1,265 matches
-
instituției care le cedase gratuit spațiul și le plătea dările, editorialistul „Memoriei” dovedește un anumit egoism la care, mărturisim, nu ne așteptam și, în fond, o nepăsare suverană față de greutățile noastre. În al doilea rând, ne șochează comparația cu metodele ceaușiste și apelul la memoria celor care au suferit în închisori. Disproporția e prea bătătoare la ochi și nu-i face cinste autorului editorialului. A bon entendeur, salut!
„Memoria” și memoria () [Corola-journal/Journalistic/3419_a_4744]
-
Doar că la manevră nu se mai află oficialitatea, ci anumite grupuri de interese. În anii 1990, campaniile erau dirijate de o extremă dreaptă căreia părea a-i fi venit apa la moară (sau revenit, dacă avem în minte național-comunismul ceaușist). În debutul secolului XXI, ele sunt opera, încă, din fericire, neconcertată, deși tenace, a unei extreme stângi neocomuniste. E suficient să remarcați că o ripostă, fie și singulară, atrage imediat o miriadă de replici. À bon entendeur, salut!
Polemică și campanie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3106_a_4431]
-
a răspuns și Elenei Băsescu, care a criticat-o dur pe Monica Macovei: În ceea ce mă privește, eu nu am uitat aceste lucruri! Oricum, sper că PDL este mândru să poată propune, pe lista sa la europarlamentare, un fost procuror ceaușist". VEZI și: Război politic care o implică pe Monica Macovei Paradoxala dezertare Despre un alt intelectual de-ai președintelui, TRU, fostul premier scrie că "a dezertat și el, pentru a rămâne. Sună paradoxal. Totuși, pentru a rămâne pe lista PDL
Năstase: Ce mai fac "intelectualii lui Băsescu" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/31178_a_32503]
-
Liliana Ruse, în cadrul unei emisiuni moderate de jurnalistă, luni seară, la România Tv. Preda, care deschide lista Partidului Mișcarea Populară la euroalegerile din 25 mai, a preferat să răspundă la întrebările Lilianei Ruse spunându-i acesteia că are o retorică "ceaușistă" și că încearcă s-o facă să înțeleagă în ce "orizont intelectual viețuiește". Deși jurnalistul Cătălin Striblea a intervenit pentru a-i atrage atenția europarlamentarului cu privire la comportamentul său deplasat, Preda a continuat jignirile. Liliana Ruse l-a întrebat pe Cristian
Cristian Preda a jignit-o pe jurnalista Liliana Ruse by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/31443_a_32768]
-
Comisiei Europene, care erau cât de cât previzibile. Era limpede că acestea vor fi reacțiile", a declarat CT Popescu într-o intervenție telefonică la Realitatea TV. "Acești aleși, majoritatea de 70 la sută pe care o au funcționează aidoma legitimitații ceaușiste. Traian Băsescu spunea că dă România în urmă cu 10 ani acest act al parlamentarilor. Cred că greșea doar cifra, este vorba despre cel pușin 25 de ani. Mentalitatea acestor oameni este exact mentalitatea clasei politice de dinainte de '89, care
CT Popescu: Parlamentarii nu reprezintă populația și nici România by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/33595_a_34920]
-
motivelor care au condus la arestare nu e mai clar. Vorbește în dodii. Echivocul acesta e cu atât mai neobișnuit la el, cu cât opțiunile politice nu și le-a ascuns niciodată: a fost și a rămas comunist, ostil regimului ceaușist fiindcă socotea că s-a abătut de la idealurile revoluției din 1944, cărora el le va rămâne fidel până la moarte. Câteva pagini compacte din Convorbiri descriu evenimentele de la 23 august și de după aceea cu o înflăcărare foarte rară la el. De
Un scriitor uitat: Paul Georgescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3239_a_4564]
-
