497 matches
-
prima țintă care i se oferise de la dispariția copilului MacCreath. — Ăăăă..., spuse Watson când Insch făcu o pauză ca să respire. Inspectorul Îi aruncă o privire atât de plină de ură că aceasta făcu realmente un pas Înapoi, ținând la piept ceainicul fierbinte ca pe un scut. — Ce? mugi el. — Sunt toate Întreținute de consiliul local? spuse ea cât putu de repede. Logan se Întoarse din nou către hartă. Avea dreptate. Absolut fiecare loc pe care Îl marcase era administrat de Direcția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
trei ani la Craiginches pentru posesie În scop de comercializare, dar el măcar Își dădea naibii silința! Când aburul care i se ridica din spatele pantalonilor deveni prea fierbinte să-l Îndure, Watson se-ndreptă către bucătărie ca să pună pe foc ceainicul, din nou. Nenumăratele căni de ceai erau singurul mod prin care se puteau Încălzi În casa aia ca un frigider nenorocit. Bucătăria nu era prea mare, doar un pătrat de linoleum cu o masă mică În mijloc și suprafețe de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
Vrei cu pui și ciuperci, vită și roșii, sau curry picant? Watson o luă pe cea cu pui, iar Rennie pe cea de curry: acra doamnă Strichen trebuia să ia ce rămăsese. În timp ce tăițeii se Înmuiau În apa fierbinte din ceainic, agentul Rennie Îi povesti despre excursia sa la magazine. Una dintre mașinile lui Insch era parcată la intrarea pe strada de vizavi de magazine, iar el vorbise preț de câteva minute cu ocupanții acesteia. Erau din Bucksburn, aflat mai jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
un șir nesfârșit de telenovele afurisite. O porni Înapoi spre bucătărie și-ndesă În coșul de gunoi cutia ei de tăiței goală, fără să se mai deranjeze să aprindă lumina. Ce pierdere de vreme era totul! — Jackie? Pune și tu ceainicul la fiert, dacă tot ești acolo. Watson oftă. — Și de ce ziceai c-a murit ultimul tău sclav? — Lapte și două de zahăr, da? Bombănind, umplu la loc ceainicul și-l puse la fiert. Eu am făcut ultima dată, spuse ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
aprindă lumina. Ce pierdere de vreme era totul! — Jackie? Pune și tu ceainicul la fiert, dacă tot ești acolo. Watson oftă. — Și de ce ziceai c-a murit ultimul tău sclav? — Lapte și două de zahăr, da? Bombănind, umplu la loc ceainicul și-l puse la fiert. Eu am făcut ultima dată, spuse ea Înapoi În sufragerie. E rândul tău să faci ceai. Agentul Rennie o privi uluit. — Dar o să pierd Începutul de la Emmerdale! — E pe casetă! Cum să pierzi Începutul de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
trist, apoi luă telefonul, Îl ținu o clipă la ureche, ascultându-l pe Logan care cerea să afle cine-l suna pe mobil. Apoi, calm, apăsă butonul roșu și Încheie convorbirea. Foarfeca ieși la iveală din sertarul de sus, de sub ceainic, iar lama sclipea În lumina rece de deasupra. Zâmbi În jos, către Jackie. Harșt, harșt, harșt. E timpul să o facem cum trebuie. Logan privi telefonul din mâna sa și Înjură. De parcă n-avea destule pe cap, mai trebuia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
fost din Franța, că își face el singur mâncare. Dar ce mâncare își face Dumnezeu știe! în ce o face, cu ce o face? Ce, are plită acolo? Avea atunci în 1994, când am reușit să-l văd, avea un ceainic electric. Cred că în acela își face...îl scoate afară cinci minute, vai de capul lui. Cum o fi amu? De atâția ani, de când l-am văzut, atunci era mai jos decât mine... L-am văzut la Hlinaia, dar la
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
său și puțin aplecat înspre lume, sprijinit de numeroase perne, înfofolit în serile răcoroase într-o cuvertură strălucitoare din satin cu pete de leopard, aleasă de Ammaji din bazar. Pe cap purta o căciulă roșie, din lână, o învelitoare de ceainic dată tot de Ammaji, care i-o împletise și o ridicase până la nivelul lui pe un par. Ținea foarte mult la această pălărie, căci îl ferea de curent și îi ținea de cald la cap noaptea, când briza era răcoroasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
să spui că trebuie să-l îndepărtez de prezența acestor personaje nedorite? întrebă ruda lui Lakshmiji. Dacă pui un pui la foc și-l lași acolo, în scurt timp nu mai e pui, ci oase și cenușă. Dacă lași un ceainic pe flacără, apa se înfierbântă și apoi, dacă nu îl ia nimeni, fierbe până nu mai rămâne nimic. Dacă fiul tău se joacă cu un șoarece mort și împuțit, nu stai să te gândești: oare să-l las în pace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
