 13 catrene în traducerea lui Gilbi (Anghel Pomescu) după versiunea franceză a lui Toussaint, în vreme ce cu doi ani mai înainte, în 1923, "Adevărul literar și artistic", la rubrica "Literatura

Viața documentelor by Cornelia Ștefănescu [Corola-website/Journalistic/14597_a_15922]
catrene ale poetului persan, în traducerea lui D. Stoicescu. Tot aici este și un studiu. "Luptătorul" din 1922, la rubrica "Viața culturală" reproduce după " Ideea Europeană", câteva catrene. Sub titlul Rabayatele lui Omar Khayyam, "Universul literar" în 1925 publică 13 catrene în traducerea lui Gilbi (Anghel Pomescu) după versiunea franceză a lui Toussaint, în vreme ce cu doi ani mai înainte, în 1923, "Adevărul literar și artistic", la rubrica "Literatura străină", apropie cititorul român de lirica persană, prin traducerea în proză de către Zaharia

Viața documentelor by Cornelia Ștefănescu [Corola-website/Journalistic/14597_a_15922]
Anghel Pomescu) după versiunea franceză a lui Toussaint, în vreme ce cu doi ani mai înainte, în 1923, "Adevărul literar și artistic", la rubrica "Literatura străină", apropie cititorul român de lirica persană, prin traducerea în proză de către Zaharia Stancu, a altor șapte catrene. Nu consider necesar să înregistrez aparițiile, cu începere din 1927, din "Plaiuri dobrogene" ori din "Propilee literare", ale aceleiași lirici persane. Rețin, pentru a-l repune oarecum în drepturi pe Al. T. Stamatiad, anul 1927. În "Ritmul vremii", din noiembrie

Viața documentelor by Cornelia Ștefănescu [Corola-website/Journalistic/14597_a_15922]
Corola-blog/BlogPost/359174_a_360503

participe la un proiect cât se poate de onorabil și înălțător. Dacă poemul va fi prezentat în toamna CĂRȚII RECORDURILOR și va fi omologat, aproape că nu mai are nici o impoortanță. El și-a atins deja scopul; de a înmănunchea catrene care - singura condiție pusă de organizatori - încep cu versul „a fi” la persoana a-ntâia singular: Sunt. Astfel, fiecare se definește și își mărturisește Crezul literar și artistic. Fiecare este ceea ce scrie că este. Și, desigur, ceea ce dorește să fie

RUGĂ FĂRĂ SFÂRŞIT (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 475 din 19 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Continuitate_de_spirit_despre_poemul_ce_cezarina_adamescu_1334844488.html [Corola-blog/BlogPost/359174_a_360503]