și curajul creației estetice pure căpătau, vrând-nevrând, și conotații politice. Se poate discuta, desigur, despre „rezistența prin cultură” (în care eu nu cred), dar un fapt e cert: poezia lui Virgil Mazilescu a reprezentat, în ultimele două decenii ale regimului ceaușist, un reazem al celor care mai credeau în literatura adevărată. Puțini scriitori au fost atât de opaci la elementul ideologic, pe cât a fost Mazilescu. Laconismul, fragmentarismul și concepția textului ca „work in progress”, condamnându-l la o relativă marginalizare socială
Opera lui Virgil Mazilescu, într-o nouă ediție by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3247_a_4572]
-
de breaslă literară, ba chiar și de cititori mai mult sau mai puțin întâmplători (în anii de după 1980, se pare că un funcționar din domeniul difuzării cărții sesizase forurile de partid sau de securitate în legătură cu încercarea de subminare a regimului ceaușist, prin incendiara istorioară pentru copii a Anei Blandiana despre celebrul motan Arpagic, cartea fiind repede retrasă din librării).”11 Un scriitor nemulțumit că nu figura într-o antologie prestigioasă putea, de asemenea, să alerteze forurile superioare: „Indignat că în România
Cenzura editorială by Liliana Corobca () [Corola-journal/Journalistic/2985_a_4310]
-
creeze mentalitate precum poezia proletcultistă, dar să dezamorseze spiritul nonconformist, provocîndu-l organizat prin false manifestări de atitudine și creînd iluzia exprimării nerestrictive. Cine avea impertinența morală de a-și ,încărca" versurile în anii '80, cei mai debili ani ai naționalismului ceaușist, cu vorbe precum ,democrație", ,demnitate", ,libertate" e limpede că folosea poezia ca pe o armă ideologică. Cristina Martha Balinte scrie un medalion Anton Holban relativ corect, dar insuficient, cam redundant, fără nerv și, din păcate, fără perspectivă. Nimic despre pasiunea
Merge și așa? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11156_a_12481]
-
al Senatului pe atunci, Nicolae Văcăroiu, se autosesizează și solicită Comisiei de Cultură a Senatului României să alcătuiască o comisie de anchetă a activității ICR. Or, președinte al acestei comisii de cultură era nimeni altul decât fostul propagandist al național-comunismului ceaușist, Adrian Păunescu. Cel mai plastic caracterizează această situație Herta Müller: "ceea ce se întâmplă acum - anume faptul că poetul de curte al dictatorului este chemat să delibereze despre moralitate în cultura română - este o monstruozitate. Pentru mine, Păunescu este chintesența falimentului
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Stat al Planificării, Văcăroiu nu admite că artiștii îndrăznesc să creeze după propriile planuri, si nu după cele dictate de urmașul lui Gaston Marin și Ștefan Bârlea. Activistu-i activist până moare! Pentru el, arta e doar mărșăluirea victorioasa, pe ritmuri ceaușiste, spre țărmurile comunismului atotbiruitor, si nu năzbâtiile unor juni greu de convins să creeze "pe linie""15. Sau Herta Müller: literaturii îi este specifică libertatea stilistica, "atât timp cât literatura respectivă se dezvoltă în libertate și nu este supusă unor rigori extraliterare
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
participat la a doua serie de campanii monografice desfășurate în satele Șanț (Năsăud, 1935 și 1936), Drăguș (Țară Făgărașului), Nerej (Țară Vrancei), Plasa Dâmbovnic (1939), dincolo de răul Bug (1943). Interviurile au fost realizate de Rostás în anii '80 ai comunismului ceaușist și recent au putut vedea lumină tiparului 19. Istoria orală este o metodă de cercetare calitativa care permite colectarea unor informații despre esență subiectivă a întregii vieți a unei persoane. Istoriile orale "sunt povestiri sau rememorări ale unor evenimente istorice
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
drepturi ale persoanelor vinovate de instaurarea și funcționarea regimului comunist și a aparatului sau represiv în România În Expunerea de motive a Legii lustrației, inițiatorii arătau între altele: "Față de trecutul neclar al țării, întreținut de oameni care, pe vremea dictaturii ceaușiste, se bucurau de prerogativele conducerii de partid, iar, ulterior, s-au ascuns după cele ale unei puteri democratice, considerăm că trebuie făcută lumină și în clasa oamenilor cu putere de decizie în această țară. (...) Trebuie să putem privi cu mândrie
