1,135 matches
-
emoției; subiectul cauzativelor morfologice este un element din lanțul cauzal. Acest rol tematic este numit Cauzator Ambiental (engl. Ambient Causer, A-Causer). Pesetsky (1995: 115) susține că inacuzativele autentice sunt cele fără Cauzator Ambiental, care nu acceptă niciun fel de pasiv. Cauzatorul Ambiental este reatribuit unui grup cu by 'de (către)' prin pasivizare și este eliminat prin adjectivizare. Verbe ca s'étonner 'a fi uimit' și s'amuser 'a se amuza' sunt conceptualizate întotdeauna cu un Cauzator Ambiental, pe când s'arrêter 'a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
acceptă niciun fel de pasiv. Cauzatorul Ambiental este reatribuit unui grup cu by 'de (către)' prin pasivizare și este eliminat prin adjectivizare. Verbe ca s'étonner 'a fi uimit' și s'amuser 'a se amuza' sunt conceptualizate întotdeauna cu un Cauzator Ambiental, pe când s'arrêter 'a se opri' poate avea sau nu Cauzator Ambiental. Kittilä (2009: 67) concepe cauzativizarea ca fiind un proces marcat morfologic, care introduce un Agent în valența verbului și identifică trei subtipuri: cauzativizare ascunsă, agentivizare, tranzitivizare. La
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
by 'de (către)' prin pasivizare și este eliminat prin adjectivizare. Verbe ca s'étonner 'a fi uimit' și s'amuser 'a se amuza' sunt conceptualizate întotdeauna cu un Cauzator Ambiental, pe când s'arrêter 'a se opri' poate avea sau nu Cauzator Ambiental. Kittilä (2009: 67) concepe cauzativizarea ca fiind un proces marcat morfologic, care introduce un Agent în valența verbului și identifică trei subtipuri: cauzativizare ascunsă, agentivizare, tranzitivizare. La Kittilä (2009: 70), cauzativizarea este o primitivă lingvistică. Autorul observă că toate
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Agent în valența verbului și identifică trei subtipuri: cauzativizare ascunsă, agentivizare, tranzitivizare. La Kittilä (2009: 70), cauzativizarea este o primitivă lingvistică. Autorul observă că toate limbile au o anumită modalitate formală de a semnala faptul că un Agent sau un Cauzator extern este introdus în evenimentul denotat. 5.3.2. Detranzitivizare/Anticauzativizare Analiza de acest tip apare în numeroase studii, dintre care voi prezenta pe scurt câteva și apoi mă voi opri asupra modelelor de analiză propuse de Gennaro Chierchia și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
The boat sunk ' Vasul s-a scufundat' să fie interpretat ca The boat sunk by itself ' Vasul s-a scufundat singur', adică o proprietate a vasului sau o stare în care se află face ca acesta să se scufunde. Factorul cauzator − în cazul inacuzativelor − nu trebuie deci înțeles ca acțiune, ci static (operatorul CAUZĂ este neutru la tipul de proprietate implicat, acțiune sau stare). Prin urmare, derivarea inacuzativelor este un tip special de reflexivizare, "internă" (RI), de natură statică, operație care
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
relația dintre P și PI: sunt identice din punct de vedere vericondițional, dar forma logică este diferită. Verbul intranzitiv care participă la alternanța cauzativă este legat de corespondentul său tranzitiv prin operația de reflexivizare, care are două trăsături specifice: factorul cauzator e înțeles static; operația de reflexivizare este de tipul unei "internalizări". Atunci când argumentul intern al unui verb inacuzativ ca affondare 'scufunda' este externalizat prin deplasarea NP, trebuie să presupunem însă că e folosită operația de reflexivizare R (nu RI). Un
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
față de teoria formulată în 1989 este ideea împărțirii rolurilor tematice (engl. θ-sharing, lucru permis în PM, nu însă și în modelele generative anterioare), o formă ascunsă de reflexivizare, în care un individ are dublu rol, în două evenimente distincte; evenimentul cauzator și cel cauzat trebuie să aibă un rol tematic în comun (Tema). Astfel, inacuzativitatea aduce la suprafață o formă ascunsă a reflexivizării. Există două strategii de realizare sintactică universală a inacuzativelor: (a) prin deplasare/copiere: închiderea reflexivă (engl. reflexive closure
