3,105 matches
-
suntem pe lume, pe munții din țară, veșmânt. Dar lumea se schimbă și teama a pus stăpânire pe noi, căci țara, de-o vreme, e mama mișeilor, noii ciocoi. Se taie pădurile, toate, prin codri e-un altfel război, cu cete de lifte spurcate: se bat, între ei, pentru noi. Opriți-i cât, încă, se poate, oprește-le furtul chiar tu, primește-i cu sare, dar, frate, aruncă-le-o-n ochi. Spune: “Nu!” Referință Bibliografică: Spune Nu! / Daniel Vișan Dimitriu : Confluențe Literare, ISSN
SPUNE NU! de DANIEL VIȘAN DIMITRIU în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383517_a_384846]
-
glas tare, pentru toate minunile pe care le văzuse" (Luca 19, 37), "iar mulțimile care mergeau înaintea Lui și care veneau după El strigau zicând: Osana!" (Matei 21, 9). "Iconarii, cel mai adesea, înfățișează mergând în urma Mântuitorului Iisus Hristos, numai ceata ucenicilor, toată sau numai doi, cum vedem nu numai în icoanele vechi ale începutului vieții creștine, ci și în cele de mai târziu, în secolul al XVII-lea, cum vedem într-unul din vechile noastre manuscrise." Intrarea Domnului nostru Iisus
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
prins o lacrimă-ntre plete ademenind sub somnu-i chipul. Prin tolba fulgilor măruntă sub diademe-n fir de brumă se ascundea,plângând căruntă, o monogramă-n strai de humă. Curgea pe dânsa,lin,șuvoaie, și guri de cerbi pășteau în cete, cu dinți de foc,ca pe-o văpaie o rumegau,scrâșnind,a sete. Căscau și norii-n pumnii ierbii și vântu-i se oprea prin taine, ștergea pe buze de colb șerpii, din piei de viscol,făcea haine. Prin ceața timpului
MONOGRAMA de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383631_a_384960]
-
unde-și găseau odihnă Banul stăpân, concurența, disprețuiesc țină! Pământul e-n primejdie, nu vezi că moare? Din cauza toxicelor omenirii otrăvitoare. Pe alocuri unii strigă: totu-i despărțire! Pământul are nevoie urgentă de iubire! Pe vremuri, când oamenii erau puțini Cetele îngerilor colindau pădurile cu pini Țineau un echilibru în zborul lor eliptic Satanica vrajba, nu musca apocaliptic! Zeci de curcubee încingeau pământul Diamantele iubirii împodobeu vesmântul Păsările chemau la dragoste prin tril Surâdea spre cer, verdele crud de april! Pentru că
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92342_a_93634]
-
În fiecare an, la 8 noiembrie, românii prăznuiesc Sfinții Mihail și Gavriil. Cei doi arhangheli purtători de sabie ca simbol al biruinței sunt, potrivit credinței ortodoxe, conducătorii cetelor de îngeri ci călăuzele sufletelor în drumul lor spre Răi. Sfanțul Arhanghel Mihail, Apărătorul Credinței, este cel mai invocat în slujbele bisericești pentru a păzi de război, precum și a obține biruința în cazul unei lupte. Semnificația numelui Mihail este “Acela
Duminică, 8 noiembrie, Sfinții Mihail și Gavriil – Superstiții, tradiții și obiceiuri [Corola-blog/BlogPost/92377_a_93669]
-
zâne, că sunt fete-flori. Sunt personaje mitice ce stau sub semnul unei tainice antropomorfizări a plantei cu același nume. În unele locuri li se spune drăgaice. Spre deosebire de Rusalii, care sunt frumoase și rele, Sânzienele sunt frumoase și bune. Trăiesc în cete, ascunse de ochiul omenesc, și își fac simțită prezența doar în noaptea de 23 spre 24 iunie, când cerurile se deschid. Atunci dansează în poieni și pe maluri de ape, intensifică mirosul florilor, sporesc puterea tămăduitoare a plantelor de leac
Bate la poartă Noaptea de Sânziene…. [Corola-blog/BlogPost/92417_a_93709]