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
o legătură directă cu cea ortodoxă. De aceea redresarea Bisericii Greco - Catolice după 1989 a fost mult îngreunată iar atacurile la adresa ei vizau tocmai acest aspect: existența ei îi împarte pe români, îi divide, destrăma unitatea națională (concept-cheie al viziunii ceaușiste despre națiune și despre statul- național în anii 1980 prezent însă în imaginarul colectiv și după 1989)3. Evident, și aici a existat o evoluție în timp, frecvență atacurilor la adresa greco-catolicilor a fost mai mare în primii 10-15 ani după
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
Mircea Iorgulescu o preferă vizibil pe cea dintâi. Tangente întotdeauna la valoarea estetică, comentariile lui aleg impactul direct cu falsele notorietăți, cu piedestalele șubrede și statuile de gips. Iată și motivul pentru care psihopatologia lumii noastre culturale, în ultimii ani ceaușiști și în primii de după Revoluție, îi reține preț de atâtea pagini interesul analitic. Nu pare o curiozitate pentru tot ceea ce este - și se propagă - aberant, ci un interes așa-zicând științific, de medic confruntat cu simptome de nebunie pestriță, intens
Impactul critic by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10681_a_12006]
-
ai detectat? Până vei aduce probele limpezi, voi considera că, prizonier al propriului ,discurs îndrăgostit" (în sensul lui Roland Barthes!), ți-a scăpat această enormitate, strecurată involuntar în articolul sentimentaloid stârnit de atât de emoționanta ,revizitare" a anilor de prigoană ceaușistă. N-am să cred, nici în ruptul capului, că încerci să-mi aplici, în stilul celor pe care-i combați cu energie, un stigmat infamant. Sper, însă, că vei fi de acord că starea jalnică a acestor domenii se explică
Scrisoare lui Gabriel Andreescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10715_a_12040]
-
cărui “gândire transcende Galaxia”... declară țuțerul Traian Ungureanu...: ”are mama trei căței,/ cine-i pupă-n cur pe ei?” - cf. Chirilice, p. 20). ...Și, pentru a liniști spiritele neliniștite ori cârtitoare, vom zice că, si stalinis mul dejist (și, parțial, ceaușist), si ameri canismul globalist, au “glorioase realizări”: “glorioasa Armata Roșie/după lupte eroice, a eliberat/Câmplungul ” (că-i trebuia!, ca și bazele americane de azi, că-s de la Deveselu ori de la M. Kogălniceanu, ce importantă mai are?!), sau: “nu poți
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
tainei. N-ar fi cazul ca membrii consiliului științific al Institutului pentru studierea revoluției, date fiind excepționalele lor calități de cercetători, să rezolve mai întâi asemenea enigme și abia apoi să se preocupe de mizilicurile încă nerezolvate ale răsturnării regimului ceaușist? Au avut loc la sfârșit de an și dezbateri televizate; mi-a reținut atenție cea de la televiziunea națională moderată de doamna Culcer, care a știut să-i țină în frâu pe unii participanți incapabili să se dezbare de patima monologului
Eterna și fascinanta revoluție by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10937_a_12262]
-
de remarcabila tabletă Lolitele înțepate (despre tinerele poete Ruxandra Novac și Domnica Drumea). Ceea ce frapează în comentariul dedicat lui Nichita Stănescu este tendențiozitatea unui analist, de regulă, atât de obiectiv-pătrunzător. Marele poet ar fi fost ,un stâlp al susținerii sistemului ceaușist prin propagandă literar-artistică", un practicant al ,prostituției artistice", care ,și-a construit cu răbdare o imagine de poet boem". Atât de construită a fost această imagine, încât Nichita Stănescu a murit la 50 de ani, ruinat fizic, după ce-i vânturaseră