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
că romper este caracterizat printr-o denotație subspecificată în privința naturii tematice a participantului care cauzează evenimentul (Efector), iar asesinar este specificat să aibă Agent. Koontz-Garboden (2009: 104) arată că modificatorul por sí solo adaugă la sensul propoziției informația că evenimentul cauzator numit de verb are nu mai mult de un singur Efector. Koontz-Garboden (2009: 107) menționează că predicatele de stare, cărora le lipsește atât subiectul agentiv, cât și operatorul CAUZĂ din denotație nu acceptă por sí solo: *El carro es rojo
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
iar pasivizarea este o operație la nivelul structurii argumentale, care suprimă argumentul extern, proiectarea acestuia în sintaxă fiind obligatorie. Ca și forma activă, cea pasivă are două argumente în reprezentarea lexico-semantică: cel care suportă evenimentul de schimbare de stare și cauzatorul; în cazul pasivului, argumentul extern este suprimat, dar prezent semantic. Anticauzativizarea este o operație de reflexivizare cu operatorul se; participantul cauzator și cel care suportă schimbarea de stare sunt specificate în reprezentarea lexico-semantică ca fiind același participant. Nu există o
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
forma activă, cea pasivă are două argumente în reprezentarea lexico-semantică: cel care suportă evenimentul de schimbare de stare și cauzatorul; în cazul pasivului, argumentul extern este suprimat, dar prezent semantic. Anticauzativizarea este o operație de reflexivizare cu operatorul se; participantul cauzator și cel care suportă schimbarea de stare sunt specificate în reprezentarea lexico-semantică ca fiind același participant. Nu există o distincție semantică între anticauzativizare și reflexivizare; reflexivizarea este o anticauzativizare în contextul unui verb a cărui reprezentare lexico-semantică acceptă/cere o
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
că analizele derivaționale nu sunt potrivite, Alexiadou, Anagnostopoulou și Schäfer (2006) pornesc de la Kratzer (2003) și adoptă o descompunere sintactică a verbelor de schimbare de stare în Voice și CAUS: [Voice [CAUS [Root]]]. CAUS introduce o relație cauzală între evenimentul cauzator (argumentul implicit al CAUS) și starea rezultată, denotată de rădăcina verbului, iar Voice este responsabilă de introducerea argumentului extern și poartă trăsături legate de agentivitate și de modalitate; trăsătura [± Agentiv] este responsabilă de legitimarea argumentului extern, Agent sau Cauză, din
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
se îndesi', gonfler 'a (se) umfla'), varianta intranzitivă este aleasă atunci când entitatea din poziția subiectului are proprietăți suficiente pentru a produce procesul, iar varianta reflexivă, când proprietățile entității din poziția subiectului sunt insuficiente pentru a produce procesul, adică atunci când un Cauzator extern este implicit. Aplicând teste sintactice, autoarea a ajuns la concluzia că variantele cu se au comportament de tip inacuzativ, iar cele fără se, de tip inergativ. Dobrovie-Sorin (2004: 4) observă că analiza propusă de Labelle se confruntă cu următoarea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
proces; diferență aspectuală accent pus pe starea finală; diferență aspectuală; cauză externă Rothemberg (1974) cauză internă cauză externă Forest (1988) proces intern entității proces exterior proprietăților entității Labelle (1992) proprietățile subiectului sunt suficiente pentru a produce procesul; comportament sintactic inergativ Cauzator extern; comportament sintactic inacuzativ Cornilescu (1998) proces autonom cauză noninternă Maldonaldo (1988) proces așteptat proces neașteptat, construcție "energică" Lakoff (1977) responsabilitate transferată asupra subiectului Pacient Kemmer (1994) Inițiator ≠ Punct Final Inițiator = Punct Final; grad mic de complexitate, grad mare de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
