4,620 matches
-
și dinspre causa eficiens, pentru că nu apare nedeterminat; numai că în cazul ei causa eficiens este în identitate cu causa finalis. Sau, cum ar spune Ștefan Lupașcu, referindu-se la aceste două tipuri de cauze, scopul împlinit crează noi linii cauzale; iar acestea devin active numai dacă sunt transformate, de oameni, în scopuri. Omul nu poate trăi decât prin cultură. Dar ființa sa culturală nu repre-zintă un exclusivism ontologic, pentru că dacă ar fi astfel, natura nu ar fi depășită. Cultura este
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
stadiilor de adaptare la mediul natural. Căci semnificația sa în această nouă postură este aceea de "creator" de energii. Eul este exersare de energii sufletești primite de la natură; vocația este creatoare de energii. Ca anticipație "finală", vocația depășește orice determinism cauzal, instituind ordinea de finalitate; și nu numai în istorie, ci în întreaga existență. De aceea destinul vocației se consumă istoric, dar lucrarea sa se înfăptuiește după "planuri" cosmice. Ordinea de finalitate pe care o instituie este îndreptățită la scară universală
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
l-au determinat pe filosoful român să nu adopte necondiționat acest model filosofic. Întâi ar fi reducerea calitativă a naturii și societății la energie ca realitate primordială. De aici "completarea energetismului cu personalismul". Apoi imposibilitatea de a aplica stricta legătură cauzală la explicarea fenomenelor sufletești și sociale. De aici motivația introducerii determinismului prin finalitate.261 De asemenea, Petre Vaida apreciază că C. Rădulescu-Motru opune "doctrina finalistă" a personalismului energetic, "mecanicismului energetist" din doctrina lui W. Ostwald.262 Problema adoptării energetismului de către
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
uniform, acela al vecinicei transformări de energie"263. Ideea aceasta va fi prezentă, invariabil, în întreaga operă filosofică a lui C. Rădulescu-Motru. În fond, el va formula în aceeași termeni specificul naturii în unitatea lumii, folosindu-se de conceptul ordinii cauzale și de cel al energiei. Dar realitatea sufletească, internă, are aceeași bază ca fenomenele naturale: "Energia este acel ce real, necondiționat, care apare sub forme felurite simțurilor noastre; ea e substratul lumii externe obiective, precum și a celei intrene, subiective"264
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sale, își are temeiul, principiul, în energie. De asemenea, C. Rădulescu-Motru face din cauzalitate lege universală a existenței. "Singura realitate necondiționată de dispozițiile noastre vremelnice, pe care inteligența noastră o poate prinde și reține cu succes este aceea a înlănțuirii cauzale dintre fenomene"265. E drept că energia sufletească și cea socială sunt ordonate în "serii istorice" și că legătura între aceste fenomene este mai intimă. Dar și "seriile istorice" sunt, de fapt, cauzale (așa cum sunt și la filosoful român care
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
reține cu succes este aceea a înlănțuirii cauzale dintre fenomene"265. E drept că energia sufletească și cea socială sunt ordonate în "serii istorice" și că legătura între aceste fenomene este mai intimă. Dar și "seriile istorice" sunt, de fapt, cauzale (așa cum sunt și la filosoful român care a consacrat termenul de "serie istorică", A. D. Xenopol). Energetismul primei perioade a creației lui C. Rădulescu-Motru este neîndoielnic. Caracteristicile lui principale sunt: a) postularea energiei ca principiu al întregii existențe; b) afirmarea ordinii
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
așa cum sunt și la filosoful român care a consacrat termenul de "serie istorică", A. D. Xenopol). Energetismul primei perioade a creației lui C. Rădulescu-Motru este neîndoielnic. Caracteristicile lui principale sunt: a) postularea energiei ca principiu al întregii existențe; b) afirmarea ordinii cauzale ca singura activă în natură, societate, suflet. Schimbarea concepției va fi cu totul semnificativă în privința celei de-a doua caracteristici; cauzalitatea va ordona natura și fenomenele desprinse din "totalitatea universului"; dar apariția omului, va afirma mai târziu filosoful, schimbă ordinea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
aici, poate, tentația de a explica orice fenomen prin recurs la această noțiune. Posibilitatea cunoașterii lumii se întemeiază și pe existența ordinii liniar-cauzale a fenomenelor. La întrebarea: Ce putem ști despre lume?" se poate răspunde doar astfel: "putem ști legile cauzale, sub cari fenomenele de ori-ce natură se produc și se repetă"266. Determinismul cauzal este suveran, principiul energiei, de asemenea (dar într-o altă perspectivă), deși trebuie acceptată și o diferență între fenomenele naturale și cele sociale și sufletești, o