Pagini electrice by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11031_a_12356]
-
părinții mei au decis să strămute familia, pe mine și pe sora mea, în afara României. Decizia aceasta a fost luată în contextul unei istorii de familie complexe, cu rude care au petrecut ani lungi și răi în închisorile staliniste și ceaușiste (bunicul, doi unchi, un văr primar), dar despre asta poate altă dată. Acest eveniment a suprimat brusc visele mele și legăturile cu literatura, cu scrisul, cu artele și istoria, spre care m-aș fi îndreptat pentru studiile superioare. Occidentul cerea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
cauză și anume Jurnalul involuntar al lui Victor Iancu, distins filolog, prozator, dramaturg, publicist. Avem a face cu o suită de însemnări dintre anii 1980 și 1989, deci anii de criză crescîndă, ce nu mai putea fi ascunsă, a perioadei ceaușiste. Un prim strat al lor este cel imediat documentar, ca și cum diaristul ar fi umblat cu aparatul de filmat pe străzi, prin piețe, în instituții, surprinzînd nu aspecte ieșite din comun, stranii, exotice, așa cum procedează acum numeroși reporteri, ci realitatea comună
Din literatura de sertar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11050_a_12375]
-
rescrierea Istoriei, restul ,sistematizărilor" operate de către un Conducător paranoic. Grijile zilei de azi se aștern peste mizeria zilei de ieri, percepută acum cu un anumit confort psihologic și moral, datorat distanțării. Ar fi de ajuns un scurt și spectaculos come-back ceaușist, trei zile și trei nopți cu multiubitul și urâtul cuplu dictatorial, pentru ca sentimentele mai vechi, repulsia, groaza, aversiunea adâncă să se ridice de pe fundul inimii României. Din fericire, acest lucru este imposibil; astfel că reintrăm în pielea de cobai exclusiv
Covorul roșu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11049_a_12374]
-
despre o inaptitudine compozițională a prozatorului (întotdeauna atent la articulațiile cărților sale) și despre o deficiență structurală a volumului. Acesta își trage substanța tocmai din dezorganizarea, răvășirea unei vieți ce încearcă să se refacă dincolo de raza de acțiune a megalomaniei ceaușiste, în anii '80. Proza avansează semnificativ spre teritoriile biograficului, pe care și le anexează, schimbându-și implicit și explicit registrul. Chiar dacă autorul continuă să literaturizeze, să-și definească pregnant personajele, să urmărească variatele posibilități de închegare a unor scene, non-fictivul
La anul la Ierusalim by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10844_a_12169]
-
sociologiei trebuie văzută din perspectiva interesului particular al partidului față de acest domeniu. În opinia autorului, reabilitarea a fost mai degrabă un eșec, ilustrata prin numirea lui Miron Constantinescu în fruntea domeniului. Interacțiunea dintre intelectuali și regim în perioada înghețului ideologic ceaușist este ilustrata prin studiul semnat de Mihai Dinu Gheorghiu. Pornind de la analiza "dosarului de la pașapoarte", Mihai Dinu Gheorghiu propune o grilă de interpretare atât a relațiilor din lumea intelectual-academică a Iașului, cât și a formelor de presiune exercitate de aparatul
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
lui Ceaușescu. Foarte bine a făcut! La fel cum foarte bine a făcut și Pacepa cînd a ales America. Totuși, chiar dacă au ajuns în lumea liberă și au provocat amîndoi scandaluri și presupuneri, în lumea liberă de acasă, că regimul ceaușist nu mai are mult, și unul și celălalt rămîn niște securiști care au renunțat la slujba din țară. Pacepa dinadins, Liviu Turcu, mai mult sau mai puțin surprins că a fost dibuit că face joc dublu. Democratul și antisecuristul Pacepa
Securistul in care avem incredere by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10147_a_11472]