murdare și nespălate, prin lenjerie de corp, pat, veselă, bani, jucăriile copiilor. Un rol important În răspândirea dizenteriei Îl au muștele care vizitează masele fecale și apoi contaminează apa, laptele, carnea, legumele, fructele și alte produse alimentare. Ca principali factori cauzatori pot fi menționați: consumul apei infectate, consumul fructelor și legumelor degradate, alimente degradate În depozite neaerisite, nerespectarea măsurilor de igienă. Bacteriile pătrund În organism prin diverse căi după care străbat tractul digestiv până la colon unde se multiplică și elimină endotoxine
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
Caragiale, poate mai abisal în existența sa decât a putut-o exprima în opera sa. Theodor Codreanu se dovedește a fi un psihanalist literar, din ce în ce mai rar întâlnit în literatura de gen, care-și permite pe lângă un studiu coerent al abisalității cauzatoare de operă la Caragiale și trimiteri în literatura universală prin comparatism, cum nu le-am mai întâlnit de la mult regretatul Al. Dima. Și iată ca într-o vreme când Cristian Tudor Popescu îl demolează pur și simplu pe Nichita Stănescu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
44 Măsurile prevăzute la art. 43 se iau potrivit regulamentului aprobat în temeiul prevederilor art. 11 alin. (2). Articolul 45 Curtea de Conturi cere celor în drept suspendarea din funcție, în condițiile legii, a persoanelor acuzate de săvârșirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma controalelor sau a auditurilor efectuate, până la soluționarea definitivă a cauzelor în care sunt implicate. Capitolul V Numirea și statutul personalului Curții de Conturi Articolul 46 (1) Membrii
LEGE nr. 94 din 8 septembrie 1992 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108416_a_109745]
-
prevăzute în alineatul precedent. Executarea pedepsei la locul de muncă nu poate fi dispusă în cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, precum și în cazul infracțiunilor de vătămare corporală grava, loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, viol, tilharie și tortura. Dispozițiile alin. 1 și 2 se aplică și în cazul în care condamnatul nu desfășoară o activitate la data aplicării pedepsei. Modul de executare Art. 86 ^8 Pe durata executării pedepsei, condamnatul este obligat
LEGE Nr. 104 din 22 septembrie 1992 pentru modificarea şi completarea Codului penal, a Codului de procedura penală şi a altor legi, precum şi pentru abrogarea Legii nr. 59/1968 şi a Decretului nr. 218/1977. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108438_a_109767]
-
82 din 6 august 1977, cu modificările ulterioare, se completează cu alineatul (4) cu următorul cuprins: "(4) Pensia de urmaș nu se acordă persoanei condamnate prin hotărâre judecătorească, rămasă definitivă, pentru săvârșirea infracțiunii de omor, tentativa de omor sau lovituri cauzatoare de moarte asupra susținătorului de pe urma căruia decurge dreptul la pensie." Articolul 2 Dispozițiile art. 39 alin. (4) din Legea nr. 3/1977 se aplică și persoanelor beneficiare a pensiei de urmaș, aflate în plata la data intrării în vigoare a
LEGE nr. 226 din 4 decembrie 1998 pentru completarea art. 39 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa socială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122435_a_123764]
-
data achitării." 2. După articolul 18 se introduce articolul 18^1 cu următorul cuprins: "Art. 18^1. - (1) Pensia de urmaș nu se acordă persoanei condamnate, prin hotărâre rămasă definitivă, pentru săvârșirea infracțiunilor de omor, tentativa de omor sau lovituri cauzatoare de moarte asupra susținătorului de pe urma căruia decurge dreptul la aceasta pensie. (2) Dispozițiile alin. (1) se aplică și persoanelor beneficiare ale pensiei de urmaș, aflate în plata, dacă acestea au fost condamnate pentru infracțiunile menționate." ... 3. Articolul 20 va avea
LEGE nr. 194 din 21 octombrie 1998 pentru modificarea şi completarea unor dispoziţii din Legea nr. 80/1992 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122023_a_123352]
-