ascult vorbind, dar ce te face să crezi că dacă vei Înceta pentru câteva clipe să vorbești, vei Înceta să exiști? Iar el tăcuse ca un copil pe care Îl dojenise maică-sa. După vreun sfert de oră În care ceainicul nici nu Începuse măcar să fiarbă, cu toate că Își amintise de două ori să-l fixeze mai bine În priză, realiză În sfârșit că fără curent n-avea cum să-și facă nici o cafea. Așa că se băgă, complet Îmbrăcat, sub plapuma groasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
posibil. Fima se oferi atunci să lase garanție buletinul de identitate și să treacă În dimineața următoare să plătească datoria și să-l recupereze. Dar buletinul nu era În nici unul din buzunare: sâmbătă sau la sfârșitul săptămânii trecute, cumpărase un ceainic electric În locul celui care se arsese și Întrucât nu avusese destui bani la el, lăsase garanție buletinul În magazinul de articole electrice, uitând să-l ia Înapoi. Sau poate că Îl lăsase la librăria lui Steimatsky? În cele din urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
dement. Ei, În noaptea următoare a venit unul și mai isteț și a scris: FRIEDRICH NIETZSCHE A MURIT - SEMNAT DUMNEZEU. Stai o clipă, că n-am terminat. Dă-mi voie să-ți explic unde e poanta, dar Între timp pune ceainicul pe foc și toarnă-i, te rog, tatălui tău o picătură minusculă din Cointreau-ul acela pe care ți l-am dăruit săptămâna trecută. Apropo, a cam venit vremea să văruiești ruina asta, Fimucika. Înainte să pună stăpânire pe ea spiritele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
ciorapului. Și Închise cu grijă ușa dulăpiorului de sub chiuvetă, ca să nu sperie creatura. După care se ridică icnind și hotărî să amâne treburile casnice pentru altă dată, Întrucât nu erau doar una sau două și păreau nedrept de Împovărătoare. Aprinse ceainicul electric ca să-și facă o cafea, potrivi radioul pe un post cu muzică, nimerind exact peste Recviemul lui Fauré, ale cărui prime note tragice Îl făcură pe Fima să se ducă la fereastră și să privească timp Îndelungat În direcția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Recviemul lui Fauré se termină, iar după el urmară Dansurile polovtiene de Borodin, care lui Fima nu-i plăceau. Lumina din ce În ce mai strălucitoare Îi ardea ochii. Închise geamul și Începu să caute un pulover, dar Întârzie și nu mai putu salva ceainicul electric, care fiersese prea mult pe uscat și acum mirosea a fum și cauciuc ars. Fima avea de ales Între a-l lăsa la reparat În drum spre serviciu sau a cumpăra unul nou. Problema ta, amice, Își spuse. Mestecă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
spălă farfuriile și ceștile. Când ajunse la tigaie și trebui să frece resturile uleioase de prăjeli vechi, Își pierdu răbdarea și hotărî că tigaia avea să aștepte, Împreună cu restul vaselor, până a doua zi. Nu-și putea face ceai, pentru că ceainicul se arsese dimineață, În timp ce el se concentra asupra abisurilor evoluției și căuta un numitor comun. Se duse să facă pipi, dar pe la mijloc Își pierdu răbdarea și trase apa, ca să Încurajeze vezica leneșă. Pierdu și de astă dată Întrecerea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
al doamnei Scheinbaum, peste drum, pentru că nu voia să strice ordinea impecabilă pe care o făcuse În bucătărie noaptea trecută, dar și pentru că pâinea se uscase și margarina Îi amintea de coșmarul robinetelor vâscoase din vis, Însă mai ales pentru că ceainicul electric se arsese ieri și fără el nu putea face cafea. La opt și un sfert ieși din casă, uitând o bucățică de vată plină de sânge lipită de tăietura de pe obraz. Dar Își aminti să arunce În drum punga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
să ia cu el cheița cutiei poștale. Din centrul comercial care se afla la trei străzi depărtare cumpără pâine proaspătă, brânzeturi, roșii și dulceață, ouă și iaurturi, cafea solubilă și trei becuri, ca să fie de rezervă, ba chiar și un ceainic electric nou. Și regretă imediat că nu verificase dacă nu era cumva de producție germană, fiindcă Fima făcea tot posibilul să evite produsele germane. Spre bucuria sa descoperi că ceainicul era din Coreea de Sud. Despachetând cumpărăturile se răzgândi iar, hotărî să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