-
București!!! - tronează, îmbuibat de comisioane trădătoare de patrie, în tronurile de la palatele Victoria și Cotroceni! ...Țărani. Oameni ai pământului. Adică, autentici cunoscători ai pământului. Nu precum “alde Marincea”, directorul Institutului de Geologie-București, care, deși s-a bâlbâit cumplit, cu toată ceata lui de afoni într-ale Mumei Geea, servili și cu totul ignobili (încurcând teribil mințile oamenilor... afară de mințile OAMENILOR LOCULUI, CARE SIMȚEAU ȘI SIMT CUM SE CUTREMURĂ, EGAL ȘI MEREU: RÂNDUIELI VALAHICEȘTI MULTIMILENARE, ȘI GLIE, ȘI VIAȚĂ, ȘI ADEVĂR, ȘI
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92932_a_94224]
-
au făcut nimic notabil în Șerbia de Nord-Est. S-au evaporat că apa de ploaie. Și cu câte trâmbițe sună peste Timoc ,,tovii” de la D.P.R.R.P. că o fi, ca o pați! Ptiu!, să nu le fie de deochi! Înțelegem interesul ,,cetei” domnului Nițu. Îl înțelegem și pe el, poate nici nu știe cât de mult îl înțelegem. Dar, mai este cazul să-și tragă obiceiurile pe linia moartă, până nu este prea târziu. Nu de altceva, dar pentru toate vine o
,,Dalmaţienii” consulului român din Timoc [Corola-blog/BlogPost/93367_a_94659]
-
fiind vândută pe loc, sau transportată în alte țări. Negustorii alegeau, de regulă, malul drept al brațului deltei, pentru că teritoriul de pe malul opus era permanent atacat de triburile turanice nomade. Ce-i drept, în 1337-1338, fusese și Chilia atacată de cete înarmate, venite tocmai din Asia Mică și care au cauzat așezării mari pagube materiale și umane.’’ Mult controversată Vicina, cea care apare prima oara menționată în lucrarea Anei Comnena, ,,Alexiada’’, depășea prin tranzacțiile comerciale Caffa și alte factorii din Marea Neagră
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
și al vieții veșnice, legându-ne totodată de aspirațiile înaintașilor ca la rândul nostru să lăsăm o moștenire cu valoare de simbol național și universal urmașilor. Totodată, pentru împlinirea acestui deziderat spiritual, care deși se săvârșește pe pământ, are rânduiala cetelor îngerești, pentru ca oamenii împreună cu îngerii, creația întreagă să doxologească Creatorului ei, este nevoie de o credință vie și dinamică și de o iubire neîndoielnică față de Biserică și Neam. Biserica este un dar, de aceea să fim fericiți că suntem chemați
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383114_a_384443]
-
și bățul, defilând prin casă și prin curte, gata de colindat. La masa de prânz ama luat câteva îmbucături și am spus, grăbit : -Gata! Am plecat Mă așteaptă băieții! Mama m-a privit mirată : -Ce băieți? Unde pleci? -Băieții din ceată! Răspund, ridicându-mă de la masă. Mergem la bolindeți! Mama s-a ridicat și ea : -Nu pleci cu nici o ceată! Ai să mergi diseară cu tata, pe aici, prin vecini! Vorbele mamei mă trăsniră. Începui să mă smiorcăi, bătând din picior
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
și am spus, grăbit : -Gata! Am plecat Mă așteaptă băieții! Mama m-a privit mirată : -Ce băieți? Unde pleci? -Băieții din ceată! Răspund, ridicându-mă de la masă. Mergem la bolindeți! Mama s-a ridicat și ea : -Nu pleci cu nici o ceată! Ai să mergi diseară cu tata, pe aici, prin vecini! Vorbele mamei mă trăsniră. Începui să mă smiorcăi, bătând din picior : -Hâââ! Ba am să mă duc cu băieții! Hâââ! Mă duc cu ceataaa! Hâââ! Așa am stabailit! -Iar eu
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