vor avea în vedere, adaptandu-se funcție de specificul folosinței, cele cuprinse în capitolul III al prezenței metodologii. Articolul 6 Conducerea unității are răspunderea urmăririi realizării la termen și în bune condiții a măsurilor și lucrărilor stabilite. După producerea unui eveniment cauzator de poluare, conducerea unității are obligația să analizeze în detaliu și sub toate aspectele, cauzele poluării accidentale și dispune măsuri tehnico-materiale și organizatorice, în scopul prevenirii unor astfel de situații nedorite, inclusiv eventualele modificări și/sau completări ale tehnologiilor de
ORDIN nr. 278 din 11 aprilie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118353_a_119682]
-
se aplică recidiviștilor, precum și celor care au săvârșit următoarele infracțiuni: A. Reglementate de Codul penal: - infracțiunile contra siguranței statului, prevăzute de art. 155-173; - infracțiunile de omor, prevăzute de art. 174-177; - vătămarea corporală gravă, prevăzută de art. 182; - lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte, prevăzute de art. 183; - provocarea ilegală a avortului, prevăzută de art. 185 alin. 1, 2 și 3; - lipsirea de libertate în mod ilegal, prevăzută de art. 189; - violarea de domiciliu, prevăzută de art. 192 alin. 2; - șantajul, prevăzut
LEGE nr. 137 din 24 iulie 1997 privind graţierea unor pedepse. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117817_a_119146]
-
misiunii diplomatice sau oficiului consular al părții contractante al carei cetățean a fost. Secțiunea a III-a Răspunderea civilă delictuala Articolul 49 1. Răspunderea civilă delictuala se stabilește potrivit legii părții contractante pe al carei teritoriu s-a comis faptă cauzatoare de prejudiciu. 2. Dacă atât persoană care a cauzat prejudiciul, cât și persoana care a suferit prejudiciul sunt cetățeni ai aceleiași părți contractante și domiciliază pe teritoriul acesteia, se aplică legea acestei părți contractante. 3. În cauzele privind obligațiile care
LEGE nr. 177 din 4 noiembrie 1997 pentru ratificarea Tratatului dintre România şi Republica Moldova privind asistenţa juridică în materie civilă şi penală, semnat la Chişinău la 6 iulie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117990_a_119319]
-
ai aceleiași părți contractante și domiciliază pe teritoriul acesteia, se aplică legea acestei părți contractante. 3. În cauzele privind obligațiile care rezultă din delicte civile, jurisdicția aparține autorităților competente ale părții contractante pe al carei teritoriu s-a comis faptă cauzatoare de prejudiciu sau pe al carei teritoriu își are domiciliul paratul. Capitolul 4 Recunoașterea și executarea hotărârilor Articolul 50 Obiectul recunoașterii și executării 1. Fiecare parte contractanta recunoaște și încuviințează executarea, pe teritoriul său, în condițiile prevăzute de prezentul tratat
LEGE nr. 177 din 4 noiembrie 1997 pentru ratificarea Tratatului dintre România şi Republica Moldova privind asistenţa juridică în materie civilă şi penală, semnat la Chişinău la 6 iulie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117990_a_119319]
-
prin poezie și mitizare, mai frumos că sînt doi, problemă de ritm, la oraș oaza natură cultura, echilibrul ecologic noaptea, cînd ne acoperă căldura iernii. Ora 1,53, în sala de așteptare a gării Bîrlad, moșule, de unde ești matale? lovituri cauzatoare de moarte, procuror superior, un dosar rămîne acolo și ești patat pentru toată viața! la moara Albești, alba-neagra să-nvăț ceva de la matale, adă banii-ncoace, o sută de lei! păi ăia-s frații mei, 66 de ani, de f
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
44 Măsurile prevăzute la art. 43 se iau potrivit regulamentului aprobat în temeiul prevederilor art. 11 alin. (2). Articolul 45 Curtea de Conturi cere celor în drept suspendarea din funcție, în condițiile legii, a persoanelor acuzate de săvârșirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma controalelor sau a auditurilor efectuate, până la soluționarea definitivă a cauzelor în care sunt implicate. Capitolul V Numirea și statutul personalului Curții de Conturi Articolul 46 (1) Membrii
LEGE nr. 94 din 8 septembrie 1992 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127458_a_128787]