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cunoașterii lumii se întemeiază și pe existența ordinii liniar-cauzale a fenomenelor. La întrebarea: Ce putem ști despre lume?" se poate răspunde doar astfel: "putem ști legile cauzale, sub cari fenomenele de ori-ce natură se produc și se repetă"266. Determinismul cauzal este suveran, principiul energiei, de asemenea (dar într-o altă perspectivă), deși trebuie acceptată și o diferență între fenomenele naturale și cele sociale și sufletești, o diferență ce angajează, totuși, doar caracteristicile lor superficiale, căci în esență ele sunt manifestări
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
vorbim) din Știință și energie este foarte apropiată de energetism în varianta lui W. Ostwald. Rădulescu-Motru însă, în lucrările ulterioare, se îndreaptă către un personalism în care termenul central al personalității semnifică forma cea mai evoluată a energiei, iar determinismul cauzal devine insuficient pentru explicarea personalității. III.1.b. Energetismul lui Wilhelm Ostwald și filosofia personalismului energetic În câteva lucrări (și chiar în câteva conferințe publice)268, W. Ostwald, înainte de toate om de știință, chimist, propune o reconstrucție filosofică a lumii
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fi scop final al existenței lumii). Aceste două operații apar astfel în structura conceptuală a determinismului prin finalitate din personalismul energetic: afirmarea specificului modului existențial uman (omul fiind scop final al lumii, al existenței-ca-energie) și negarea valabilității nelimitate a relației cauzale (afirmarea unității lumii pe temeiul finalității). Conceptul determinismului este justificat formal prin conceptele de timp și destin, este întemeiat "material" prin formele istorice ale personalității (personalitatea mistică, "tipul" și personalitatea energetică) și este confirmat prin teoria vocației. În afara celor patru
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
planuri de carieră oficializate, disponibilizări prin pensionare și printr-o bună conlucrare cu ceilalți parteneri pe piața muncii. Succesul sau eșecul în previzionarea resurselor umane influențează în mod hotărâtor evoluția sau involuția organizației. Eșecul poate fi determinat de un complex cauzal caracterizat prin: evaluarea eronată a premiselor de fundamentare și elaborare a planului; ignorarea de către manageri a evoluțiilor factorilor de mediu; supraestimarea de către manageri a propriilor experiențe; ignorarea controlului privind aplicarea planului și neadoptarea deciziilor manageriale de corectare a eventualelor erori
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
brute, astfel încât să se obțină o scală ordinală. Modelul teoretic este reprezentat în figura 2. Figura 2. Modelul teoretic 2: Expunerea la violența televizuală și efectele asupra tinerilor în contextul socioeconomic al familiei Modelul din figura 2 introduce trei legături cauzale noi între variabila SES (statusul socioeconomic) și celelate variabile latente prezente: expunerea la TV, violența percepută și efectele pe termen scurt. Deși acest model conține mai multe informații, coeficienții structurali nu sunt semnificativi, ceea ce ne conduce la concluzia că efectele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
să întâlnească o situație din viața reală care să-i permită sau să favorizeze acest lucru. Concluzii Deși rămân multe întrebări de rezolvat cu privire la gradul de influență al violenței televizuale asupra comportamentului agresiv și violent și cu privire la importanța altor factori cauzali, studiul furnizează dovezi suplimentare ca expunerea copiilor la violența din mass-media (sau în realitatea înconjurătoare), are efecte indiscutabile asupra predispoziției lor de a se comporta agresiv și violent. Cercetările lui Huesman sugerează că atât femeile, cât și bărbații, din toate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
2, 201-221. McQuail, D., Windahl, S. (2001), Modele ale comunicării pentru studiul comunicării de masă, București: Editura Comunicare.ro. Potter, W.J. (1999), On media violence, CA: Sage, Thousand Oaks. Ștefănescu, Poliana (2006), Expunerea la violența TV - unul dintre factorii cauzali ai violenței în rândul copiilor, prezentare la Prima Conferință Națională „Mass-media, violența și educația”, 26-27 mai, București. Ștefănescu, Poliana (2006), Violența trece, efectele rămân, Dilema veche, anul III, nr. 118. Ștefănescu, Poliana. (2005). „Mass-media electronică și violența la televiziunea română
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Mass-media, violența și educația”, 26-27 mai, București. Ștefănescu, Poliana (2006), Violența trece, efectele rămân, Dilema veche, anul III, nr. 118. Ștefănescu, Poliana. (2005). „Mass-media electronică și violența la televiziunea română”, Revista de Asistența Socială, nr. 3-4. Ștefănescu, Poliana. (1999), Modele cauzale în sociologie, Editura Universității din București, București. *** „Evaluarea monitorizării violenței televizuale (grila de vară)”, raport de cercetare al Centrului de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare, studiu finanțat de CAN, HYPERLINK "http://www.cna.ro" www.cna.ro, iulie-august