-Bă, eu cu voi vorbesc! Nu vă convine? Acasă! La mămica, după sobă. Atunci, foarte convinși, eu și cu Victoraș am strigat într-un glas : -Ne convine! De fapt mințeam, pentru că mămica îmi spusese altceva. Dar,,,ce puteam face, dacă ceata a stabiulit planul? Or, acum eram băiat de ceată. Mi-am pus în gând : „Dacă merg numai prin vecini, așa cum zicea mama, nu umplui traista. Și tata a zis să fiu bărbat, să viu cu traista plină.” Acest „argument forte
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
La mămica, după sobă. Atunci, foarte convinși, eu și cu Victoraș am strigat într-un glas : -Ne convine! De fapt mințeam, pentru că mămica îmi spusese altceva. Dar,,,ce puteam face, dacă ceata a stabiulit planul? Or, acum eram băiat de ceată. Mi-am pus în gând : „Dacă merg numai prin vecini, așa cum zicea mama, nu umplui traista. Și tata a zis să fiu bărbat, să viu cu traista plină.” Acest „argument forte” m-a făcut mai dârz, mai hotărât. Mai ales
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
nu-ți iese cum vrei. Orice ai încerca să faci, hop, apare concurența! Ca să-ți pună bețe-n roate! Acum, când se scoseseră toți bolindeții din cuptor și gospodinele ieșeau la poartă bucuroase să-i dăruiască, tocmai acum apăruseră și cetele de colindători, care ccuiau pe la porți cu strigătele, făcând o hărmălaie de nedescris. Te pomeneai cu câte două-trei cete la poartă, întrecându-se cu urăturile. Eu...ce era să fac? Alergam ade acolo-acolo să prind o poartă liberă. Văzând
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
Acum, când se scoseseră toți bolindeții din cuptor și gospodinele ieșeau la poartă bucuroase să-i dăruiască, tocmai acum apăruseră și cetele de colindători, care ccuiau pe la porți cu strigătele, făcând o hărmălaie de nedescris. Te pomeneai cu câte două-trei cete la poartă, întrecându-se cu urăturile. Eu...ce era să fac? Alergam ade acolo-acolo să prind o poartă liberă. Văzând că nu mai prind, după ce termina cu uratul o ceată, hop și eu cu „unu, unu!” De n-apuca
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
o hărmălaie de nedescris. Te pomeneai cu câte două-trei cete la poartă, întrecându-se cu urăturile. Eu...ce era să fac? Alergam ade acolo-acolo să prind o poartă liberă. Văzând că nu mai prind, după ce termina cu uratul o ceată, hop și eu cu „unu, unu!” De n-apuca biata gospodină să intre în casă. Venea la mine. -Tu de unde apăruși, mă țâcă? Singurel, singurel? Și mă mângâia pe obraji : -Așteaptă puiul mamii, că-ți aduc și ție un bolindete
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
nu știam pe ce uliță sunt și încotro este casa mea. Am început să plâng în hohote : -Hâââ! Unde-i bisericaaa? Hâââ! Unde-i casa meaaa? Am pierdut casaaaa! Hâââ! Ulița era pustie. Nici câinii nu mai lătrau. Dispăruseră și cetele de colindători. Arareori se mai auzea în depărtare câte un „bună ziua la Ajun!” Era limpede că mă rătăcisem și nimeni nu apărea să mă ajute. De data asta, blânda zână a Nevoii mi-a întors spatele. I se făcuse lehamite
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
în noaptea asta, reuși să se descurce. Pe ulița unde eram și plângeam, el îi îndrumă pașii unui om bun la suflet. Era un tătic grijuliu care își întovărășea copiii (doi băieți și o fetiță), plecați și ei cu colindatul. Ceata lui își permitea să mai întârzie sub supravegherea sa de tată cu multă minte. Când m-a auzit plângând, s-a îndreptat spre mine : -De ce plângi, mă, băiețaș?... -Nu știu unde-i casa mea! am spus eu printre sughițuri