trei becuri, ca să fie de rezervă, ba chiar și un ceainic electric nou. Și regretă imediat că nu verificase dacă nu era cumva de producție germană, fiindcă Fima făcea tot posibilul să evite produsele germane. Spre bucuria sa descoperi că ceainicul era din Coreea de Sud. Despachetând cumpărăturile se răzgândi iar, hotărî să renunțe la restaurant și să ia micul dejun acasă. Cu toate că și Coreea de Sud era notorie pentru brutalitatea cu care reprima orice rebeliune și pentru felul În care poliția spărgea capetele studențior
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
a problemei propulsiei cu jet, În asta constă eroarea esențială. Ăsta e păcatul originar și cauza tuturor nenorocirilor noastre. Nu există problema ta. Nu există problema mea. Nu există problema ei, problema lui, problema lor. Totul este problema noastră. Uite, ceainicul fierbe din nou, dacă n-ai să-l stingi, o să aibă soarta celui dinainte. Oricum, cine voia cafea? Eu am băut deja două. În loc să bei cafea, mai bine te-ai duce iar În centru, pentru că deși ai ținut minte să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
bine te-ai duce iar În centru, pentru că deși ai ținut minte să timbrezi plicul cu articolul și să-l bagi În buzunar, ai uitat să-l scoți de acolo și să-l arunci În cutia poștală, când ai cumpărat ceainicul ăsta. Ce-o să se Întâmple cu tine, domnule? Când ai de gând să devii om? 14 Descoperind identitatea unui mare general finlandez Într-una din serile de vineri Fima a fost vizitat de muză și a distrat tot grupul povestind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
nu se complice. Nemaiavând pe cine să sune, Fima mai stătu câteva clipe În bucătărie, strânse una câte una de pe masă firimiturile rămase de la micul dejun, ca să păstreze curățenia pe care izbutise s-o facă noaptea trecută, și admiră strălucirea ceainicului celui nou. Puțină voință, Își zise, puțină pasiune, puțină consecvență, nu e chiar atât de greu să Începi un capitol nou. Ajungând la concluzia asta, o sună pe Yael. Se ruga să-i răspundă ea și nu Ted. Și conta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
intenție În prezența lor? Există sau nu o intenție În asemănarea primară dintre tine și șopârlă, dintre frunza de viță și forma mâinii umane? Există sau nu o intenție În faptul că viața ta se scurge zi de zi printre ceainice arse și gândaci morți și morala Marii Revolte? Cuvântul „scurge“, de care se lovise cu ani În urmă În Cugetările lui Pascal, i se păru dureros de potrivit, izbindu-l de parcă Pascal l-ar fi ales după ce cercetase cu atenție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
moartea ciudată a lui Troțki. Intră În bucătărie să bea un pahar cu apă Înainte de culcare și verifică dulăpiorul cu găleata de gunoi de sub chiuvetă, ca să vadă dacă nu mai apăruseră și alte cadavre. Apoi, văzând strălucirea de aluminiu a ceainicului celui nou, se răzgândi și se hotărî să-și facă un ceai. Până să fiarbă apa, Înfulecă pe nerăsuflate trei sau patru felii groase de pâine neagră cu gem. Și simți imediat nevoia să mestece o pastilă contra arsurilor. Stând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
să-i explice poziția sa. Doar că de astă dată o să facă asta cu o logică reținută, rece și ascuțită. Și n-o să uite să-i transmită sărutări Șulei. Fima se grăbi spre bucătărie având impresia că aprinsese noul său ceainic electric Înainte de convorbirea cu Țvika, iar acum precis că și acesta se arsese, ca și cel de dinainte. La jumătatea drumului auzi telefonul sunând și se opri, neștiind ce să facă mai Întâi. După o clipă de ezitare ridică receptorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
dinainte. La jumătatea drumului auzi telefonul sunând și se opri, neștiind ce să facă mai Întâi. După o clipă de ezitare ridică receptorul și-i spuse tatălui său: —Un moment, Baruch. Mi se arde ceva În bucătărie. Fugi și găsi ceainicul bine sănătos strălucind fericit pe blatul de marmură. Încă o alarmă falsă. Dar În grabă lovi radiotranzistorul negru, care căzu de pe raft și se sparse. Când se Întoarse gâfâind la telefon, spuse: — Totul e În regulă. Ascult. Se lămuri că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]