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
desensibilizare a spectatorului care se obișnuiește cu violența. (Ț) Mesajele (violente - n.m.) pot induce o percepție mai favorabilă a violenței care se consolidează pe termen lung” (idem). Totuși există și cercetări, conform cărora nu s-a demonstrat existența unei relații cauzale între consumul de violență televizuală și deprinderea unui comportament violent și, în special, nu se poate vorbi cu certitudine despre influența violenței televizuale asupra copiilor și a adolescenților, adică exact segmentul de public care suscită o grijă specială din partea autorităților
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Atunci când fenomenul (ori cauza) se produce, va lua valoarea 1, iar atunci când nu se produce va lua valoarea 0. Se utilizează așadar notația din algebra booleană. Dacă am studia două instanțe când fenomenul studiat se produce, putem presupune următoarele configurații cauzal: Cauza A Cauza B Fenomen 1 0 1 1 1 1 Se poate observa că în prima situație este prezentă cauza A, dar nu și cauza B, pe când în a doua situație sunt prezente ambele cauze. Conform metodei concordanței, singura
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
acestuia Atunci când se construiește o teorie despre producerea unui fenomen, numărul de cauze poate să fie mai mare, iar numărul de combinații posibile de prezență-absență a fiecăreia crește în mod exponențial. De exemplu, pentru două cauze numărul maxim de combinații cauzale posibile este 4 (adică 22): Cauza A Cauza B 0 0 Ambele cauze sunt absente 0 1 Prima cauză este absentă, a doua prezentă 1 0 Prima cauză este prezentă, a doua absentă 1 1 Ambele cauze sunt prezente Un
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
1 Ambele cauze sunt prezente Un alt tip de a nota prezența ori absența unei cauze, foarte utilizat în procesul de minimizare, este utilizarea unei litere mici pentru absența cauzei și a uneia mari pentru prezența acesteia. Astfel, prima combinație cauzală poate fi notată cu „ab”, a doua cu „aB”, a treia cu „Ab”, iar a patra cu „AB”. Pentru trei cauze, numărul maxim de combinații cauzale posibile este 8 (adică 23): Cauza A Cauza B Cauza C 0 0 0
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
mici pentru absența cauzei și a uneia mari pentru prezența acesteia. Astfel, prima combinație cauzală poate fi notată cu „ab”, a doua cu „aB”, a treia cu „Ab”, iar a patra cu „AB”. Pentru trei cauze, numărul maxim de combinații cauzale posibile este 8 (adică 23): Cauza A Cauza B Cauza C 0 0 0 abc 0 0 1 abC 0 1 0 aBc 0 1 1 aBC 1 0 0 Abc 1 0 1 AbC 1 1 0 ABc 1
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
1 aBC 1 0 0 Abc 1 0 1 AbC 1 1 0 ABc 1 1 1 ABC De aici se poate ușor extrapola că, pentru un număr de cauze egal cu k, există un număr maxim de 2k combinații cauzale posibile. Deoarece numărul de cauze (k) se află la puterea (exponentul) lui 2, se confirmă faptul că fiecare cauză introdusă în model mărește numărul de combinații cauzale în mod exponențial. Tabelul care prezintă toate combinațiile cauzale posibile se numește tabel
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
număr de cauze egal cu k, există un număr maxim de 2k combinații cauzale posibile. Deoarece numărul de cauze (k) se află la puterea (exponentul) lui 2, se confirmă faptul că fiecare cauză introdusă în model mărește numărul de combinații cauzale în mod exponențial. Tabelul care prezintă toate combinațiile cauzale posibile se numește tabel de adevăr. După efectuarea cercetării, se notează în dreptul fiecărei combinații cauzale prezența ori absența fenomenului studiat, iar sarcina analistului este de a compara numai acele instanțe care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
maxim de 2k combinații cauzale posibile. Deoarece numărul de cauze (k) se află la puterea (exponentul) lui 2, se confirmă faptul că fiecare cauză introdusă în model mărește numărul de combinații cauzale în mod exponențial. Tabelul care prezintă toate combinațiile cauzale posibile se numește tabel de adevăr. După efectuarea cercetării, se notează în dreptul fiecărei combinații cauzale prezența ori absența fenomenului studiat, iar sarcina analistului este de a compara numai acele instanțe care duc la producerea fenomenului. Caracteristica principală a procesului este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
exponentul) lui 2, se confirmă faptul că fiecare cauză introdusă în model mărește numărul de combinații cauzale în mod exponențial. Tabelul care prezintă toate combinațiile cauzale posibile se numește tabel de adevăr. După efectuarea cercetării, se notează în dreptul fiecărei combinații cauzale prezența ori absența fenomenului studiat, iar sarcina analistului este de a compara numai acele instanțe care duc la producerea fenomenului. Caracteristica principală a procesului este aceea că nu se compară toate instanțele deodată (ca în procesul de inducție), ci pe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]