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
scândurile gardului... Cosânzeana mea iar mă aduse la realaitate : -Nu mai întărâta câinii! Dacă rup scândurile, scapă și ne mușcă! Ce știa Cosânzeana mea ce luptă aprigă duceam eu?... Că o duceam călare pe calul năzdrăvan, că după mine alerga ceata zmeilor, iar eu le retezam capetele. Mă ținea strâns de mână, zicându-mi : -Stai cuminte lângă mine și mergi frumos, că te bate mămica! M-am bosumflat. În basm, Ileana Cosânzeana nu-l bate pe Făt Frumos. -De ce-ți
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
și pornește în misiunea pe care Domnul i-a dat-o prin harul său deosebit. Haina sa din “sfere de lumină-albastră” îl îmbracă în aspirații netulburate, sculptându-i un veșmânt al strălucirii pe care îl poartă cu demnitate, trecând prin “cete de lumini” și tranformând noaptea în zi. Acolo unde “soarele străluce tandru”, străluce și dorința sa de a se contopi cu frumusețile neștirbite de timp. Prin versul său “trece-un dor nedezmințit” și pulsează iubirea în cea mai pură formă
SANDU CĂTINEAN, “CEL CARE VINE DIN BRAZI” de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383219_a_384548]
-
în acest timp să schimbe vorbe de dragoste, să glumească, să fie veseli. În acest scop, dacă era vreme frumoasă, fetele se „premeneau” și porneau „după ghiocei la luncă sau după lemne în pădure”, fiind urmate de băieții grupați în „cete”; dacă vremea era urâtă „fetele se strâng prin case, pe la prietine și rude, unde vin și băieții de primprejur”. Era deci important ca în ziua de 24 februarie fiecare fată mare să se întâlnească cu un băiat, și invers; dacă
TOTUL DESPRE DRAGOBETE, ÎN ANALIZA LUI DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383242_a_384571]
-
bucată de drum Îi veni greu să mai Înainteze. Escorta sa era nevoită să Își deschidă drum cu forța prin mulțimea de clerici, negustori, străjeri Înarmați și mai cu seamă cerșetori, care țipau scoțându-și la iveală mizeriile, și printre cete de copii care fugiseră de pe la meșteri sau din prăvăliile taților lor. Dinaintea unei prăvălii de stofe, proprietarul, rezemat cu brațele Încrucișate de ușorul ușii, părea să savureze spectacolul. — De ce naiba se chinuiește toată lumea asta și se agită În felul ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
pânză aurie, tot atâția Îngeri, cu fețele prostite Într-o beatitudine idioată, psalmodiau laude Într-o latină anapoda. — Îngerii Încearcă să le smulgă diavolilor sufletul mortului. Ia te uită! mai zise omul de lângă el. Într-adevăr, la stânga era mare agitație. Ceata de diavoli Înconjurase fantoșa, Împungându-l cu furcile și sfâșiind În mai multe locuri suprafața de pânză. Din răni ieșea un val de rumeguș. Capul fantoșei se legăna violent, Însă expresia rămânea aceea de stupoare Îndurerată, imprimată de artizan, ca și când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
suna neverosimil și prăpăstios. În schimb, rămăseseră intacte destule Întrebări fără răspuns. Verosimile și importante. Cele mai importante, având În vedere că printre ele se numără problema fundamentală: ce pun la cale În această subterană bizară Magisterul și-a lui ceată? Care sunt lucrurile care se precipită? (Citat aproximativ din clasica În viață care tocmai se evaporase În ceața incitantelor ei misiuni interpoliste. Fiindcă n-aveam nici o Îndoială: tipa colabora cu Interpolul, dacă nu cumva de-acolo Își ridica periodic salariul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]